BusinessMagazin

Tag: podoabe

  • MNIR: 18 obiecte de podoabă dacice rare, recuperate şi adăugate tezaurului istoric al României

    Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) au colaborat, ca de fiecare dată, la recuperarea şi readucerea în ţară a celor 18 obiecte de podoabă dacice din argint. Acestea au fost recuperate recent de la o casă de licitaţii din München (Germania). Piesele, de o valoare excepţională, au fost readuse în România şi au intrat în colecţia muzeului, începând cu data de 21 iulie, informează un comunicat remis MEDIAFAX.

    Acestea vor fi prezentate în cadrul unei conferinţe de presă care va avea loc pe 28 iulie, începând cu ora 10.00, la sediul MNIR din Bucureşti, în prezenţa lui Ioan Vulpescu, ministrul Culturii, a lui Dimitrie Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a comisarului-şef Bogdan Carp, de la Inspectoratul General al Poliţiei Române, şi a lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, director general al Muzeului Naţional de Istorie a României.

    Tezaurul conţine următoarele tipuri de podoabe: fibule, coliere, inele, brăţări plurispiralice, pandantive şi falere. Cele 18 piese, de o valoare excepţională datorită rarităţii lor, precum şi a stării foarte bune de conservare, se încadrează din punct de vedere cronologic în secolul I î.e.n., fiind realizate în ateliere din spaţiul locuit de geto-daci, cu predilecţie Transilvania (spaţiul intracarpatic), Sălaj-Crişana (spaţiul de la vest de Carpaţii Apuseni), Banat, Oltenia şi Muntenia.

    Până în prezent, s-au desfăşurat numeroase operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor bunuri de patrimoniu prin aplicarea convenţiei UNIDROIT. Ca urmare a acestor acţiuni, patrimoniul cultural naţional a fost reîntregit cu bunuri, precum brăţări dacice regale din aur, monede din aur şi argint de tip Koson, două umbo de scuturi de paradă regale dacice din fier, monede greceşti din aur de tip Lysimachos, unelte şi arme din fier.

    Aceasta este cea de-a patra operaţiune de readucere în ţară a unor piese aparţinând patrimoniului cultural al României, în cursul anului 2015, după recenta returnare a două loturi de stateri din aur de tip Koson, din Belgia şi Polonia, şi a două tabulae din bronz care conţin legile municipiului Troesmis (judeţul Tulcea), emise în timpul împăratului Marcus Aurelius.

     

  • Cine scoate bani din cochetaria romancelor si pasiunea pentru bijuterii

    La mijlocul saptamanii trecute, 33 de producatori italieni de
    bijuterii se adunasera intr-un hotel de lux din Bucuresti. Unii
    dintre ei sunt deja prezenti in magazinele de profil din Romania,
    iar altii venisera sa prospecteze piata si sa vada daca este viabil
    sau nu sa dezvolte un business aici. |mpreuna, aveau expuse
    bijuterii in valoare de cateva milioane de euro. Au adus cu ei mult
    aur, multe diamante, ceva argint si perle. Adica exact ce
    obisnuiesc sa cumpere romanii in general. |n spatele salii de
    expozitie se afla reprezentantul Di.Go, unul dintre producatorii
    italieni de bijuterii, prezent pe piata din Romania prin magazinele
    Maison Haute Horologerie.


    In timp ce vorbeste despre clientii romani, puterea lor de
    cumparare si gusturile pe care le au in materie de bijuterii, Gian
    Luca Minguzzi scoate tacticos cea mai scumpa piesa pe care a adus-o
    la expozitie. Este un colier din perle negre, albe, galbene si roz,
    cu monturi de diamante in aur galben, care costa cat un apartament
    modest din Bucuresti – 50.000 de euro. Asaza alaturi, cu la fel de
    multa grija, o pereche de cercei si o bratara. Pretul intregului
    set este uluitor – 100.000 de euro. Surprinzator, nu se teme ca vor
    ramane nevandute prea mult timp, chiar daca, in genere, romanii
    cauta mai degraba aurul masiv si pietrele si mai putin perlele.
    “Consumatorii din Romania sunt foarte clar divizati. Sunt cei care
    cumpara bijuterii de cel mult 2.000 de euro, segmentul de mijloc
    care cumpara bijuterii cu preturi intre 2.000 si 5.000 de euro si
    cei care cumpara bijuterii scumpe si foarte scumpe.

    Pe acestia criza nu i-a afectat si continua sa cumpere la fel de
    mult si de scump ca inainte”, spune Gian Luca Minguzzi, sales &
    marketing manager al Di.Go. Faptul ca romanilor le place sa cumpere
    si sa poarte bijuterii este confirmat si de Alexandru Caravaniez,
    administratorul Cielo Venezia Romania, care anul trecut a avut
    vanzari de patru milioane de euro. Numai simplul fapt ca in patru
    ani a deschis 10 magazine proprii este o dovada in acelasi sens.
    “Stilul clasic este cel mai cautat in continuare, ceea ce inseamna
    bijuterii cu forme traditionale din aur galben de 14 carate”, spune
    Caravaniez. Clasic nu inseamna si ieftin, in conditiile in care
    pretul mediu pentru produsele cumparate din magazinele Cielo
    Venezia este de 500 de euro, iar cea mai scumpa bijuterie vanduta
    pana acum a costat 30.000 de euro.

    Caravaniez spune insa ca marjele de profitabilitate scad de la
    an la an in magazinele de bijuterii pentru ca tot mai multi clienti
    cer discounturi, constienti fiind de faptul ca, din cauza crizei,
    pot sa le ceara comerciantilor sa fie mai maleabili. La randul lor,
    comerciantii stiu ca trebuie sa-si mentina clientii fideli cu orice
    pret pentru ca segmentul caruia se adreseaza este limitat. Se tem
    sa nu piarda clientii care investesc in bijuterii doar de dragul
    lor si nu doar atunci cand apare o ocazie speciala, precum o
    aniversare, o logodna sau o casatorie.

    Si italienii de la Chrysos vand bine in Romania. |n fiecare an
    aduc in tara circa 100 de kilograme de lanturi din aur si argint,
    cu preturi cuprinse intre 20 si 200 de euro. “Vanzarile sunt mai
    mult volumice. Romanii nu cumpara lanturi foarte groase, ci le
    prefera pe cele mai subtiri, cu o greutate intre trei si cinci
    grame”, spune Orlando Piotto, sales manager la Chrysos.