BusinessMagazin

Tag: poarta catre Vest

  • Cum a ajuns un profesor de matematică antreprenor în industria auto, cu afaceri de peste 100 mil. lei. „Matematica m-a ajutat foarte mult în business“

    ♦ Antreprenorul Lajos Szeckely are reprezentanţe ale unor branduri precum BMW, Toyota-Lexus, Kia şi Ford în mai multe judeţe din ţară ♦ El vinde şi maşini rulate şi are, totodată, distribuţie de piese auto la nivel naţional.

    Lajos Szeckely, fondatorul Grup West Premium, este antre­prenor de mai bine de 30 de ani. Visul său iniţial a fost să fie profesor de matematică. Şi a reuşit să facă asta.

    „Însă, de la locul meu de muncă am avut două aşteptări foarte importante – satisfacţia profesională, bineînţeles, şi satisfacţia financiară. Din păcate, ca profesor, la momentul respectiv, nu am avut această satisfacţie financiară. Astfel, a trebuit să iau o decizie foarte, foarte grea şi să renunţ la învăţământ.“

    Atunci a început ceva cu totul nou – antreprenoriatul. Deşi la mo­mentul acela nu exista acest termen de „antreprenoriat“.

    „Am intrat în ceaţă şi nu aveam nici busolă, nici hartă. Nu ştiam în ce direcţie merg. A fost un mix de curaj, ne­bunie şi oportunitate. În anii ’90 erau multe oportunităţi. Acum, piaţa este cu mult mai aşezată, e mult mai greu să găseşti loc pentru activităţi noi.“

    Trecând de la catedră în business, a trebuit să înveţe contabilitate, aprovizionare, a fost un drum dificil, spune el.

    Nu a fost un parcurs liniar, ci a mers şi pe drum forestier, şi pe arătură, şi pe şosea asfaltată.

    „Încă ţin minte că în ’92-’93 a apărut o nouă taxă – ICM (impozit pe circulaţia mărfurilor). Mai târziu a apărut TVA-ul şi ni s-a explicat că asta este drumul nostru către Uniunea Europeană.“

     

    Cum a fost?

    Formarea sa anterioară a contat. În spatele oricărei decizii stă un algoritm, un calcul, aşa că matematica l-a ajutat foarte mult. „Recomand tuturor să înveţe matematică şi din pasiune, nu doar ca obligaţie.“

    Iniţial nu a avut o direcţie clară. A început cu un magazin de 30 mp şi a vândut stofă de mobilă, mătase, pulovere, dar şi articole de porţelan. Mai târziu, şi-a dat seama că nu e ceva ce îi place şi a vrut un business pe baze ştiinţifice.

    „Am vrut să fie ceva în zona de comerţ – pentru că aici poţi câştiga bani, dar am vrut şi să aibă o componentă de prestări servicii. Totodată, mi-am dorit să vând produse care să fie necesare, dar în acelaşi timp de lux. Am avut o ecuaţie cu patru necunoscute. Şi aşa am ajuns la domeniul auto.“

    A început cu segmentul de anvelope. Ele trebuie montate, nu doar vândute, aşa că exista segmentul de servicii. Totodată, avea şi şansa să meargă către segmentul premium al pieţei. „Mai departe, de aici am mers către maşini.“

    În perioada 1995-2000, a vândut accesorii, anvelope şi echipamente de service. A dotat ateliere şi service-uri cu elevatoare, testele de motor, standuri pentru reglajul direcţiei. În 1997, a avut o inovaţie pe care a protejat la OSIM şi care a ajutat financiar foarte mult businessul. E vorba de un dispozitiv de ridicat care e utilizat de ateliere şi service-uri auto şi care nu se strică niciodată. E folosit şi astăzi, spune el.

