BusinessMagazin

Tag: PLR

  • Călin Popescu-Tăriceanu (PLR): Sunt discuţii, dar încă nu o negociere cu PC pentru o fuziune

    El a făcut aceste declaraţii, întrebat dacă partidul său a negociat cu PC o eventuală fuziune.

    “Negociere nu (a fost – n.r.). Am făcut nişte discuţii în acest sens. Există la nivelul PLR o totală deschidere pentru realizarea unei construcţii politice care să contureze o a treia forţă politică majoră pe scena politică românească şi, din ceea ce ştiu, există şi la PC dorinţa de a analiza această formulă. Suntem într-o fază preliminară, nu am început niciun fel de negocieri”, a subliniat Tăriceanu.

    Acesta a precizat că este normal ca fiecare dintre cele două partide să analizeze întâi în plan intern, “să sondeze terenul, să vadă care este sau nu disponibilitatea pentru un asemenea proiect polic”.

    “El (proiectul polic – n.r.) ar fi foarte util, pentru că este nevoie de o forţă liberală cât mai puternică pe scena politică românească, şi dovada o aveţi cu Codul Fiscal. Imaginaţi-vă ce ar fi fost un guvern fără liberali, fără cei care au legătură cu economia, fără cei care avem o experienţă economică şi politică şi care am împins lucrurile în sensul în care îl vedeţi astăzi, materializat în propunerea de Cod fiscal?”.

    Întrebat când ar putea începe negocierile cu PC, Călin Popescu-Tăriceanu a răspuns: “Vă anunţăm când o să înceapă. Nu vă pot spune”.

     

  • Stroe şi-a dat demisia din partidul lui Tăriceanu şi vrea să se înscrie în UNPR

    ”Am demisionat din motive personale din PLR. Nu fac reproşuri nimănui şi e decizie persoană. La începutul sesiunii parlamentare îmi voi anunţa adeziunea la grupul parlamentar al PSD, din care face parte şi UNPR”, a declarat Stroe.

    Deputatul a menţionat că intenţionează să se înscrie în UNPR în perioada următoare.

  • PSD şi PLR nu au încheiat nici acum protocolul de colaborare la guvernare

    „Da, este o întrebare bună. Azi am discutat aş spune aşa, rapid, asupra acestui subiect, pentru că celelate probleme sunt cu mult mai importante. Dar, fără îndoială, în perioada următare acest protocol va fi definitivat şi vom găsi un moment în care să facem oficializarea lui încă o dată, cu toate că, vă aduc aminte, a existat un moment în care am afirmat public cu toţii reconstituirea USL, înainte de începerea campaniei electorale”, a spus Tăriceanu.

  • Tăriceanu: Am redepus săptămâna trecută la tribunal dosarul de înregistrare a PLR

    ”Dosarul a fost depus săptămâna trecută, din nou, la tribunal şi am reluat ca atare procesul de reînregistrare a partidului. Aşteptăm termenele pe care le stabileşte Justiţia în conformitate cu legea şi sper ca de data aceasta să nu mai existe niciun fel de obstacol”, a spus Tăriceanu, după şedinţa coaliţiei.

    Tribunalul Bucureşti a respins, în septembrie 2014, solicitarea formulată de Partidul Naţional al Mediului, preluat de gruparea condusă de Călin Popescu Tăriceanu, pentru transformarea acestuia în Partidul Liberal Reformator prin modificarea Statutului, a denumirii şi a programului politic.

    Gruparea condusă de Călin Popescu Tăriceanu a solicitat transformarea Partidului Naţional al Mediului în Partidul Liberal Reformator printr-o cerere depusă la Tribunalul Bucureşti în 14 august pentru modificarea statutului, a programului politic şi a denumirii partidului.

  • Ca să duduie iar economia

    Previzibil, partidele au început să ridice pretenţii: Tăriceanu nu s-a sfiit să admită că partidul pe care îl conduce vizează principalele ministere din viitorul guvern, respectiv Ministerul Finanţelor sau Ministerul Economiei, în timp ce şeful UNPR, Gabriel Oprea, a anunţat că îşi propune să reintroducă în dezbaterea parlamentară proiectele legislative privind taxarea marilor averi şi reducerea vârstei de vot de la 18 ani la 16 ani, conform cu protocolul PSD-UNPR semnat în 2012, fără însă a confirma că ar condiţiona susţinerea guvernului Ponta de aprobarea acestor proiecte.

