BusinessMagazin

Tag: plumb

  • Plumb, despre salariile demnitarilor: Impactul bugetar e sub 600.000 lei; aplicarea, de la 1 august

    “Ordonanţa (privind creşterea indemnizaţiilor pentru înalţi demnitari – n.r.) este în vigoare, aplicarea ei începe de la 1 august. Săptămâna viitoare vom avea rectificare bugetară (…). Având în vedere că impactul bugetar este foarte mic, sub 600.000 lei, este posibil să înceapă şi această aplicare a ordonanţei. Mai ales că acest prim pas de creşteri salariale este parte componentă a Legii salarizării pe care o vom implementa”, a afirmat Rovana Plumb, aflată la sediul PSD, unde a discutat cu noul preşedinte interimar al partidului, Liviu Dragnea, despre strategia PSD pentru următoarea perioadă.

    Cât priveşte Legea salarizării, Rovana Plumb a mai afirmat că proiectul de lege este finalizat, se aşteptă în prezent amendamentele şi observaţiile federaţiilor sindicale, pentru ca, ulterior, legea să ajungă în Parlament pentru dezbatere, în luna septembrie.

    “După cum ştiţi, Legea salarizării este gata, am discutat deja cu federaţiile sindicale, aşteptăm amendamentele şi observaţiile lor, după care o vom finaliza. (…) Încercăm să o bugetăm, aşa cum am discutat, de la 1 decembrie 2015”, a susţinut Rovana Plumb.

    Guvernul a decis ca indemnizaţiile lunare ale preşedintelui, prim-ministrului, preşedinţilor Parlamentului, şefilor de servicii de informaţii să fie majorate începând cu luna august, iar cele mai mari salarii le vor avea preşedintele ţării, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prim-ministrul şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului. Majorarea indemnizaţiilor a fost anunţată de Gabriel Oprea în 8 iulie, în ultima zi în care a exercitat interimar funcţia de premier.

    Guvernul a stabilit ca această creştere să fie aplicată şi miniştrilor, vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor Senatului şi Camerei Deputaţilor, Avocatului Poporului, preşedintelui Consiliului Legislativ şi celui al Curţii de Conturi, şefului SGG şi celui al Cancelariei premierului.

     

  • Rovana Plumb: Dragnea nu mi-a comunicat o intenţie de a candida la şefia PSD

    “Domnul Dragnea nu mi-a comunicat şi nu am avut vreo discuţie privind intenţia domniei sale de a candida, până în acest moment”, a declarat Rovana Plumb.

    Întrebată dacă alţi lideri PSD şi-au exprimat dorinţa de a candida pentru şefia partidului, Rovana Plumb a precizat că “este vorba doar de o poziţie de preşedinte interimar, desigur că sunt foarte mulţi colegi care fac parte din Comitetul Executiv Naţional care au toate calităţile şi sunt îndreptăţiţi să poată să ocupe această funcţie”.

    Rovana Plumb a mai spus că ea este “un om al echipei”. “Şi i-am rugat pe colegii mei, dat fiind faptul că mi-am angajat această responsabilitate, să mă susţină să putem merge mai departe uniţi în momentele cele mai dificile, cu o guvernare puternică, susţinută de o coaliţie solidă, cu un lider incontestabil care este Victor Ponta, premierul României”, a precizat preşedintele interimar al PSD.

  • Rovana Plumb: Dragnea nu mi-a comunicat o intenţie de a candida la şefia PSD

    “Domnul Dragnea nu mi-a comunicat şi nu am avut vreo discuţie privind intenţia domniei sale de a candida, până în acest moment”, a declarat Rovana Plumb.

    Întrebată dacă alţi lideri PSD şi-au exprimat dorinţa de a candida pentru şefia partidului, Rovana Plumb a precizat că “este vorba doar de o poziţie de preşedinte interimar, desigur că sunt foarte mulţi colegi care fac parte din Comitetul Executiv Naţional care au toate calităţile şi sunt îndreptăţiţi să poată să ocupe această funcţie”.

