BusinessMagazin

Tag: pluta

  • Dopuri şi case

    Folosită azi cu precădere pentru dopurile sticlelor de vin, pentru încălţări, pentru panouri pe care se afişează diverse în birouri sau instituţii ori pentru izolaţii, pluta revine în atenţia arhitecţilor dispuşi să-i dea o şansă în construcţiile proiectate de ei.

    Interesul crescut pentru materialul provenit de la stejarul de plută se datorează, scrie Financial Times, dorinţei de a găsi materiale cât mai puţin poluante pentru diferite utilizări practice. A reapărut în pavilioane expoziţionale de la diverse evenimente, cum ar fi cele pregătite de CSK Architects pentru expoziţia florală RHS Chelsea Flower Show de la Londra de luna viitoare.

    Realizate din plută şi cherestea, acestea sunt gândite să se încadreze într-o grădină care se adresează mai multor simţuri şi să atragă atenţia publicului asupra avantajelor plutei ca material de folosit în construcţii, aceasta dând senzaţia de protecţie şi fiind totodată foarte plăcută la pipăit.

    Aspectul plutei, pe lângă proprietăţile sale izolatoare, a determinat şi alte firme de arhitectură să o folosească, de data aceasta pentru locuinţe particulare, pe care le-au îmbrăcat în plută la exterior sau pentru locuri de joacă temporare pentru copii. Pentru moment însă, materialul nu se poate folosi la construcţia de case pe scară largă, nefiind suficient de rigid, ceea ce nu opreşte însă firmele de arhitectură să îl testeze în anumite proiecte pentru a li-l propune pe viitor clienţilor.

  • Veniţi, veniţi cu pluta!

    Că pluta nu mai e deloc materialul umil de altădată o demonstrează creaţii recente, cum ar fi Serpentine Gallery Pavilion din Hyde Park de la Londra, realizat anul trecut de către o echipă formată din firma de arhitectură Herzog & Meuron şi artistul chinez Ai Weiwei, care l-a conceput ca pe un adevărat peisaj din plută, scrie Wall Street Journal. La rândul său, oraşul Guimaraes din Portugalia, una dintre capitalele culturale Europene în 2012, a prezentat o casă construită în totalitate din plută de către sculptoriţa Gabriela Gomes.

    Obţinut din scoarţa stejarului de plută, acest material a ajuns să-şi găsească noi utilizări, după ce în domeniul pe care îl domina – îmbutelierea – a apărut concurenţa, cu alte cuvinte capacele care se înşurubează pe sticle, capacele de plastic sau recipientele din aluminiu. Aşa se face că a început, în schimb, să atragă atenţia ca material ecologic, a cărui extracţie şi prelucrare nu produce deşeuri poluante. La imaginea de material “verde” contribuie şi campaniile de reciclare a dopurilor de plută lansate de unele companii aeriene, comercianţi sau cazinouri din Las Vegas.

    Pe lângă calitatea sa ecologică, pluta are şi alte proprietăţi care utilizarea sa în alte domenii. Calităţile sale izolatoare i-au adus întrebuinţări diverse la construcţia acoperişurilor, a planşelor de surf sau a chiar a unor chiuvete de baie realizate complet din plută. Până şi constructorul brazilian de avioane Embraer sau producătorul auto Mercedes-Benz au ajuns să ia în calcul pluta pentru produsele lor, iar NASA o foloseşte pentru izolarea termică a vârfului capsulelor sale.