    Ponta a anunţat că în perioada 15-19 decembrie va veni în parlament cu noua structură de guvern şi cu proiectul de buget pe anul 2015. În ce priveşte UDMR, vicepreşedintele Laszlo Borbely a explicat că inclusiv dacă partidul său iese de la guvernare, aşa cum a anunţat recent că se va decide la reuniunea reprezentanţilor din 13 decembrie, nu există niciun impediment să voteze totuşi guvernul restructurat.

    Până atunci, guvernul a aprobat a treia rectificare bugetară din acest an, prin care sunt alocate în plus peste 4,4 mld. lei, din care aproape 2,3 mld. lei pentru plata în avans a titlurilor executorii câştigate în instanţă de către bugetari, iar restul în principal pentru plata arieratelor şi a despăgubirilor gestionate de ANRP. Potrivit proiectului, rezultatele de până în prezent argumentează posibilitatea unei creşteri economice pe 2014 de 2,6%, faţă de 2,2% cât se estimase la elaborarea legii bugetului de stat.

    Rectificarea a fost aprobată prin derogare de la legea care interzice efectuarea a mai mult de două rectificări pe an şi care stabileşte că o revizuire bugetară nu poate fi operată mai târziu de 30 noiembrie. Aceasta a determinat Consiliul Fiscal să acuze că rectificarea este ilegală şi că arată incapacitatea guvernului de programare şi execuţie a bugetului. Argumentul că guvernul îşi poate permite această rectificare pentru că bugetul are excedent de 0,29% din PIB la 10 luni ar fi fals, susţine Consiliul, întrucât excedentul nu se datorează unor venituri mult peste estimări, ci nerealizării cheltuielilor de investiţii.

    În privinţa bugetului pe 2015, ministrul bugetului, Daris Vâlcov, a promis din nou că nu vor fi operate niciun fel de majorări de taxe şi impozite şi a menţionat, ca noutate, doar că va fi discutată cu FMI reducerea TVA de la 24% la 9% la produsele bio. El şi-a menţinut poziţia că nu vor fi majorate taxele inclusiv după debutul negocierilor cu Comisia Europeană şi FMI, în cursul cărora Comisia Europeană a cerut un deficit bugetar de 0,9%, mai mic decât cel asumat iniţial de autorităţile române în cadrul traiectoriei de ajustare fiscală care prevede atingerea unui deficit structural de 1% din PIB în 2015 (acest prag de deficit structural este de fapt esenţa faimosului MTO – Medium Term Objective).

    Nici sistemul de redevenţe pentru sectorul petrolier nu va mai fi modificat pentru anul viitor, ci menţinut cu aceleaşi taxe, urmând ca o nouă formulă să fie gândită ulterior, potrivit ministrului Vâlcov. Decizia va fi luată de guvern prin ordonanţă de urgenţă. Un indiciu a ceea ce ar urma să se întâmple, în viziunea actualului guvern, l-a dat premierul Victor Ponta, care a apreciat că redevenţele ar trebui reduse pentru explorările şi exploatările offshore, “pentru că altfel nimeni nu va investi miliarde de dolari dacă nu au facilităţi pentru a-şi recupera aceşti bani în următorii 5-10-15 ani”. Premierul a mai argumentat că în cazul redevenţelor este necesar un consens cu opoziţia, astfel încât sistemul care va fi adoptat să nu fie schimbat ulterior. Bugetul de stat încasează anual redevenţe miniere şi petroliere care se cifrează în jurul sumei de un miliard de lei.