    Rovana Plumb a mai spus că ea este “un om al echipei”. “Şi i-am rugat pe colegii mei, dat fiind faptul că mi-am angajat această responsabilitate, să mă susţină să putem merge mai departe uniţi în momentele cele mai dificile, cu o guvernare puternică, susţinută de o coaliţie solidă, cu un lider incontestabil care este Victor Ponta, premierul României”, a precizat preşedintele interimar al PSD.

  • Plumb: Guvernul Ponta are toată legimitatea să implementeze măsurile cuprinse în Codul Fiscal

    Preşedintele interimar al PSD a spus, duminică, într-o conferinţă de presă, că modificările de fiscalitate s-au bucurat în Parlament de o susţinere cvasiunanima şi, de aceea, măsurile care sunt cuprinse în codurile fiscale trebuie să fie promovate.

    “Guvernul Ponta are toată legimitatea deciziilor, plecând de la ordonanţă la asumarea răspunderii în Parlament, să promoveze şi să implementeze măsurile cuprinse în Codul Fiscal”, a declarat Rovana Plumb.

    Ea a subliniat faptul că România “este pregătită astăzi să poată să adopte măsurile cuprinse în codurile fiscale”. “Nu spunem noi toate acestea, ci datele economice, analiştii economici”, a adăugat ea.

    Plumb a susţinut că acest Cod Fiscal “pregăteşte terenul” pentru ca România, în anul 2016, să înregistreze o creştere economică mai mare de 5 la sută. Măsurile se bazează pe “eforturile pe care le-a făcut Guvernul, acelea de a impune măsuri dure de luptă împotriva evaziunii fiscale, astfel crescând colectarea, au crescut spectaculos investiţiile străine directe în prima parte a anului susţinute tocmai de predictibilitatea şi stabilitatea care ar fi introduse prin adoptarea codurilor fiscale”, a continuat Plumb.

    Preşedintele interimar al PSD a mai susţinut că “aceste coduri fiscale reprezintă şansa României de a merge în continuare pe dezvoltare” şi orice întârziere în aprobarea acestor coduri “poate să compromită competitivitatea României”.

    Rovana Plumb a declarat că nu exclude o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru adoptarea cât mai rapidă a măsurilor prevăzute în Codul Fiscal, dar deciziile se vor lua în urma consultărilor din cadrul coaliţiei.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la România TV, că Guvernul are soluţii pentru aplicarea măsurilor Codului Fiscal, cum ar fi emiterea unei ordonanţe de urgenţă sau angajarea răspunderii în faţa Parlamentului, dar că “era ideal să existe în acest domeniu un consens politic”.

    “Eu cred că Parlamentul şi noi, Guvernul, o să începem să aplicăm, fie prin ordonanţă de urgenţă, fie printr-o angajare a răspunderii aceste măsuri, dar imaginea proastă rămâne, oamenii de afaceri or să spună: iată, iar e război politic, mai bine ne ţinem banii şi mai vedem, nu-i băgăm în România, că nu e o ţară de oameni serioşi”, a continuat el.

    “Am soluţii, miercuri pot să adopt prin OUG…cum am adoptat reducerea TVA la alimente la 9%, pot să adopt şi cea cu 19% sau altceva, sau pot să merg să-mi angajez răspunderea şi cu siguranţă nu vor avea voturi pentru moţiune de cenzură (…). Mijloace politice şi constituţionale sigur că avem, dar era ideal să existe în acest domeniu al economiei şi al fiscalităţii un consens politic, iar bătălia politică să o dăm pe altceva, nu pe buzunarul românilor”, a mai spus el.

    Preşedintele Klaus Iohannis a respins noul Cod Fiscal şi l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

    Parlamentul se află în vacanţă. Legislativul poate fi convocat în sesiune extraordinară la cererea preşedintelui României, a Biroului Permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, potrivit art.66 din Constituţie.

