În 1989 a venit Revoluţia, a căzut regimul şi decreţeii au aruncat cu basca în aer, fericiţi că scapă de această corvoadă.
În urmă cu o săptămână, cu ocazia începutului de an şcolar, am adus în discuţie subiectul muncilor agricole, practicilor agricole de pe vremuri: „Ai fost la muncile agricole, mai ştii cum era? Ţi-ai trimite copiii la muncile agricole să scoată cartofi, cum eram trimişi noi, sau la practică industrială în fabrică? Ştii ceva, i-aş trimite oriunde, pentru că oricum nu fac nimic, stau toată ziua degeaba” a fost răspunsul primit.
Ce ironie! Elevii şi studenţii de atunci, deveniţi părinţii de acum şi-ar trimite de bună voie copiii la muncile agricole – nu degeaba ProTV a venit cu show-ul Ferma – să vadă cum e, că poate învaţă ceva, şi nu mai stau toată ziua pe telefon Facebook, pe Instagram, în malluri, în cafenele, fără să înveţe nimic, pierzând timpul degeaba şi cerând bani tot timpul.
Iar părinţii ar plăti fericiţi pentru acest lucru.
Copiii de astăzi ai decreţeilor, care au ajuns corporatişti, antreprenori, patroni, bancheri, consultanţi, avocaţi, expaţi au de toate, li s-a pus la dispoziţie totul încă de mici, părinţii încercând să compenseze cu bani lipsa timpului petrecut alături de ei.
Dar de cele mai multe ori banii, telefoanele, vacanţele de mii şi zeci de mii de euro, maşinile nu pot să înlocuiască lipsa de ambiţie, lipsa de determinare, lipsa unui job pentru o parte din copiii de astăzi.
Părinţii, care au tras ca nebunii în ultimii 30 de ani să fie cineva, să nu aibă grija zilei de mâine, să poată să se plimbe oriunde în lume, să-şi cumpere lucruri fără să se uite la preţ, ar da bucuroşi mii de euro să-şi trimită copiii în locurile pe care ei le-au urât când erau de vârsta lor: la muncile şi practicile agricole, la săptămânile în fabrici unde nu exista căldură şi nici apă caldă, la ţară cu WC-urile în fundul grădinii, în magazinele unde nu găseai nimic, în apartamente unde învăţai la lumina lumânării, cu apa caldă de două ori pe zi, în faţa unor televizoare alb-negru cu programe numai de 4 ore, fără telefoane mobile, fără Instagram, în speranţa că odraslele lor cărora li s-a pus la dispoziţie de toate vor vedea cum a fost atunci şi poate le va schimba puţin atitudinea faţă de viaţă.
Dacă ar putea, taţii şi mamele şi-ar trimite bucuroşi băieţii în armată – mai puţin în Irak şi în Afganistan, acolo unde se trage – pentru a deveni bărbaţi.
Dacă cineva ar organiza, pe bani, tabere „de sărăcie” unde nu ai nimic, unde nu stai întins toată ziua pe canapea, fără televizor, fără telefon, cu deşteptarea la 6 dimineaţa, cu spălatul la comun, cu mâncare la cazan, ar da lovitura.
Părinţii de astăzi care au avut noroc să prindă un job sau o afacere bună, nu ştiu cum să vorbească cu copiii lor, ce să le spună, cum să-i îndrume în carieră, încotro să se ducă. Şi atunci speră ca altcineva să găsească soluţii pe care ei să le cumpere şi să le ofere copiilor lor, în speranţa că le va fi de folos.
Deci, cine vrea să facă tabere ale sărăciei şi experienţe de neuitat la muncile agricole?!
Bineînţeles, toate împachetate într-o formă adaptată timpurilor noastre.
Că cerere există!
Tag: ploaie
-
„–Ţi-ai trimite acum copiii la muncile agricole sau la practică industrială în fabrică, cum era pe vremuri?! –I-aş trimite oriunde, pentru că oricum nu fac nimic, stau toată ziua degeaba.”
