Pluxee prezintă poveştile celor patru câştigători ai „Românii sunt antreprenori”, o competiţie Startarium, iniţiată de Impact Hub Bucharest şi ING Bank, susţinută de Pluxee. au fost oferite premii în valoare de 100.000 de euro antreprenorilor pentru a-i ajuta să-şi continue planurile de dezvoltare. În calitate de susţinător al motivaţiei antreprenoriale, Pluxee pune în lumina reflectoarelor idei valoroase care îşi propun să aibă un impact în societate: asflat din deşeuri, testări standardizate pentru elevii români, design românesc cu un mix de artă şi tehnologie, spectacole transmise live în mediul digital. Iată poveştile lor.
Împletirea desenului manual cu tehnologia
Câştigătorul marelui premiu la categoria Running Ops, de 40.000 de euro, a fost House of VLAdiLA, brand românesc de design care creează tapet, catifea şi piese de mobilier de designer. Fondată în 2018, ca afacere de familie, House of VLAdiLA îmbină componenta umană a desenului manual cu tehnologii de producţie de ultimă oră.
„Pasiunea soţiei mele, Oana, pentru designul interior, şi experienţa mea în domeniul antreprenoriatului au dat naştere unui business care aduce designul românesc în casele oamenilor, printr-un mix perfect de artă şi tehnologie. VLAdiLA s-a născut din voinţa noastră comună de a traduce întreaga pasiune pe care o simţim faţă de lumea din jur. Această sursă inepuizabilă de creativitate ne-a inspirat constant, de la începuturile noastre în afaceri”, spune Dragoş Vlădilă, co-founder al House of VLAdiLA.
Tot el povesteşte că de la înfiinţare brandul s-a dezvoltat, echipa s-a mărit, colecţiile au ajuns şi pe piaţa internaţională, iar portofoliul a ajuns să cuprindă, pe lângă tapet personalizat, textile, perne decorative şi piese de mobilier. Brandul a evoluat constant, iar creşterea a fost pe măsura aşteptărilor. Investiţiile au fost direcţionate atât către automatizarea procesului de producţie, prin echipament de ultimă generaţie şi software performant, cât şi către zona de marketing, ceea ce a permis construirea unei proprii comunităţi de designeri şi arhitecţi.
Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos.
Dragoş Vlădilă, co-founder, House of VLAdiLA
„House of VLAdiLA are ca scop aducerea pe piaţa designului românesc a artei funcţionale, realizată tradiţional, prin desen manual şi produsă ultramodern, cu tehnologii de producţie de ultimă oră. Ce ne-a diferenţiat de la început a fost dimensiunea custom a produselor noastre. Ne adresăm unei audienţe formate din persoane creative, rafinate, care se raportează într-un mod unic la spaţiul de locuit şi care îşi asumă conceptul de interioritate, alegând să se înconjoare de artă şi de frumos”, afirmă antreprenorul.
Compania a realizat anul trecut o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, faţă de 1,4 milioane de euro în 2022, iar pentru anul în curs previziunile se referă la o creştere de minimum 40%. Businessul a evoluat constantă, fiind necesară consolidarea echipei la nivelul tuturor departamentelor. Creşterea echipei a însemnat diversificarea portofoliului de produse, care astăzi reuneşte peste 1.500 de modele unice de tapet cuprinse în 34 de colecţii, precum şi textile, perne decorative şi piese de mobilier complementare acestora.
„Câştigarea marelui premiu al competiţiei reprezintă o validare a muncii noastre din ultimii 5 ani, aducând după sine notorietate în mediul antreprenorial. Suma câştigată va fi alocată prezenţei de anul acesta pe piaţa internaţională prin târgurile ICFF New York, INDEX Dubai şi Maison & Objet din Paris, precum şi către marketingul online”, afirmă Dragoş Vlădilă.
Învăţare prin testare
Platforma de teste digitale standardizate Brio pentru elevii români, a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022. Firma s-a clasat pe locul 2 la categoria Running Ops, cu un premiu de 20.000 de euro.
Brio este un produs dedicat sistemului românesc de educaţie, descrie, pe scurt, Gabi Bartic, CEO al Brio, sfera de activitate a firmei pe care o conduce. Concret, este vorba despre testare standardizată pentru copii de clasele I-XII.