     

    O nouă etapă

    „Astfel, datorită invenţiei, în ’99, firma avea în cont în jur de 200.000 de mărci capital propriu, iar cu acest capital am primit finanţare de la bancă încă 200.000 de mărci. Astfel, am reuşit să pornim o reprezentanţă Opel. Am deschis-o în 2000 şi a fost un prim pas în clubul dealerilor auto.“

    A pornit în Bihor, iar apoi s-a extins în Arad şi în Satu Mare. Până în 2007, vânzările au crescut constant. În 2007, businessul a atins vârful – peste 3.000 de maşini vândute.

    „A fost un moment istoric în toată piaţa, nu numai la noi. Nu se mai întoarce vremea aia. În 2007, în România au fost vândute 360.000 de maşini. Astăzi, piaţa e la jumătate sau mai puţin de jumătate.“

    Atunci, antreprenorul avea prezenţă în trei judeţe şi avea şi o firmă proprie de leasing prin care finanţa achiziţiile. A fost un instrument foarte, foarte bun, spune el.

    „În 2008, am intrat pe arătură şi vânzările au scăzut la doar 10% din ce fuseseră anterior. Am deschis paraşuta chiar în ultima clipă. În trei judeţe, în 2008, am vândut doar 300 de maşini.“

    Însă, crizele pot să aducă şi oportunităţi. Piaţa produselor cu preţ mediu pierdea cel mai mult teren, aşa că s-a reorientat către segmentul premium, care e mai puternic în vremurile grele. Astfel, a deschis o reprezentanţă BMW.

    „Lumea îmi spunea că sunt nebun să cred că dacă nu vând maşini Opel de 10.000 de euro o să vând BMW-uri de 50.000 de euro. Dar am avut dreptate. Astăzi suntem reprezentanţi BMW în judeţele Bihor, Satu Mare şi Baia Mare. Avem şi reprezentanţe Toyota-Lexus şi Kia în Bihor şi Ford în Satu Mare. Avem parteneriat şi cu grupul Porsche în Baia Mare. În domeniu auto avem aşadar un buchet foarte variat.“

     

    Alte segmente

    Dintre toate, brandurile BMW şi Toyota sunt cele mai vândute. „Totodată, suntem a doua reprezentanţă Lexus din ţară, avem încredere în brand.“

    La nivelul întregului grup, versus 2007, vânzările în volum sunt un pic peste jumătate.

    „Suntem ceva mai bine decât piaţa. Ca cifră de afaceri suntem mult mai bine şi nu doar prin schimbarea de portofoliu, ci şi pentru că preţurile au crescut. Şi profitabilitatea e mai bună pentru că am şi diversificat activitatea.“

    În 2007, compania vindea doar maşini şi oferea servicii în service-urile proprii. Acum, se ocupă şi cu distribuţia de piese, iar această activitate nu se limitează numai la judeţele menţionate anterior.

    „Facem distribuţie în toată ţara pe piese BMW, Ford şi Audi.“

    Totodată, antreprenorul are în ofertă şi maşină rulate, second-hand, sub orice marcă. Astfel de automobile a început să comercializeze în 2004, în Arad.

    „Aveam un client care avea nevoie de o livrare mare şi rapidă şi doar aşa am putut să îl ajutăm. Şi am câştigat atunci mai bine decât pe un contract cu maşini noi. Astfel ne-a venit ideea să ne dezvoltăm. Dar maşinile rulate noi le vindem cu garanţie, cu service.“

    Ele sunt însă net minoritare în încasări, cele noi reprezintă undeva la 85%. Asta separat de piese, care sunt cam 30% din tot businessul, undeva la 15 mil. euro. Firma Grup West Premium singură are afaceri de peste 100 mil. lei (20 mil. euro). Antreprenorul are însă şi alte firme în care e acţionar.

     

    Ce urmează

    A renunţat însă la leasing.