-
Alertă ANM: Cod galben de ploi torenţiale, vânt şi grindină în aproape toată ţara, până vineri noaptea
Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a transmis, joi, că ploile torenţiale, vântul şi grindina se vor manifesta în toată ţara, până vineri, la ora 23. Meteorologii au emis cod galben care vizează manifestări de instabilitate atmosferică.
Potrivit ANM, instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată în cea mai mare parte a ţării. Vor fi perioade în care se vor semnala averse ce vor avea şi caracter torenţial, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii şi căderi de grindină, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 15…25 l/mp, iar pe arii restrânse 35…40 l/mp.
De asemenea, disconfortul termic se va menţine ridicat în orele amiezii, cu precădere în zonele de câmpie, iar pe arii restrânse indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unităţi.
Atenţionarea cod galben este valabilă până vineri noaptea, la ora 23.00.
O altă informare meteorologică vizează Banatul, Crişana, Maramureşul, Moldova, vestul Dobrogei şi local Muntenia şi Transilvania, precum şi în zonele montane şi submontane. Aici vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin averse torenţiale, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului, vijelii şi grindină. Cantităţile de apă vor depăşi 25 l/mp şi pe arii restrânse 40…60 l/mp.
Informarea pentru aceste zone este valabilă până joi noaptea, la ora 23.00.
-
ALERTĂ METEO: Cod portocaliu emis de ANM pentru un judeţ din România
Potrivit ANM, în mai multe localităţi din judeţul Cluj sunt prognozate ploi torenţiale care vor depăşi 35 – 40 l/mp, frecvente descărcări electrice, grindină de dimensiuni mici şi medii, vijelii.
Avertizarea este valabilă până la ora 19.10.
Şi în Bacău sunt anunţate ploi până la ora 19.05. ANM a emis cod galben de ploi în localităţi din judeţ, unde local vor cumula 25 – 30 l/mp.
-
Românii care plătesc taxă pentru apa de ploaie: “E de la Dumnezeu”
Pentru alţii ploile abundente înseamnă un câştig rapid şi uşor. Operatorii de apă şi canalizare cer bani în plus, atunci când sunt precipitaţii abundente, care umplu reţelele de canalizare.
Oamenii şi primăriile din multe zone sunt revoltaţi şi spun că nu vor plăti, chiar dacă ştiu că astfel vor ajunge în instanţă.
În Buzău, cetăţenii trebuie să plătească atunci când plouă mai mult şi se umple reţeaua de canalizare din oraş. Se numeşte taxă pentru strângerea apei “meteorice” şi se calculează în funcţie de suprafaţa deţinută de fiecare proprietar şi media precipitaţiilor din luna respectivă.
Timotei Oprea, purt. cuv. Compania de Apă Buzău: “Un proprietar de casă din mun. Buzău, care are 50 mp suprafaţa betonată, plăteşte în jur de 1,3 lei apă meteorică. De asemenea, un locatar la bloc, să zicem 50 mp, are în factură o sumă de 0,4 lei apa meteo.”
Proprietar: “O povară în plus!”
Proprietar: “O plătim o dată apă consum şi apă la canalizare plus acum o plătim şi pe asta, ce facem, unde ajungem?”
În Gorj, primăriile plătesc această taxă. În Târgu Jiu, de pildă, anul trecut au căzut peste 900 de litri de apă pe metrul pătrat. Factura se ridică la aproape 900.000 de lei.
Marcel Romanescu, primar Târgu Jiu: “Am ajuns să plătim apa care se scurge de pe versanţi, care e pe câmpie, este incorect, nu îi pot înţelege pe aceşti oameni. Vom ataca în instanţă.”
Traian Pătrăşcoiu, director firmp de apă şi canalizare: “Facturarea urmează să o facem de la 1 iunie 2019. Primăria nu este de acord să plătească banii aceştia până nu va primi factura. Dacă nu plătesc ajungem la instanţă, lucrurile sunt simple, are cine să ne rezolve diferendumul.”
În Rovinari, edilul a decis să renunţe la serviciile operatorului de apă, tocmai pentru a nu-i plăti aceasta taxa.