Ideea afacerii, povesteşte Gabi Bartic, i-a venit firesc lui Dragoş Iliescu, fondatorul acestui business, după ce construise, în diverse alte teritorii, europene şi nu numai, sisteme similare. Brio măsoară cu aceeaşi unitate de măsură cum se situează copilul la o materie pe o scală de la 1 la 100 dar şi ce efort e necesar pentru a progresa. Lansat la începutul anului 2020, Brio.ro a fost realizat cu ajutorul unor investiţii iniţiale care au ajutat ca acesta să fie un produs ştiinţific valid şi robust. Prin testele Brio, elevii români din clasele I-XII îşi pot evalua obiectiv cunoştinţele la principalele materii şcolare (limba română, matematică, istorie) şi îşi pot îmbunătăţi performanţa la examene.
„În perioada pandemiei, am ajuns la cca 15.000 de utilizatori persoane fizice şi la încă cca 2.000 de profesori. Ulterior, am testat produsul şi în cadrul unor proiecte extrem de mari organizate de Ministerul Educaţiei ce au introdus testarea standardizată în judeţe precum Tulcea şi în Iaşi. Apoi, Brio.ro a fost instrumentul utilizat pentru testarea copiilor de clasa a IX-a din liceele ROSE (proiect privind Învăţământul Secundar/Romania Secondary Education Project) într-un proiect al Ministerului Educaţiei dezvoltat împreună cu Banca Mondială. Am depăşit praguri de utilizare pe care, la lansarea produsului, nu le anticipam”, afirmă Gabi Bartic. Absolventă a studiilor de Sociologie-Politologie, cu un master în psihologie obţinut în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, ea şi-a contruit cariera profesională în zona de comunicare, media şi advertising, iar acum deţine funcţia de CEO al Brio.
Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună.
Gabi Bartic, CEO, Brio
Întrucât platforma are utilizatori din toate zonele, este greu de realizat o profilare. „Intuiţia ne-ar spune că e dedicat copiilor din mediul urban, însă avem foarte mulţi utilizatori din mediul rural. Bazinul potenţial este populaţia şcolară – mai mult de 2 milioane de elevi. Prin urmare nu vorbim de o nişă, ci ne adresăm tuturor copiilor care doresc să aibă o performanţă şcolară mai bună”, explică Gabi Bartic.
Brio a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,2 milioane de euro, de trei ori mai mare decât în 2022 (420.000 de euro).
Fondurile disponibile graţie premiului câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosite pentru construirea unei aplicaţii, un joc de învăţare a matematicii, cu un parcurs gamificat, cu elemente (solide) de Artificial Intelligence şi Machine Learning. Această aplicaţie ar urma „să împrietenească această materie cu copiii. La Brio.ro, credem că avem nevoie cu toţii de matematică pentru a fi funcţionali societal”, afirmă Gabi Bartic.
Cultură la distanţă
La mai puţin de trei ani de la lansarea PiciordePlay, platformă de streaming live pentru teatrul românesc, aceasta şi-a câştigat locul în peisajul cultural românesc. Firma, care are un public format din peste 10.000 de utilizatori, a câştigat premiul doi la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.
PiciordePlay s-a născut în a doua parte a pandemiei, un moment în care sălile clasice de spectacol erau închise. Români din oraşe fără teatre sau aflaţi în diferite colţuri ale lumii au descoperit prin PiciordePlay un spaţiu digital cu o cultură românească de calitate, un mijloc de conectare cu comunitatea şi chiar de legătură cu spiritul românesc, povesteşte Alexandru Aramă, co-Founder al PiciordePlay. Cu o pasiune profundă pentru tehnologie în general, inteligenţa artificială şi marketing digital în particular, el este fondator al Meşteşugar Digital, o agenţie full-service de marketing digital şi co-fondator al PiciordePlay, o platformă de streaming live pentru teatrul românesc.
„Pe măsură ce ne apropiam de «revenirea la normalitate», am primit nenumărate mesaje care ne transmiteau să continuăm. Acum ne apropiem de vârsta de 3 ani, timp în care am transmis spectacole de pe scene ale teatrelor instituţionale: Teatrul Nottara, Teatrul Mic, Teatrul de Comedie, Teatrul Bulandra, Teatrul Naţional Bucureşti, dar şi de pe scene independente precum cea a Teatrului de Artă, Godot, Green Hours, Infinit, Point, inclusiv un concert de colinde de Crăciun dintr-o biserică fortificată de lângă Baia Mare”, afirmă antreprenorul.