    „Cu firma noastră de leasing am fost în top 10. În 2009 a venit o perioadă grea, însă noi am fost prudenţi cu finanţările. Nu am aruncat cu finanţare doar pe bază de buletin, am făcut analiză serioasă. Şi am reuşit să supravieţuim într-o vreme când multe alte firme de profil au intrat în faliment. Acum doi ani însă, am vândut către grupul Autonom.“

    În acest moment, cel mai important proiect pentru antreprenor îl reprezintă consolidarea afacerii.

    „E posibil să vină vremuri grele, şi nu doar la noi, ci la nivel global. În industria auto se petrec schimbări şi trebuie să vedem încotro ne îndreptăm. Cu maşinile electrice aţi văzut că a fost un mare entuziasm. În 2023 am vândut foarte multe, în special BMW.“

    Circa 23% din vânzările BMW ale grupului originar din Bihor au fost maşini electrice. Apoi, entuziasmul a trecut. Şi asta peste tot.

    „Avem un portofoliu stabil, aşa dă nu vrem să ne extindem. Crizele lovesc mereu în piaţa auto, dar în categoria premium nu există acelaşi impact. Noi, din 2009, de când ne-am repoziţionat, avem creştere an de an. E bine să fim prudenţi, dar să nu ne panicăm.“

    La începutul anului 2024 Lajos Szeckely a fost uşor panicat. Şi totuşi a încheiat un an de care e mulţumit.

    „Acum suntem prudenţi, dar în lunile care au trecut suntem cu minimum 20% peste anul trecut. Este o creştere peste aşteptări“, conchide antreprenorul, prezent în cadrul emisiunii Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

  • Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. O fabrică din Oradea produce mopuri şi lavete folosite în spitalele din Franţa, Elveţia, Australia sau Marea Britanie, dar şi în hotelurile de lux din Dubai. „Produsele noastre dezinfectează doar cu apă“

    ♦ Firma Decitex din Franţa a intrat pe piaţa din România acum două decenii ♦ Grupul are doar două fabrici – una la Oradea şi o alta acasă, în Franţa ♦ Compania din România a avut în 2023 afaceri de 8,2 mil. lei, plus 39%.

    Fabrica grupului francez Decitex din Oradea produce mopuri şi lavete folosite în spitalele din Franţa, Elveţia, Australia sau Marea Britanie, dar şi în hotelurile de lux din Dubai. Particularitatea a­ces­tor bunuri e că pot fi folosite pen­tru curăţenie doar cu apă, fără produse chimice, inclusiv în spitale.

    „Decitex dezvoltă şi produce mopuri şi lavete destinate în special sectorului medical. Aceste produse sunt capabile să dezinfecteze doar cu apă, inclusiv în sălile de operaţie. Folosim nişte microfibre dez­voltate de noi şi reuşim să facem doar cu un produs textil ceea ce mulţi dezinfectanţi chimici, multe produse chimice nu reuşesc să facă ele însele“, spune Cătălin Popa, director executiv al Decitex România.

    Grupul francez Decitex există de 25 de ani şi de două decenii este prezent în Ro­mâ­nia. Local, compania a pornit la drum cu nouă angajaţi şi a ajuns acum la 72.

    „Până la finalul anului ar trebui să depăşim pragul de 100 de salariaţi.“

     

    „Made in Europe“

    În afară de Oradea, Decitex mai are producţie în Franţa. Anul trecut a fost închisă unitatea din China, unde se fabrica o parte din gamă.

    „A fost luată o decizie strategică la nivel de grup, aceea de a fabrica în Europa. Pentru noi asta a însemnat că am crescut numărul de angajaţi cu 20-25 de persoane. În China erau 40. Productivitatea noastră, a românilor, a reuşit să o depăşească cu mult pe cea a chinezilor.“

    În Franţa, având în vedere costurile de producţie, se realizează în prezent toată gama de bunuri de unică folosinţă. Există şi astfel de mopuri şi lavete. Local, se fabrică toată gama middle şi high efficiency.