Robert Filip, primar Rovinari: “Cum să plătim apa de ploaie? E de la Dumnezeu, nu au venit ei cu canalizarea în spate, nu au făcut-o, ba mai mult, când plouă, unele dintre oraşe sunt piscină şi mai pui să plătească şi apa de ploaie. Păi fă-ţi, rezolva problema cu canalizarea, cu apă curată, şi apoi oamenii vor fi de acord să plătească.”
În Botoşani, apa meteorică trebuie achitată de instituţiile publice şi de persoanele juridice. În 2017, de pildă, primăria a dat 1,8 milioane de lei, iar anul trecut aproape 2 milioane de lei, pentru că a plouat mai mult.
În Capitală, plătesc şi primăriile, dar şi cetăţenii.
-
Afară e vopsit gardul. Pe ploaie. De ce asfaltează autorităţile parcarea din Otopeni când plouă?
Am vrut să iau un Uber de la aeroportul Otopeni luni, pe 6 mai, pe la 1 după amiaza. În aeroport era aglomeraţie, iar oamenii se îmbulzeau la ieşire şi aşteptau taxi-urile în număr mai mare decât de obicei – din cauza încheierii vacanţelor prelungite de 1 mai şi Paşti, mi-am spus. Obişnuiesc să iau un Uber de cele mai multe ori când vin sau merg spre aeroport, astfel că am cerut venirea acestuia în zona parcării de la sosiri internaţionale, unde pot şoferii de Uber să îi aştepte pe pasagerii care s-au întors din călătorii în străinătate. Parcarea era însă blocată şi câţiva muncitori turnau asfalt – pe ploaie.
Alternativa pentru şoferul de Uber era să mă aştepte în zona sosirilor interne, unde am coborât pe scări, tot din cauza unei aglomeraţii de nedescris din zona lifturilor. După câteva minute, şoferul îmi spune că nu are cum să intre nici în zona parcărilor interne – şi că a încercat „şi pe la intrare, şi pe la ieşire”.
După un dialog absurd, în care eu încercam să îi explic şoferului că nu are de ce să încerce să intre pe la ieşire, am ieşit în zona giratoriului de lângă aeroport – unde l-am găsit pe şofer învârtindu-se în cerc fiindcă nu avea unde să oprească. Autorităţile blocaseră intrarea – şi ieşirea – din parcare, iar în situaţia lui se aflau de altfel cei mai mulţi dintre cei care sosiseră pentru a aştepta pe cineva la aeroport (cu excepţia maşinilor de taxi). Lângă mine, un grup de turişti însoţiţi de un preot – pesemne întorşi din vreun pelerinaj – încercau să găsească şi ei o soluţie pentru a se urca într-un autobuz – aflat tot în sensul giratoriu cu pricina.
Câţiva reprezentanţi ai autorităţilor erau acolo şi păzeau intrarea în parcare, astfel că i-am întrebat cât timp va mai dura această situaţie. Mi-au răspuns : „Cât timp este nevoie”. Nu ştiu dacă întâmplarea are legătură cu vizita oficilităţilor pentru summitul UE, însă nu de puţine ori m-am lovit de un astfel de răspuns în interacţiuni cu „angajatul statului”– care parcă are rolul să te facă să simţi mic – mai ales când vine vorba de primirea „celor mari”.
Mi-am amintit de o întâmplare povestită chiar de CEO-ul unui operator aerian, Michael O Leary, despre experienţa sa din perioada comunistă, când Ryanair şi-a început activitatea folosind aeronave TAROM. El mi-a spus într-un interviu pentru Business MAGAZIN: „Să mergi spre Bucureşti în perioada respectivă era un coşmar. Coşmarul începea de la intrarea pe Otopeni, unde trebuia să intri în sala de protocol, care era păzită de gărzi armate, iar acolo se aflau mulţi oameni de la TAROM, dar şi alţii care scriau şi nu spuneau nimic, aşa că nu ştiai niciodată cine e cel responsabil de decizii. Moneda de schimb atunci erau ţigările Kent, dacă aduceai ţigări, puteai să cumperi orice, dacă veneai cu bani, nu puteai să cumperi nimic.“
O’ Leary a povestit şi cum, în perioada respectivă, zburând de pe aeroportul Heathrow din Londra la Bucureşti cu TAROM, a avut parte de cea mai proastă experienţă de zbor din viaţa sa. „Stăteam cu toţii în avion, iar avionul a avut o întârziere de două ore pentru că a aşteptat un politician. S-a urcat în avion cu două cuptoare cu microunde şi trei televizioare şi lumea a fost mutată de pe scaunele lor pentru ca acele televizioare să fie bine aşezate“.