  • Plumb: Guvernul Ponta are toată legimitatea să implementeze măsurile cuprinse în Codul Fiscal

    Preşedintele interimar al PSD a spus, duminică, într-o conferinţă de presă, că modificările de fiscalitate s-au bucurat în Parlament de o susţinere cvasiunanima şi, de aceea, măsurile care sunt cuprinse în codurile fiscale trebuie să fie promovate.

    “Guvernul Ponta are toată legimitatea deciziilor, plecând de la ordonanţă la asumarea răspunderii în Parlament, să promoveze şi să implementeze măsurile cuprinse în Codul Fiscal”, a declarat Rovana Plumb.

    Ea a subliniat faptul că România “este pregătită astăzi să poată să adopte măsurile cuprinse în codurile fiscale”. “Nu spunem noi toate acestea, ci datele economice, analiştii economici”, a adăugat ea.

    Plumb a susţinut că acest Cod Fiscal “pregăteşte terenul” pentru ca România, în anul 2016, să înregistreze o creştere economică mai mare de 5 la sută. Măsurile se bazează pe “eforturile pe care le-a făcut Guvernul, acelea de a impune măsuri dure de luptă împotriva evaziunii fiscale, astfel crescând colectarea, au crescut spectaculos investiţiile străine directe în prima parte a anului susţinute tocmai de predictibilitatea şi stabilitatea care ar fi introduse prin adoptarea codurilor fiscale”, a continuat Plumb.

    Preşedintele interimar al PSD a mai susţinut că “aceste coduri fiscale reprezintă şansa României de a merge în continuare pe dezvoltare” şi orice întârziere în aprobarea acestor coduri “poate să compromită competitivitatea României”.

    Rovana Plumb a declarat că nu exclude o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru adoptarea cât mai rapidă a măsurilor prevăzute în Codul Fiscal, dar deciziile se vor lua în urma consultărilor din cadrul coaliţiei.

    Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, la România TV, că Guvernul are soluţii pentru aplicarea măsurilor Codului Fiscal, cum ar fi emiterea unei ordonanţe de urgenţă sau angajarea răspunderii în faţa Parlamentului, dar că “era ideal să existe în acest domeniu un consens politic”.

    “Eu cred că Parlamentul şi noi, Guvernul, o să începem să aplicăm, fie prin ordonanţă de urgenţă, fie printr-o angajare a răspunderii aceste măsuri, dar imaginea proastă rămâne, oamenii de afaceri or să spună: iată, iar e război politic, mai bine ne ţinem banii şi mai vedem, nu-i băgăm în România, că nu e o ţară de oameni serioşi”, a continuat el.

    “Am soluţii, miercuri pot să adopt prin OUG…cum am adoptat reducerea TVA la alimente la 9%, pot să adopt şi cea cu 19% sau altceva, sau pot să merg să-mi angajez răspunderea şi cu siguranţă nu vor avea voturi pentru moţiune de cenzură (…). Mijloace politice şi constituţionale sigur că avem, dar era ideal să existe în acest domeniu al economiei şi al fiscalităţii un consens politic, iar bătălia politică să o dăm pe altceva, nu pe buzunarul românilor”, a mai spus el.

    Preşedintele Klaus Iohannis a respins noul Cod Fiscal şi l-a retrimis Parlamentului spre reexaminare, invocând faptul că actul normativ poate fi pus în aplicare numai după o “riguroasă analiză” a implicaţiilor asupra bugetului consolidat.

    Parlamentul se află în vacanţă. Legislativul poate fi convocat în sesiune extraordinară la cererea preşedintelui României, a Biroului Permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, potrivit art.66 din Constituţie.