Peste 50 de spectacole live au fost transmise prin intermediul PiciordePlay până acum, majoritatea de teatru, dar „am şi experimentat cu alte tipuri de conţinut sau cu evenimente din locaţii surprinzătoare, dintre care sufrageria lui Marius Manole a fost preferata publicului. Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă”, completează Alexandru Aramă.
Tipul de spectacol cel mai apreciat este de obicei teatrul contemporan ce adresează teme relevante, actuale, într-o manieră comică isteaţă, întrepătrunse cu momente de emoţie profundă.
Alexadru Aramă, co-founder, PiciordePlay
Un spectacol difuzat prin intermediul platformei are, în medie, de trei ori mai mulţi spectatori online faţă de cei din sală, ceea ce oferă artiştilor satisfacţia unui impact cultural sporit atât prin numărul spectatorilor, cât şi prin accesibilitatea largă garantată de eliminarea distanţei dintre spectatori şi scenă. În total, platforma PiciordePlay are un public de peste 10.000 de utilizatori care au cumpărat cel puţin un bilet.
Care este reţeta acestui business? „În primul rând, selecţia atentă a spectacolelor: piese de calitate, actori renumiţi, experienţe memorabile. Apoi experienţa «mai mult decât teatru» prin care spectatorii se pot conecta cu actorii şi atmosfera din teatru. Al treilea ingredient este o comunitate foarte implicată de spectatori, mereu atenţi, care ne oferă feedback, idei şi susţinere”, punctează Alexandru Aramă.
Cât priveşte premiul câştigat în cadrul competiţiei, antreprenorul spune că fondurile sunt deja folosite pentru a promova PiciordePlay către o audienţă tot mai mare. „El ne va ajuta să accelerăm şi un proiect de CSR prin care ne propunem să oferim persoanelor cu dizabilităţi acces gratuit pe o perioadă de cel puţin un an la tot conţinutul platformei”, conchide antreprenorul.
Asfalt din deşeuri
Până acum, The Climate Change Company a transformat echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă în materiale pentru stratul de fundaţie a asfaltului, iar cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial. Afacerea a câştigat premiul 1 la categoria Startup în cadrul competiţiei Startarium – Românii sunt antreprenori.
„Povestea The Climate Change Company a început în 2019, când Dennis Debie, partenerul meu, a creat ideea unui incubator pentru tehnologii orientate către combaterea schimbărilor climatice. Împreună cu Dennis am fondat compania în anul următor”, povesteşte Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company. Pe lângă activitatea legată de materialele reciclabile, el are expertiză în proiecte de restaurare a monumentelor UNESCO.
A urmat semnarea unui parteneriat cu Institutul Naţional pentru Cercetare şi Dezvoltare în Transporturi INCERTRANS esenţial pentru dezvoltarea produsului – Littar, asfalt din deşeuri. „Împreună am dezvoltat compoziţiile finale ale Littar. Ulterior am început comercializarea la nivel naţional dar şi în ţări precum Austria şi Canada. Recent am câştigat Premiul Emerging Europe pentru Iniţiativa de Sustenabilitate a Anului şi titlul de Startup-ul Anului în România la evenimentul «Românii sunt antreprenori»”.
Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%.
Sebastian Tudose, co-founder, The Climate Change Company
Focusul principal al The Climate Change Company, în prezent, se leagă de punerea în aplicare a proiectelor Littar în întreaga lume. „Littar este produs în cadrul unei economii circulare, care leagă procesatorii locali de deşeuri de staţiile locale de asfalt. Aceasta înseamnă construirea infrastructurii locale folosind deşeurile locale, reducând în acelaşi timp emisiile de CO2 cu până la 83%”, explică Sebastian Tudose. Sunt folosite deşeuri de plastic şi sticlă de la o varietate de furnizori prezenţi la nivel local în funcţie de locul unde urmează să fie construit un drum pentru care este folosit Littar. Până acum, au fost transformate din deşeuri în asfalt echivalentul a 100.000 de sticle de plastic şi 15.000 de sticle din sticlă. Cu proiectele planificate pentru acest an, aceste numere ar urma să crească exponenţial.