Nu ştiu dacă aglomeraţia şi haosul de ieri sunt cauzate într-adevăr de sosirea oficialităţilor care vor participa la summitul UE de la Sibiu sau de vizita recentă a ministrului Cuc acolo, însă o colegă m-a auzit povestind în redacţie despre această întâmplare, care i-a amintit de o fotografie. În poză erau reprezentaţi câţiva muncitori care turnau asfalt pe zăpadă înainte să treacă „tovarăşul” pe acolo. Autorul fotografiei se numeşte Andrei Pandele şi a realizat o serie de fotografii interzise din Epoca de Aur, intitulate „Aberaţia ca normalitate”. În continuare, aberaţia pare să nu lipsească parte din normalitatea noastră.
-
Unde se respiră cel mai curat aer din lume. Locuitorii beau cea mai pură apă de ploaie
Peninsula Capului Grim oferă privelişti spectaculoase, cu vaste întinderi acoperite cu vegetaţie ierboasă şi cu apele cristaline ale Oceanului Austral. Această regiune cu peisaje magnifice este şi o normă pentru oamenii de ştiinţă.
Din 1976, acest pământ sălbatic şi bătut de vânturi găzduieşte Staţia de Măsurare a Poluării Aerului din Cape Grim, o infrastructură publică australiană însărcinată cu misiunea – ce pare la prima vedere improbabilă – de a îmbutelia aerul, scrie Agerpres.“Munca noastră este de a găsi aerul cel mai curat din lume şi de a măsura rata sa de poluare”, a explicat pentru AFP Sam Cleland, angajat al acestei staţii meteorologice, amenajată pe o faleză.Spre vest, cea mai apropiată masă terestră este Argentina. La sud se află doar Antarctica.Izolarea staţiei a făcut din aceasta locul perfect pentru a colecta ceea ce mulţi specialişti consideră a fi aerul cel mai pur de pe Terra, scutit da gazele de eşapament şi de fumul ce se degajă de pe plantaţiile de arbori de cauciuc.Când “Roaring Forties” (vânturi puternice din emisfera sudică) bat dinspre sud-vest, ele nu întâlnesc în calea lor altceva decât marea timp de zile sau chiar de săptămâni.Economia aerului
Acela este momentul în care Sam Cleland şi echipa lui prelevează acel cocktail de dioxid de azot, oxigen, hidrogen şi celelalte componente ale aerului ambiental.
Pentru aceasta, ei folosesc un sistem de tuburi polizate cu laser – ce par ieşite din serialul de animaţie “Wallace and Gromit”, ai cărui protagonişti sunt doi inventatori din plastilină – şi instrumente de măsură deosebit de sensibile.
Materialul lor de studiu este atât de delicat, încât traseele urmate de vehiculele ce asigură livrări din oraşul cel mai apropiat, situat la o oră de condus, sunt cu minuţiozitate închise, pentru a evita orice eventuală măsurătoare eronată.
În timp ce autorităţile din cele mai poluate oraşe ale lumii întâmpină dificultăţi în a atrage talente şi de a limita bolile cronice, locuitorii din Peninsula Cape Grim fac din mediul lor înconjurător, considerat relativ intact, un argument principal de promovare a acestei regiuni.