  • Plumb: Mesajul ministrului austriac referitor la alocaţiile acordate copiilor români, incorect juridic

    “Am luat act cu surprindere şi dezamăgire de mesajul exprimat de către ministrul de Externe austriac, cu privire la alocaţiile acordate copiilor români. Măsurile despre care vorbeşte ministrul Sebastian Kurz, şi care sper să fie doar un gând nefericit, sunt contrare principiilor fundamentale ale UE – principiul antidiscriminare şi a celui privind libera circulaţie a persoanelor”, a spus ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, citat într-un comunicat de presă.

    Rovana Plumb consideră că, şi din punct de vedere politic, mesajul lui Sebastian Kurz este total inacceptabil şi incompatibil cu funcţia deţinută, aceea de ministru al unui guvern care se supune legislaţiei şi principiilor europene.

    “Totodată, consider acest mesaj ca fiind inacceptabil din punct de vedere al relaţiilor bilateriale dintre România şi Austria. Asigur cu toată responsabilitatea că Guvernul României veghează la respectarea drepturilor cetăţenilor români ca şi cetăţeni europeni şi nu va accepta vreo formă de discriminare a acestora”, a mai spus ministrul Rovana Plumb.

    Ministerul Afacerilor Externe român a transmis că nu este de acord cu luările de poziţie publice ale ministrului de Externe al Austriei pe tema asistenţei sociale destinate lucrătorilor intra-comunitari, cu referire expresă la România, arătând că libera circulaţie presupune şi accesul nediscriminatoriu la serviciile sociale.

    Potrivit MAE, menţionarea distinctă a României în contextul legat de aplicarea normelor europene în materie de export de prestaţii sociale (alocaţia pentru copii) este nejustificată în condiţiile în care România se regăseşte abia pe locul 5 între statele membre către ai căror cetăţenii sunt transferate aceste alocaţii (după Ungaria, Slovacia, Polonia şi Slovenia). Astfel, potrivit măsurătorilor statistice efectuate de partea austriacă, atât în privinţa asistenţei sociale oferite, cât şi a alocaţiilor pentru copii, reiese faptul că cetăţenii români nu sunt pe primele locuri în rândul beneficiarilor, aspect confirmat inclusiv public recent de ministrul Muncii, Rudolf Hundstrofer.

    “Libera circulaţie a persoanelor şi lucrătorilor este un principiu fundamental al UE, care presupune aspecte concrete, printre care accesul nediscriminatoriu la serviciile sociale. Ca şi ceilalţi cetăţeni europeni care lucrează în alte state membre, cetăţenii români au şi trebuie să aibă acces la prestaţiile ce rezultă din munca depusă şi contribuţiile lor sociale, o abordare diferită fiind profund inechitabilă şi contrară dreptului european în vigoare. În plus, gradul de integrare al cetăţenilor români aflaţi în Austria în societatea gazdă este unul foarte înalt, fapt confirmat în repetate rânduri de oficialii austrieci”, arată MAE român.

    Un alt argument prezentat este că legislaţia europeană prevede garanţii suficiente în vederea prevenirii şi combaterii abuzurilor în domeniul prestaţiilor sociale iar partea română este dispusă să examineze, de la caz la caz, în dialogul cu partea austriacă, orice potenţială situaţie de încălcare a reglementărilor în materie, concomitent cu o strânsă coordonare cu Viena la nivelul UE.

    În acest context, Ministerul român al Afacerilor Externe apreciază că amplificarea, în mod artificial, în contextul actual premergător alegerilor regionale din Austria, a unor astfel de poziţionări riscă să-i transforme pe cetăţenii români care lucrează în mod legal în Austria în victime ale unei dispute politice interne şi, în acelaşi timp, să afecteze relaţiile bilaterale româno-austriece.

    Ministerul precizează că a transmis deja poziţia sa părţii austriece, prin demersuri efectuate la nivel diplomatic în cursul acestei săptămâni, atât la Viena, cât şi la Bucureşti, la nivelul de ambasador.

    Ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, cere o reformă a sistemelor sociale în Uniunea Europeană, fiind nemulţumit de faptul că statul austriac plăteşte o alocaţie de 160 de euro pentru copilul unui român care lucrează în Austria, deşi în România această indemnizaţie este mult mai mică.