Littar este o tehnologie inovatoare care transformă deşeurile de plastic şi sticlă într-un material ce poate fi folosit ca strat de bază şi/sau legătură în construcţiile rutiere. În mod normal aceste deşeuri ar fi arse, aruncate la groapa de gunoi sau reciclate inferior la costuri şi emisii ridicate. „Littar este certificat conform reglementărilor europene şi produs sub licenţă de către staţiile de asfalt locale, aflate în proximitatea proiectului de drum care utilizează produsul nostru. Acestea sunt aprovizionate cu agregate de plastic şi sticlă de către procesatorii de deşeuri licenţiaţi de asemenea, locali”, punctează Sebastian Tudose. Tot el adaugă că „misiunea noastră ca incubator pentru tehnologii climatice este de a dezvolta şi comercializa soluţii inovatoare, cu impact ridicat şi gata de implementare, care să îmbunătăţească mediul şi condiţiile de viaţă pentru noi toţi”.
Banii din premiul câştigat în cadrul competiţiei vor fi folosiţi pentru a accelera implementarea Littar şi beneficiile de mediu pe care le aduce. „Acest premiu este şi o reamintire că prin colaborare putem aborda problemele complexe pe care le avem de gestionat ca societate”, conchide reprezentantul The Climate Change Company.
Povestea unui parteneriat
Ştiţi care e <cel mai mare angajator> din România? „Este cafeneaua din colţul străzii, de unde obişnuiţi să vă faceţi o mică plăcere zilnică. Şi boutique-ul de unde preferaţi să vă achiziţionaţi cadouri de Crăciun personalizate. Şi startup-ul inovator pe care îl urmăriţi pentru ideea absolut originală de a integra AI în soluţii medicale”, declară Manuel Fernandez Amezaga, CEO al Pluxee România & Bulgaria.
„Povestea parteneriatului cu Startarium derivă chiar din esenţa activităţii noastre de zi cu zi: la Pluxee, de peste 25 de ani, ne preocupă modul în care putem creşte motivaţia angajaţilor români”, afirmă executivul. În România, mediul antreprenorial reprezintă cel „mai mare angajator”: peste 2,5 milioane de români sunt angajaţi într-o companie de tip IMM iar modul în care aceşti antreprenori reuşesc zi de zi să rămână motivaţi şi performanţi, într-un context socio-economic instabil, este o performanţă ce merită susţinută, subliniază Manuel Fernandez Amezaga. Astfel, punctează el, parteneriatul Pluxee cu Startarium onorează acest aspect: angajamentul constant de a fi un partener pentru mediul antreprenorial din România. „Am investit 600.000 de euro reprezintă parteneriatul total cu Startarium, care cuprinde mai mult decat competiţia Românii sunt antreprenori. Acesta nu este doar un program de finanţare, ci şi o oportunitate pentru startup-urile cu concepte solide de a se face cunoscute şi de a-şi verifica ideile în faţa unui public avizat şi interesat, format din investitori şi potenţiali parteneri”, afirmă reprezentantul Pluxee.
Manuel Fernandez Amezaga spune că Pluxee sprijină IMM-urile şi dezvoltarea antreprenoriatului, prin creşterea constantă a numărului de beneficiari pe care îl direcţionează în reţeaua sa naţională de parteneri. În prezent, există un număr de 55.000 de locaţii partenere la nivel naţional către care Pluxee direcţionează clienţi. „În plus, prin programele sociale în care ne implicăm cu experţii noştri şi infrastructura reţelei Pluxee, contribuim la creşterea traficului către comercianţii mici şi sprijinim antreprenorii din România”, conform executivului. Un rezultat important al acestor programe este instalarea a peste 2.000 de terminale de plată în zonele rurale, punând bazele unui model de digitalizare cu efecte imediate pozitive în comunitatea locală. Programele au ajutat, de asemenea, proprietarii de restaurante mici să supravieţuiască în perioade dificile. „Aceştia au reuşit să-şi menţină angajaţii, să-şi extindă echipa sau chiar să achiziţioneze echipamente noi, contribuind implicit la bunăstarea comunităţii locale”, completează reprezentantul Pluxee.
O altă modalitate prin care compania sprijină mediul antreprenorial, din care provin 72% dintre clienţi, „este din perspectiva sprijinului acordat pentru consolidarea relaţiilor autentice cu angajaţii, crescând nivelul de implicare şi motivaţie al acestora. Oferim clienţilor noştri soluţii complete pentru creşterea motivaţiei angajaţilor lor, într-o perioadă în care forţa de muncă talentată este din ce în ce mai volatilă şi mai greu de identificat.