     

  • Ardeii graşi şi morcovii care conduc România. Perlele politice ale săptămânii

    “Noi vom conduce România timp de 10 ani” – Klaus Iohannis (PNL)

    “Da, dar după două mandate ca preşedinte” – Monica Macovei, întrebată dacă se mai gândeşte să înfiinţeze un partid

    “În sfârşit vom avea un preşedinte care va occidentaliza această ţară” – Vasile Blaga (PDL) despre Klaus Iohannis

    “Cred că ar fi bine dacă domnul Iohannis ar veni să mă susţină, pentru că evident nu va intra în turul doi” – Elena Udrea (PMP)

    “Putem să înţelegem că nu vă este uşor cu legislaţia europeană, nici nouă nu ne-a fost uşor” – Liviu Dragnea (PSD) către investitorii chinezi

    “Cei doi politruci penibili, iresponsabili, aceşti Păcală şi Tândală ai politicii româneşti, s-au hotărât ei să reclame CE să nu ne dea dl. Juncker Dezvoltarea Regională. Nu-i intrebaţi de ce, pentru că ei n-au capacitatea de a se exprima raţional în limba română” – premierul Victor Ponta despre contestarea de către Blaga şi Iohannis a candidaturii Corinei Creţu la un post de comisar european

    “Singurul care se pronunţa în favoarea mea era şeful statului. Împotriva tuturor… pentru că ţara trebuie apărată” – Cristian Diaconescu, ex-PMP, actualmente susţinător al Elenei Udrea, despre perioada sa de candidatură la prezidenţiale

  • Ponta: Nu exclud posibilitatea ca PLR să primească funcţii de miniştri sau secretari de stat

    “Nu am discutat acest subiect, însă nu exclud această posibilitate”, a spus Ponta.

    Solicitat să comenteze, pe de altă parte, intenţia liderilor PC şi PLR, Daniel Constantin, respectiv Călin Popescu Tăriceanu, de a încheia un protocol de colaborare la nivel parlamentar, Ponta a precizat că refacerea unei “forme a USL” ar fi corectă faţă de electoratul care a votat USL.

    “Noi, de când am format USL, am avut ca partener Alianţa de Centru Dreapta – conservatori şi liberali. Azi, conservatorii sunt cu Daniel Constantin, iar liberalii cu domnul Tăriceanu. Ceilalţi sunt nişte pedelişti care se numesc PNL. Din punctul meu de vedere, nu facem decât să ne ţinem de cuvânt faţă de cei care ne-au votat în 2012. Pe de altă parte, refacerea unei forme a USL pentru că nu mai poate fi forma iniţială, cred că ar fi extrem de corectă faţă de oamenii care ne-au dat o majoritate absolută în 2012 şi la alegerile locale şi la cele parlamentare”, a spus Ponta.

    PC şi PLR condus de Tăriceanu au discuţii pentru încheierea, în perioada următoare, a unui acord parlamentar, intenţionându-se formarea de grupuri comune în Parlament în scopul promovării iniţiativelor şi valorilor de centru-dreapta, au precizat, luni, pentru MEDIAFAX, surse din PC.

  • PC şi PLR negociază încheierea unui acord parlamentar şi grupuri parlamentare comune – surse

    Potrivit surselor citate, acest acord parlamentar ar putea fi încheiat înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie.

    Prin această strategie, PC urmăreşte să-şi întărească în Parlament grupurile parlamentare, aproape dublând numărul lor cu parlamentarii din partidul lui Călin Popescu Tăriceanu, ceea ce i-ar da posibilitatea de a avea un cuvânt mai greu de spus în Parlament. Conservatorii ar mai obţine, prin această mişcare, avantajul de a se identifica cu valorile de centru-dreapta, intenţionând să ocupe culoarul ideologic revendicat în prezent de PDL şi PNL.

    Partidul Liberal Reformator ar avea, la rândul său, beneficiul de a face parte dintr-un grup parlamentar, dar şi posibilitatea de a-şi susţine iniţiativele. Din punct de vedere strategic, deşi este cunoscută apropierea lui Călin Popescu Tăriceanu de Victor Ponta, parlamentarii din PLR nu ar putea să se afilieze grupurilor PSD, deoarece acesta are grupuri ”bine închegate”, iar social-democraţii susţin valorile socialiste, au mai precizat sursele menţionate.

    Contactat de MEDIAFAX, vicepreşedintele PC Codrin Scutaru a precizat că nu exclude o astfel de colaborare, având în vedere că şi PC şi PLR susţin măsurile de centru-dreapta.

    ”Nu sunt mandatat să vorbesc despre acest lucru. Nu exclud însă ca o astfel de idee să poată fi subiect de discuţie între cele două partide, având în vedere că susţinem şi unii şi alţii măsuri de centru-dreapta. Noi avem ca doctrină social-liberalismul modern, PLR sunt liberalii care continuă tradiţia PNL istoric”, a afirmat Codrin Scutaru.