    Sebastian Kurz doreşte o reformă rapidă a sistemelor sociale în UE, afirmaţia sa apărând în contextul discuţiilor din Austria privind sumele trimise de Viena copiilor ai căror părinţi, cetăţeni UE, muncesc în această ţară, scrie Die Krone.

    Kurz a explicat pentru postul public de televiziune ORF că pentru doi copii români, ai căror părinţi muncesc în Austria, statul austriac oferă lunar aproximativ 300 de euro. “Suma aproape corespunde unui salariu mediu din România”, a spus Sebastian Kurz.

    Şeful diplomaţiei (ÖVP) doreşte ca valoarea alocaţiilor acordate de Austria să corespundă celei din statul de unde provin părinţii copiilor respectivi. Astfel, Austria nu ar mai plăti aproximativ 300 de euro pentru doi copii români ai căror părinţi muncesc în Austria, ci doar circa 30 de euro.

    “Suntem de aceeaşi părere cu britanicii: Marea Britanie doreşte reforme în cadrul UE şi asta trebuie să se întâmple rapid”, a spus Sebastian Kurz.

    Ministrul Muncii, Rudolf Hundstorfer (SPÖ), a criticat poziţia lui Kurz, prin urmare coaliţia de guvernare va purta discuţii în această vară pentru a ajunge la un punct de vedere comun asupra acestui subiect.

    Publicaţia Heute prezintă nivelul indemnizaţiilor pentru copii din ţările UE. În Danemarca indemnizaţia este de 197 de euro, în Germania de 184 de euro iar în Austria de 160 de euro. Cel mai puţin primeşte un copil din Grecia – 5 euro. Pe penultimul loc se află România, cu o alocaţie de 9 euro (publicaţia nu precizează faptul că a fost promulgată o lege de dublare a sumei).

    Ministerul de Finanţe a precizat, răspunzând unei întrebări parlamentare, că Viena a dat, în 2013, indemnizaţii pentru copiii străinilor care muncesc în Austria în valoare de 206 milioane de euro, în creştere faţă de 2010, când au fost trimise 150 de milioane de euro. Cei mai mulţi bani au ajuns în Ungaria – 65 de milioane de euro. În Slovacia au ajuns 48 de milioane de euro, în Polonia – 31 de milioane, în Slovenia – 13 milioane de euro şi în România – 11 milioane de euro.

  • Ministrul Muncii: Guvernul şi-a propus ca în 2015 să revizuiască Legea salarizării unitare

    „Ne-am propus ca în anul acesta să revizuim Legea salarizării unitare. Ce pot să vă spun este că acum două săptămâni, la nivelul Guvernului, s-a creat un grup de lucru, care a fost aprobat prin memorandum, grup format din reprezentanţi ai ministerelor Dezvoltării şi Administraţiei, Finanţelor şi Muncii, astfel încât, în momentul în care scoatem o viziune clară în ceea ce priveşte modalitatea de salarizare a administraţiei publice, să intrăm în dezbatere cu dumneavoastră, cu Asociaţia oraşelor, a minicipiilor,dar şi cu celeleate sectoare bugetare – educaţie, sănătate”, a spus Rovana Plumb.

    Ea a spus că Guvernul va ţine cont de propunerile în acest sens înaintate de primari.

    „Vom ţine cont de propunerile dumneavoastră, am deja o propunere pe modalitatea de salarizare a administraţiei publice locale şi vom continua dialogul astfel încât, începând cu 2016, să putem să punem în aplicare o nouă viziune în ceea ce priveşte salarizarea sectorului bugetar în România. Ne-am propus ca obiectiv ca până la sfârşitul lui 2015 să venim în faţa României şi a românilor cu o vizuune foarte clară în ce priveşte modalitatea de salariare. Ştim care sunt problemele, ştim cât de mici sunt salariile”, a mai spus Rovana Plumb.