Nu în ultimul rând, educaţia antreprenorială şi susţinerea dezvoltării sectorului IMM este o componentă esenţială a strategiei noastre. Ne propunem ca, atât prin parteneriatul cu Startarium, cât şi prin conturarea unei comunităţi adresate clienţilor noştri de tip IMM să oferim antreprenorilor români soluţii reale pentru creştere şi sporirea motivaţiei”, susţine reprezentantul Pluxee.
Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare a românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană
Manuel Fernandez Amezaga, CEO, Pluxee România & Bulgaria
Pentru Pluxee, parteneriatul cu Startarium pentru susţinerea competiţiei „Românii sunt antreprenori” este o componentă importantă a unei strategii de business concentrate pe dezvoltarea mediului antreprenorial românesc. „Ne dorim să fim un partener strategic pentru antreprenorii români care construiesc business-uri creative, care găsesc soluţii inovatoare pentru a fi competitivi şi care identifică mereu căi noi pentru a motiva angajaţii”, afirmă Manuel Fernandez Amezaga.
Tot el povesteşte că de când se află în România a avut ocazia de a admira două aspecte referitoare la angajaţii români: capacitatea fenomenală de a se adapta la nou cât şi gradul ridicat de implicare în ceea ce fac constant. „Ştiu că există percepţii care contrazic acest lucru, însă chiar şi analizele externe arată că angajaţii români sunt printre cei mai implicaţi angajaţi la nivel european: conform celei mai recente analize Gallup, gradul de implicare al românilor la locul de muncă este cel mai mare din Europa, dublu faţă de media europeană”. În acest context, fiecare angajator, fie că este un mic antreprenor, fie că este o multi-naţională, devine preocupat şi interesat să ofere un pachet cât mai relevant de beneficii extrasalariale. Conform unei analize Pluxee, beneficiile extrasalariale pot creşte salariul anual al unui angajat cu până la 31% pentru un salariu mediu pe economie, ceea ce susţine atât puterea de cumpărare a consumatorilor români cât şi capacitatea companiilor de a-şi menţine forţa de muncă motivată.
În ceea ce priveşte evoluţia beneficiilor aşteptate de către angajaţi, studiul WORKWISE Î Piaţa muncii realizat de Pluxee şi FutureStation, analizat de Ipsos România, arată că angajaţii aşteaptă acum nu doar un program de lucru flexibil ci şi beneficii şi experienţe ultrapersonalizate care susţin un echilibru bun viaţă-muncă.
Ca urmare, Pluxee România îşi propune să fie un partener global pentru companiile care doresc soluţii complete şi personalizate pentru motivarea angajaţilor. În prezent, peste 2 milioane de români folosesc unul dintre cardurile companiei, fie cardul de masă Gusto, Cadou, Turism sau Cultural. Cardul de masă este cel mai acordat beneficiu de către angajatori, urmat de Turist, Cadou şi Cultura. „Prin parteneriatul cu platforma de loializare si beneficii MyBenefits lărgim paleta de produse si servicii pe care companiile le pot oferi angajaţilor, oferind acces la servicii de învăţare, bunăstare financiară, wellbeing şi sănătate. Nu în ultimul rând, ne propunem să susţinem companiile şi prin soluţii inovatoare care să le ajute să construiască o cultură organizaţională solidă, prin soluţii dezvoltate cu ajutorul tehnologiei şi al neuroştiinţei, precum The Happiness Index”, adaugă Manuel Fernandez Amezaga.
Adaptare şi implicare
„Ne bucurăm că în 2023 ni s-a alăturat în calitate de partener de cursă lungă şi Pluxee, iar viziunea pentru Startarium devine astfel şi mai ambiţioasă. În 2024 Startarium se va deschide pentru noi categorii de public, pentru a ajunge la un număr din ce în ce mai mare de antreprenori”, afirmă Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest. Proiectul Startarium, lansat în 2016 de către Impact Hub Bucharest şi ING Bank, a devenit cea mai complexă platformă educaţională din România dedicată antreprenorilor la început de drum. Prin intermediul Startarium se produce un schimb valoros între mediul corporate şi cel antreprenorial din care are de câştigat întreaga societate, povesteşte Vlad Craioveanu. „Marile companii vin în întâmpinarea antreprenorilor cu know how şi sprijin financiar, primind în schimb oportunitatea de fi parte din proiecte îndrăzneţe, inovatoare”, declară Vlad Craioveanu. În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.