    „România a fost aleasă şi datorită costurilor mai mici. Au contat însă şi alţi factori. Vorbim, spre exemplu, de tipul de calificări pe care le-am găsit la personalul din zonă.“

    Oradea a fost o zonă cu tradiţie în sfera confecţiilor textile, iar asta a fost important pentru Decitex, afirmă Cătălin Popa.

    Totodată, oraşul a fost un punct stra­tegic pe hartă deoarece livrarea mărfii era foarte rapidă.

    „E unul din parametrii pe care noi lucrăm foarte mult. Avem o capacitate de reacţie de două săptămâni – între lansarea comenzii şi livrarea produsului.“

     

    Contează Schengen?

    Oradea a reprezentat aşadar o soluţie ideală ca poziţie geografică.

    „După aderarea la Schengen, inclusiv terestru, simţim o uşoară reducere a costu­rilor de transport. Totodată, e vizibilă redu­cerea termenelor de livrare de la 14 la circa 10 zile. Lucrurile se întâmplă mult mai uşor.“

    În plus, adaugă el, în jurul Oradei s-au construit în ultimii ani şi multiple cone­xiuni. Sunt drumuri de legătură, centuri şi alte investiţii în infrastructură care facili­tează extrem de mult transportul.

    Pentru grupul francez, când a fost vorba să vină în România acum 20 de ani, a contat şi deschiderea autorităţilor locale.

    „Existau la acel moment întâlniri orga­nizate cu mediul de afaceri. Iar investitorii erau întrebaţi ce-şi doresc, ce poate face administraţia pentru ei. O abordare proactivă. Noi suntem acum într-unul din parcurile industriale din oraş. Este a doua hală pe care o construim într-unul din parcurile industriale din Oradea, pentru că, din fericire, sunt mai multe.“

    În urmă cu 15 ani, ele nu existau. Suplimentar, a existat o deschidere din partea autorităţilor şi când a venit vorba de dimensionarea loturilor de teren în funcţie de nevoi. S-au găsit mereu soluţii. La fel şi pe zona de autorizaţii, explică executivul.

    În hala actuală din România, Decitex a investit 2,8-3 mil. euro, aceasta fiind inau­gurată în august 2023.

    „Este o investiţie recentă. Nu mai avem şi hala iniţială, pe aceasta nouă am dimen­sionat-o în aşa fel încât să acopere nevoile noastre până în 2035. Ar fi fost un nonsens să lucrăm în două situri, chiar dacă ele se aflau la 200 metri distanţă.“

     

    Unde ajung produsele

    Deşi produce local, piaţa românească este una din acelea în care Decitex nu are o prezenţă semnificativă cu bunurile proprii.

    „Suntem prezenţi, în schimb, în cam tot ce înseamnă spital universitar prin Europa, în Franţa, în Elveţia. Şi asta cu produse fabricate de noi la Oradea. Cu ele se face curăţenie şi în spitalele din Emiratele Arabe, în sălile de operaţie din Marea Britanie şi Australia.“

    Piaţa românească este una atipică. E greu să penetrezi piaţa cu partea de tehnologie, spune Cătălin Popa.

    „Interlocutorii pe care noi suntem obişnuiţi să-i avem în faţă în restul lumii, adică directori medicali, epidemiologi, responsabili cu spălătoria, în România sunt concentraţi într-o singură persoană, care nu le poate şti pe toate.“

    În zona privată, în România, sunt două spitale cu care grupul colaborează. Este adevărat că şi interesul Decitex pentru piaţa autohtonă este relativ limitat, deoarece energiile care trebuie desfăşurate sunt importante, iar rezultatul e relativ mediocru, afirmă el.