    În prezent, PC are grupul parlamentar de la Senat format din 9 senatori, iar la Camera Deputaţilor din 15 deputaţi, în timp ce partidul lui Tăriceanu are în jur de 30 de parlamentari, majoritatea plecaţi de la PNL.

    PLR a avut, la începutul lunii august, Congresul de constituire, unde Călin Popescu Tăriceanu a fost ales preşedinte al partidului, dar şi candidat la Preşedinţie.

  • Cine îşi împarte moştenirea lui Băsescu

    Udrea şi-a motivat posibila intrare în cursa prezidenţialelor prin faptul că lansarea neaşteptată a Monicăi Macovei în aceeaşi cursă sabotează şansele lui Diaconescu, întrucât şi Macovei, şi Diaconescu se luptă în fond pentru acelaşi electorat (ceea ce e adevărat), însă apariţia lui Macovei nu face decât să pună în evidenţă slăbiciunile deja existente ale poziţiei lui Diaconescu.

    Deşi comentatorii s-au străduit să arate că o candidatură Udrea îl avantajează sau dezavantajează numai pe Victor Ponta sau numai pe Klaus Iohannis, în realitate ea nu va strica niciunuia dintre ei, întrucât ambii au interes să se poziţioneze în contrast cu un candidat ostentativ “băsist” (ceea ce Diaconescu nu este).

    În tabăra puterii, ca să separe şi mai mult apele politice în funcţie de unicul criteriu al adeziunii/opoziţiei faţă de “băsism”, favorabil şanselor sale electorale, premierul Ponta a denunţat pactul de coabitare cu preşedintele, după ce acesta a admis că l-a “păcălit” la momentul semnării. Evenimentul a deschis calea mărginirii tot mai clare a strategiei PSD-PLR de campanie pentru alegerile prezidenţiale la reproşuri de “băsism” aruncate tuturor contracandidaţilor lui Victor Ponta.

    Cum cel mai nou confirmat oficial dintre aceştia şi cu şansele cele mai mari în sondaje este Klaus Iohannis, atacurile liderilor PSD şi ale partidului lui Tăriceanu s-au concentrat pe demonstrarea “băsismului” lui Iohannis, nu doar prin acuzaţii că s-ar fi întâlnit în secret cu preşedintele, ci şi prin exploatarea faptului că numeroşi fruntaşi ai ACL au făcut parte din guvernările PDL. Strategia unidirecţională a PSD-PLR are însă limite evidente, ţinând cont că atât PNL, cât şi PDL au convenit cu PSD să susţină organizarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului pentru reducerea CAS de la 1 octombrie, adică exact măsura pentru care guvernul Ponta s-a încontrat cu preşedintele Băsescu.

  • Tăriceanu l-a propus pe Chiţoiu pentru funcţia de secretar general al PLR

    Alegerea secretarului general şi a secretarilor generali adjuncţi se face de către Biroul Politic Central, la propunerea preşedintelui formaţiunii.

    Tăriceanu a spus, totodată, că pe ordinea de zi a primei şedinţe a BPC figurează şi strângerea de semnături pentru candidatura sa la alegerile prezidenţiale.

    Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost ales, sâmbătă, în funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Reformator (PLR), cu 1167 de voturi „pentru” din 1183 voturi valabil exprimate. Tăriceanu a fost singurul candidat la funcţia de preşedinte al partidului.

    Totodată, a fost aleasă şi structura de conducere a PLR, formată din 19 vicepreşedinţi şi 27 de membri ai Biroului Politic Central.

    Pentru cele 19 funcţii de vicepreşedinte PLR au candidat 19 persoane: Daniel Barbu, Cătălin Beciu, Radu Boroianu, Steluţa Cătăniciu, Petru Ehegartner, Graţiela Gavrilescu, Andrei Gerea, Virgil Guran, Sorin Ilieşiu, Nicu Marcu, Marius Mateescu, Nicolae Nasta, Ion Pârgaru, Dan Păun, Ovidiu Silaghi, Mihai Stănişoară, Radu Stroe, Jan Tucan, Ioan Uţiu.