Beneficiile extrasalariale sunt un instrument strategic pentru atragerea şi reţinerea talentelor în cadrul afacerilor antreprenoriale, contribuind la construirea unei culturi organizaţionale puternice şi la promovarea unui sentiment de apartenenţă şi satisfacţie în rândul angajaţilor, afirmă Vlad Craioveanu.
În cele cinci ediţii ale competiţiei de pitching organizate până în prezent, Startarium a oferit peste 550.000 de euro finanţare totală, în premii, peste 800 de startupuri s-au înscris în competiţie, dintre care 169 au fost sprijinite în procesul de creştere şi 38 au primit finanţare directă.
Vlad Craioveanu, CEO & cofondator, Impact Hub Bucharest
În plus, angajaţii care primesc beneficii simt că sunt apreciaţi şi că munca lor este recunoscută. „Un grad mai mare de satisfacţie faţă de muncă se traduce în performanţe profesionale mai bune. Rezultatul final este că noi, antreprenorii, ne bucurăm de echipe mai productive şi mai motivate să susţină misiunea companiei”, adaugă Sebastian Tudose.
La rândul său, Dragoş Vlădilă punctează: „Ca antreprenori, căutăm în permanenţă soluţii pentru reducerea costurilor şi ne motivează să ne arătăm aprecierea faţă de echipa care ne ajută să ne menţinem în topul producătorilor de design de lux. Astfel, soluţiile Pluxee vin în întâmpinarea nevoii noastre de le aduce beneficii în plus oamenilor minunaţi din familia House of VLAdiLA”.
Brio este dependent de motivarea şi motivaţia fiecărui membru al echipei, punctează Gabi Bartic. „Şi această motivare vine din faptul că fiecare dintre noi ştie că este parte dintr-o misiune de a transforma educaţia. Însă ne gândim şi la motivarea noastră ca echipă deoarece sentimentul apartenenţei la grup este important, la fel ca şi modul în care firma reuşeşte să adreseze nevoile fiecăruia dintre angajaţi. În acest context, fireşte, pachete de tipul celor oferite de Pluxee sunt extrem de eficiente. Cu cât reuşim să adresăm mai bine nevoile fiecărui membru al echipei, cu atât mai bine ne putem concentra pe scopurile mari”.
Într-o perioadă în care recrutarea şi menţinerea angajaţilor este un demers mai complicat ca oricând, deopotrivă antreprenorii şi marile companii caută soluţii pentru a extinde gama de beneficii extra-salariale pe care le oferă angajaţilor.
Egalitatea de şanse este unul dintre cele mai importante obiective de dezvoltare durabilă, fiind inclus în Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României şi în Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată la nivel global de către ONU şi UE. Cu toate acestea, România se află la finalul clasamentului în ceea ce priveşte indicele egalităţii de gen în UE, conform Institutului European pentru Egalitatea de Gen. Cu un scor de 56,1 din 100, suntem sub media UE cu 14,1 puncte, fiind depăşiţi de vecinii noştri, Ungaria şi Bulgaria.
Meritocraţia, prima. Deşi România a înregistrat progres în promovarea egalităţii de gen în business, din 2016 şi până în 2022 proporţia angajatelor în poziţii de conducere a crescut cu numai 3,6%, până la 36,9%, potrivit raportului Global Gender Gap Report, realizat de World Economic Forum. Când vine vorba despre normele de gen impuse în companii, în consiliile de administraţie ale organizaţiilor, şi despre necesitatea lor în România, reprezentanta Pluxee spune că există întotdeauna păreri pro şi contra acestor norme, mai ales când sunt impuse fără a înţelege diferenţele dintre diverse industrii sau contexte culturale. „În primul rând, rolurile trebuie să fie ocupate de persoanele potrivite, care au calificările necesare. Consider că nu putem impune un anumit număr de femei într-un consiliu de administraţie, dacă nu avem şi candidate potrivite pentru aceste roluri. Pe de altă parte, însă, este nevoie de o asemenea normă pentru a putea pune în practică planuri de dezvoltare care să susţină accelerarea pregătirii femeilor pentru a accede la aceste roluri. Aceste norme susţin diversitatea şi incluziunea, asigurând astfel o reprezentare corectă care să ducă la perspective diferite”, explică ea.