    „O parte a problemei ţine şi de legislaţia din România. Spre exemplu, protocoalele de igienă, aşa cum sunt peste tot în lumea dezvoltată, în România există doar de câţiva ani. O altă problemă e legată de lipsa de cunoştinţe. Când eu, prezentând un produs de-al nostru, vorbesc, spre exemplu, de detersie bacteriană de cinci logaritmi, întrebarea care mi se pune este dacă îl avem disponibil în cinci culori. Cam aşa e discuţia.“

    Cea mai importantă piaţă pentru grup e cea franceză, dar şi firma e una franceză. Vin apoi Australia şi Marea Britanie. În Elveţia, o altă piaţă de top pentru Decitex, toate spitalele universitare din Geneva, spre exemplu, fac curăţenie cu produsele grupului, spune executivul.

     

    Ce urmează?

    „Dar şi în zona HoReCa avem clienţi. Hotelul Burj al Arab din Dubai este curăţat cu produse fabricate la Oradea. Burj Khalifa, de asemenea. Pe viitor, ne uităm inclusiv la zona de industrie şi la cea high-tech, cum ar fi, spre exemplu, laboratoarele farmaceutice. Dincolo de microfibre pe care le dezvoltăm, dezvoltăm şi nanofibre.“

    Una dintre particularităţile Decitex este că dezvoltă microfibre sau nanofibre specifice tipului de aplicaţie pe care clientul îl doreşte.

    „Avem o gamă relativ restrânsă de produse, dar toate sunt capabile să aducă un nivel de igienă dincolo de ceea ce fac produsele tradiţionale, mopurile şi lavetele tradiţionale. Şi asta doar cu apă.“

    Începând din acest an, e în teste în mediu spitalicesc – în două spitale universitare din Franţa şi într-unul din Geneva – un produs pentru zona de suprafeţe. Până acum, Decitex era specializat pe zona de paviment.

    „Atacăm aşadar şi zona înaltă, inclusiv mesele de operaţie, câmpul operator.“

    Ca preţ, Decitex e la nivelul concurenţilor, poate chiar cu 10-20% sub ei, spune Cătălin Popa.

    „Mă refer la fabricanţii de mopuri şi lavete clasice. Din ştiinţa mea, suntem singurul fabricant de mopuri şi lavete non-chinez, care vinde mopuri şi lavete în China. Povestea a început în pandemie. Chinezii încearcă de 20 de ani, de când am lansat această gamă, să copieze produsele noastre. Nu au reuşit. Iar în timpul pandemiei, mai degrabă decât să se tot chinuie să ne copieze, au hotărât să cumpere de la noi. Am trecut de la vânzări de unu-două containere pe an la unu-două containere pe lună“, conchide executivul, prezent în cadrul emisiunii Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

    Compania din România a avut în 2023 afaceri de 8,2 mil. lei, plus 39%.

  • Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Cum a reuşit o cofetărie din Oradea deschisă în 2012 la periferia oraşului să ajungă o destinaţie cu 500 de clienţi pe zi, 70 de angajaţi şi vânzări de 10 mil. lei pe an

    Cofetăria Elidor Pan a fost deschisă de familia Ileanei Boroş în anul 2012 undeva la periferia oraşului Oradea. Astăzi, 13 ani mai târziu, urbea s-a dezvoltat, la fel şi afacerea ce vinde produse de patiserie, panificaţie şi cofetărie. Aceasta din urmă a ajuns la 500 de clienţi pe zi, 70 de angajaţi şi afaceri anuale de circa 10 mil. lei.

    ♦ „Produsele noastre se găsesc doar la noi în cofetărie. Am fost contactaţi de retaileri care şi-au dorit să ne listeze în magazine, dar nu am vrut pentru că nu puteam controla calitatea“.

    Cofetăria Elidor Pan a fost deschisă de familia Ileanei Boroş în anul 2012 undeva la periferia oraşului Oradea. Astăzi, 13 ani mai târziu, urbea s-a dezvoltat, la fel şi afacerea ce vinde produse de patiserie, panificaţie şi cofetărie. Aceasta din urmă a ajuns la 500 de clienţi pe zi, 70 de angajaţi şi afaceri anuale de circa 10 mil. lei.