Pentru a vinde carnea locală de vită, sunt promovate studii ştiinţifice despre calitatea aerului. Numărul în creştere de ferme eoliene şi de turişti veniţi pentru a respira aerul pur din zonă arată că reputaţia acestei regiune se construieşte treptat, scrie incont.ro -
VREMEA se înrăutăţeşte în toată ţara: Cod galben de ninsori, lapoviţă şi ploaie în 30 de judeţe şi Capitală
În intervalul- duminică, ora 22.00- luni ora 10.00- vor fi precipitaţii în general moderate cantitativ, la început mai ales sub formă de ninsoare şi se va depune strat de zăpadă, iar în dimineaţa zilei de luni, 19 noiembrie, treptat ninsorile se vor transforma în lapoviţă şi ploaie. Temporar vântul va avea unele intensificări cu viteze în general de 40…50 km/h. Zone afectate: Oltenia, vestul, centrul şi nordul Munteniei
În intervalul 18 noiembrie, ora 22 – 19 noiembrie, ora 22, vor fi ninsori în general moderate şi strat de zăpadă. Zone afectate: Carpaţii Meridionali şi Orientali, Munţii Banatului, Moldova, estul şi sudul TransilvanieiÎn cursul nopţii de duminică spre luni (18/19 noiembrie) şi pe parcursul zilei de luni (19 noiembrie) temporar va ninge în general moderat cantitativ şi se va depune strat de zăpadă local mai consistent. Vor fi intervale de timp în care vântul va avea intensificări cu rafale ce vor atinge în medie 45…55 km/h, în special în sudul Moldovei. -
Românii pot scăpa de taxa pe apa de ploaie prin hotărâre de Consiliu Local. Modificările la Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare au fost publicate în MO
„Autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale pot adopta hotărâri pentru scutirea populaţiei de la plata colectării, transportului, epurării şi evacuării apelor pluviale cu suportarea din bugetul local, în limita disponibilităţilor şi a sumelor alocate cu această destinaţie”, prevede un nou articol introdus în Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, modificarea fiind publicată marţi în Monitorul Oficial.
Apele pluviale sunt definite în legea 241/2006 ca fiind „apele de canalizare care provin din precipitaţii atmosferice”.
Actul normativ publicat marţi în Monitorul Oficial a fost adoptat pe 4 iulie în Camera Deputaţilor în calitate de for decizional.
-
SECETĂ de primăvară în judeţul Galaţi. FĂRĂ PLOAIE, agricultura nu merge, se plâng fermierii. Ce fac autorităţile
În judeţul Galaţi, cele mai afectate sunt culturile de grâu, sfeclă de zahăr, orz şi porumb, plante aflate în plină vegetaţie şi care au nevoie de multă APĂ.
Ionuţ Păiş, unul dintre fermierii care se luptă cu efectele secetei a cultivat 350 de hectare cu porumb, grâu, floarea soarelui şi legume, iar pentru a salva culturile, agricultorul gălăţean irigă cu motopompele, desi costurile se ridică la 2.000 de lei pe zi.
„Solul este foarte crăpat. Plantele se dezvoltă greu, dacă nu au umiditate. Aici avem floarea soarelui semănată mai târziu şi, după cum vedeţi, este într-un stadiu micuţ. În mod normal, floarea soarelui ar trebuie să fie mare, peste glezne. Dacă nu plouă, trebuie irigată neapărat. Ne confruntăm cu o secetă destul de mare.
Culturile au nevoie foarte urgent de apă, în special grâul, porumbul, floarea soarelui, legumele. Ne chinuim cu mari eforturi să irigăm. Reuşim să irigăm 50 la sută din suprafaţă cu fel şi fel de improvizaţii, cu motopompe. Infrastructura din zona noastră este deteriorată, nu am reuşit să accesăm PROIECTE EUROPENE ca să modernizăm sistemul de irigaţii. În lipsa ploilor, plantele se usucă, producţiile sunt la jumătate, fără ploaie, agricultura nu merge”, explică fermierul Ionuţ Păiş.
-
Un drum judeţean din Vrancea „dispare” când plouă
Drumul judeţean 202F, între Băleşti şi Mihălceni este plin de gropi pe o porţiune de şapte kilometri. De-a lungul anilor, gropile s-au transformat în adevărate cratere care pun în pericol circulaţia. Situaţia devine critică după fiecare ploaie deoarece gropile sunt acoperite cu apă.
Localnicii au protestat de mai multe ori pentru a cere administratorului drumului să ia măsuri, însă protestele nu au avut succes.
Pentru a nu îşi strica maşinile, şoferii ocolesc zona, chiar dacă lungsc drumul cu aproximativ 15 kilometri.