     

  • Plumb: Combaterea sărăciei să fie în strategia de securitate. 4,7 milioane de români sunt în sărăcie relativă

    “Nu putem avea o dezvoltare durabilă atât timp cât o parte a societăţii este blocată în sărăcie sau subdezvoltare. Întotodeauna, sărăcia pavează drumul către un discurs extremist, care poate avea consecinţe total nefaste şi grave, astfel că trebuie abordată cu mare atenţie şi găsite soluţii”, a mai spus ministrul, la o dezbatere pe tema Planului Naţional Anti-Sărăcie şi Promovare a Incluziunii Sociale 2014-2020.

    În opinia ministrului, sărăcia nu poate fi combătută doar prin măsuri punctuale, ci este nevoie de politici publice şi o nouă viziune care să includă şi venitul minim de inserţie, pentru a-i determina pe cei care au nevoie de ajutorul statului să se reîncadreze pe piaţa muncii.

    Acest venit minim de inserţie va fi ţintit către 22% din totalul celor 4,7 milioane persoane care în prezent trăiesc în pragul sărăciei relative.

    În 2012, numărul celor aflaţi în categoria sărăciei relative era de 4,87 milioane persoane.

     

  • Plumb, despre iniţiativa lui Stanciu (PSD): Guvernul nu susţine introducerea pensiilor speciale

    ”Punctul de vedere al ministerului, respectiv al Guvernului, este de a nu susţine introducerea pensiilor speciale pentru tot ceea ce înseamnă parlamentari. Noi considerăm că este absolut necesar să existe un sistem unitar de pensii, care să nu acorde pentru anumite categorii sau pentru o anumită categorie privilegii”, a spus Rovana Plumb.

    Ea a precizat ca în sistemul de pensii să existe o unitate de măsură care să fie aceeaşi şi pentru cei care au lucrat în diverse sectoare economice de activitate şi care în momentul de faţă primesc pensie în conformitate cu legea în vigoare.

    Rovana Plumb a făcut aceste declaraţii referindu-se la Propunerea legislativă initiată de deputatul PSD Anghel Stanciu, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din rândul aparatului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, din rândul personalului diplomatic şi consular, din rândul funcţionarilor publici parlamentari, din rândul deputaţilor şi senatorilor, din rândul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi din cadrul Curţii de Conturi, care se află pe ordinea de zi a Comisiei de Muncă a Camerei.

    Camera Deputaţilor este for decizional în ceea ce priveşte această propunere legislativă.

  • CRESC PENSIILE – Plumb: 234.000 de pensionari primesc pensii mai mari în medie cu 63 lei, până la sfârşitul lui martie

    Recalcularea a peste 200.000 de pensii a fost deciză de Guvern în 18 decembrie 2013, prin ordonanţă de urgenţă, adoptată în urma deciziei Curţii Constituţionale (CC) referitoare la pensiile din 2011- ianuarie 2013.

    Rovana Plumb a declarat luni, într-o conferinţă de presă, că pentru persoanele care s-au pensionat după 1 ianuarie 2011, se aplică, conform prevederilor legale, indicele de corecţie, prin care se asigură o corelare mai bună între câştigurile salariale şi pensia primită de aceştia.

    Ministrul a precizat că, după aplicarea prevederilor legale, 234.000 de persoane vor beneficia de suplimentări ale punctajelor şi, implicit, ale veniturilor, fiind vorba, în medie, de o creştere de 63 de lei pe pensie.

    “Prin recalculare se şterg discrepanţele care au creat frustrare şi umilinţe”, a adăugat ministrul Muncii.

    Rovana Plumb a precizat că, până la sfârşitul lunii martie, toţi cei 234.000 de pensionari vor primi diferenţa de pensie aferentă pentru lunile noiembrie şi decembrie 2013, efortul bugetar pentru cele două luni fiind de 23 de milioane de lei.