    „Noi suntem antreprenori din 2003, dar în businessul acesta suntem implicaţi din 2012“, povesteşte Ileana Boroş. Anterior, ea a fost angajată. A lucrat atât în companii româneşti, cât şi în multinaţionale. „Am avut oportunitatea să compar cele două medii şi totodată să învăţ multe lucruri. Experienţa m-a ajutat pentru că am putut aduce din învăţăminte în afacerea pe care am fondat-o alături de soţul meu.“

    Ce şi-a dorit să aducă cu sine a fost politica de resurse umane, a vrut ca oamenii să poată evolua în cadrul firmei. „De aceea, toţi oamenii noştri fac cursuri – atât local, cât şi internaţional, în Franţa, se dezvoltă.“ Totuşi, nu a vrut să impună rigoarea specifică multinaţionalelor.

    „Am pornit de la zero, dar acum suntem 70 de oameni în firmă, plus 17 practicanţi. Sunt angajaţi care ne sunt alături încă de la început. Iar dintre cei aflaţi în practică, mulţi decid să rămână şi ei alături de noi.“

     

    O afacere 100% de familie

    Antreprenoarea spune că a ales domeniul acesta, al cofetăriei, din mai multe motive. Primul şi cel mai important e acela că nu putea consuma orice, era sensibilă la produsele de cofetărie, deşi îi plăceau. „Am vizitat o cofetărie foarte mare din Bucureşti, una dintre cele mai mari. La momentul acela, noi ne gândeam să ne deschidem o firmă care să producă ciocolată şi praline. Doamna de la cofetărie a fost foarte amabilă şi ne-a inspirat.“

    Ileana Boroş recunoaşte că nu gătea acasă, dar sora sa da, fiind cea care a avut talent la cofetărie. „Ea a experimentat, a pus la punct reţetele alături de echipă. Suntem o afacere 100% de familie.“

    Uitându-se în urmă, afirmă că nu a avut niciun moment de îndoială privind acest business. A fost nevoie de multă muncă şi de multă determinare, dar a crezut mereu în el.

    „Chiar şi în pandemie, am fost puţin afectaţi, însă am fost deschişi, având şi pâine. Spre comparaţie, cel mai bun moment pentru noi e prezentul.“

    Compania Elidor Pan a avut în 2023, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de 9,7 mil. lei, plus 19%. Ileana Boroş e acţionar şi al firmei Ilkason, cu acelaşi CAEN 1071 – fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie, şi cu afaceri de 2,5 mil. lei (-3%).

    „Noi la Elidor Pan avem producţie de pâine artizanală (în special pe bază de maia, evităm să folosim drojdie), de torturi personalizate şi prăjituri – peste 100 de tipuri – şi de patiserie (30 de sortimente, dar nu toate rulate în acelaşi timp). Am crescut treptat. Cofetarii noştri au fost încurajaţi să dezvolte noi reţete, atât autohtone, cât şi de inspiraţie franţuzească, spre exemplu.“

     

    Ce preferă românii?

    Preferatele românilor rămân eclerele. Ele sunt importate din cofetăria franţuzească, dar sunt prezente local de atât de multă vreme, că le-am cam adoptat. Elidor Pan are în continuare în portofoliu prăjiturile tradiţionale precum amandină, savarină, ele merg foarte bine.

    Sunt clienţi care consumă deserturi care le amintesc de cofetăria de altădată, de copilărie. Sunt şi cei care preferă noutăţile şi cofetăria modernă, iar macarons reprezintă un exemplu.