    Ministrul a mai spus că în 2013, când s-a aplicat indicele de corecţie, efortul bugetar a fost de 132 de milioane de lei. Rovana Plumb a adăugat că, pentru 2014, efortul bugetar pentru aplicarea indicelui de corecţie va creşte la 250 de milioane de lei, pentru că vor fi incluşi cei pensionaţi în 2013 şi în acest an.

    Premierul Victor Ponta, aflat la conferinţă, a asigurat că banii necesari sunt deja în bugetul pe 2014 aprobat de Parlament, de la bugetul de stat fiind transferaţi în acest sens către bugetul asigurărilor sociale de stat aproximativ 200 de milioane de lei.

    El a admis că pensiile sunt încă mici faţă de nevoile pensionarilor, dar a punctat că este vora de o recuperare după pierderile suferite în 2009-2011.

    “Esenţial este că sunt nişte bani în plus, nu în minus”, a spus Ponta.

    În 18 decembrie 2013, Guvernul a avizat, prin ordonanţă de urgenţă, recalculareaa celor peste 200.000 de pensii, în urma deciziei Curţii Constituţionale referitoare la pensiile din 2011- ianuarie 2013.

    Guvernul preciza atunci că a fost adoptată ordonanţa de urgenţă care reglementează, printre altele, indicii de corecţie pentru drepturile de pensie ale unor persoane care s-au pensionat, şi anume: 1,12 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în perioada 1 ianuarie 2011-31 decembrie 2011 şi 1,17 pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis între 1 ianuarie 2012 şi 22 ianuarie 2013.

    Curtea Constituţională a decis, în 29 octombrie 2013, că dispoziţiile art. III alin.(2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt neconstituţionale.

    Curtea arată că art. 170 din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice trebuia să intre în vigoare mai târziu decât restul prevederilor din lege, respectiv la 1 ianuarie 2012. Termenul a fost prorogat pentru 1 ianuarie 2013, motiv pentru care, până la acea dată, indicele de corecţie reglementat de textul de lege nu a putut fi aplicat pensiilor obţinute la 1 ianuarie 2011, când restul legii a intrat în vigoare.

    Potrivit articolului 170 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, “pentru persoanele înscrise la pensie începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, la punctajul mediu anual (…) se aplică un indice de corecţie calculat ca raport între 43,3% din câştigul salarial mediu brut realizat pe anul precedent şi valoarea unui punct de pensie în vigoare la acea dată”.

    Curtea preciza că Legea pensiilor prevede posibilitatea caselor de pensii ca, “din oficiu, prin decizie de revizuire, să procedeze la modificarea pensiilor stabilite în situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite”.

    “Prin urmare, tot ca efect al legii, casele de pensii ar fi trebuit ca, începând cu data de 1 ianuarie 2013 să procedeze la aplicarea indicelui de corecţie pensiilor obţinute după intrarea în vigoare a legii 263/2010, cu aplicarea indicelui de corecţie reglementat de articolul 170”, potrivit CC.

    Ordonanţa de urgenţă nr 1 din 23 ianuarie 2013 pentru modificarea legii privind sistemul unitar de pensii publice prevedea stabilirea valorii punctului de pensie pentru anul 2013 la 762,1 lei, faţă de 732,8 lei până atunci.

    Totodată, cei care luau pensie începând din ianuarie 2011 urmau să beneficieze de o majorare prin aplicarea unui indice de corecţie la punctajul mediu anual.

    Potrivit articolului III, alineatul 1, “în anul 2013, indicele de corecţie care se aplică punctajului mediu anual (…) este 1,06”.

    “Indicele de corecţie prevăzut la alin. (1) se aplică şi punctajelor medii anuale calculate pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis începând cu luna ianuarie 2011. În situaţia persoanelor prevăzute la alin. (2), indicele de corecţie se aplică asupra punctajului mediu anual cuvenit sau aflat în plată în luna intrării in vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă”, se arată în alineatele 2 şi 3 din acelaşi articol.