    „Vedem că se schimbă comportamentul de consum al clienţilor noştri. Oamenii ne cer detalii, ne spun că doresc să reducem cantitatea de zahăr din prăjituri. Şi noi ne dorim asta.“

    „Am şi făcut-o, dar lucrăm la noi îmbunătăţiri. E o provocare să lansăm mai multe produse fără zahăr. Avem deja unele, dar vrem să dezvotăm segmentul.“

    Produsele Elidor Pan se găsesc doar în cofetăria proprie. Ileana Boroş spune că firma a fost contactată de retaileri care şi-au dorit să listeze articolele în magazine, dar fondatorii nu au vrut. „Dacă livrăm în altă parte, se pierde mult din prospeţime. În momentul de faţă analizăm posibilitatea de a ne dezvolta un site propriu cu vânzare. Ne dorim să evoluăm şi să ne adaptăm, dar fără a face sacrificii când vine vorba de produs“, afirmă cofondatoarea businessului, prezentă în cadrul emisiunii Oradea, poartă către Vest, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania.

    Totodată, antreprenorii au discutat – chiar împreună cu o firmă de consultanţă – despre dezvoltarea de noi unităţi proprii.

     

    Ce urmează?

    „Momentam însă, suntem angajaţi în alte investiţii aici, în jurul cofetăriei deja existente. E o decizie pe care am luat-o la cererea clienţilor. Ni s-a tot cerut să avem servire la mese, aşa că am cumpărat o fostă pensiune. E un proiect pe care îl avem în desfăşurare, urmează să regândim clădirea, dar e un proiect pe care vrem să îl finalizăm în câţiva ani. Nu am luat încă decizia finală privind ce vom face aici.“

    Dacă vor hotărî însă să se extindă şi în altă parte, va fi tot în România. Un client de-al cofetăriei i-a invitat pe antreprenori în Elveţia pentru a-i convinge să deschidă şi acolo.

    „Am fost de două ori. I-am spus însă că preferăm să rămânem în ţară.“

    Piaţa locală a crescut mult, actorii din sectorul de cofetărie şi-au dezvoltat businessurile. „În continuare ne putem inspira însă din industria de profil din Franţa, cunoscută că pune accent pe materii prime de calitate, pe fructe de sezon. La noi încă nu sunt la fel de înrădăcinate aceste aspecte. Se văd totuşi îmbunătăţiri.“

    În businessul Elidor Pan, cofetăria e principalul segment ca vânzări. Apoi vin, în ordine, patiseria şi panificaţia. „Am crescut constant, iar asta pentru că clienţii ne-au dus vestea mai departe. Într-o zi normală avem cam 500 de clienţi.“

     

    O cofetărie-destinaţie

    Din lipsă de fonduri, antreprenorii au poziţionat cofetăria în 2012 la marginea oraşului. La momentul acela era o stradă mărginaşă. „Zona s-a dezvoltat între timp, odată cu noi. Am devenit o destinaţie pentru clienţi. Acum ne dorim să primim tot mai mulţi turişti străini. Avem deja, atât români plecaţi din ţară care revin acasă în vacanţă, cât şi străini. Vrem totuşi să creştem aceste numere.“

    Pentru 2025, antreprenoarea spune că şi-a propus o creştere a vânzărilor, o consolidare a relaţiilor cu clienţii, dar şi finalizarea planului pentru investiţia alăturată. „Totodată, noi nu am mers deloc către social media şi considerăm că a sosit momentul să ne cunoască lumea.“

    Ea adaugă că nu doar businessul pe care l-a cofondat e tânăr, ci şi oraşul care-l găzduieşte.

    „Câştigăm teren, dar nu se pot întâmpla lucruri peste noapte. Spre exemplu, acum se construieşte un spital foarte mare. Totul ce este trainic se realizează încet. Nu ştiu dacă Oradea este cel mai frumos oraş, dar evoluţia lui în ultimii 15-20 de ani este într-adevăr frumoasă. Am fost martor la această evoluţie. Şi mă refer atât din punct de vedere turistic, cât şi al mediului de afaceri. Sunt oameni care s-au întors în Oradea după ce au căpătat expeirenţă în afara ţării şi au decis să dezvolte propriile lor afaceri aici“, conchide ea.