BusinessMagazin

Tag: PLĂŢI NUMERAR

  • Expat în România. De la expat la cetăţean cu acte-n regulă

    În toamna anului 1999 a acceptat o ofertă de muncă în sectorul bancar local, iar după primii 15 ani petrecuţi în România, Utku Ogrendil, aflat în prezent la cârma operaţiunilor locale ale operatorului de plăţi în numerar şi încărcare electronică PayPoint, a devenit cetăţean român. Azi, după 23 de ani petrecuţi pe meleaguri autohtone, executivul se declară încă îndrăgostit de România.

    Am ajuns în România în septembrie 1999. Venisem în ţară să lucrez în domeniul financiar, la o bancă. Mi s-a părut o provocare interesantă, având în vedere că sectorul bancar privat era încă la început şi avea mult potenţial de dezvoltare”, a povestit Utku Ogrendil, CEO al PayPoint România, care a înregistrat 12 miliarde de tranzacţii în perioada august 2021 – august 2022, cu o valoare lunară medie de 1,2 miliarde de lei. El a preluat funcţia de CEO al PayPoint în vara anului trecut. Încă din prima zi petrecută aici, Utku Ogrendil s-a simţit ca acasă, chiar dacă se afla pe un teritoriu necunoscut. De departe, cel mai mult i-au plăcut deschiderea şi căldura oamenilor cu care a interacţionat. „De atunci, multe lucruri s-au schimbat şi putem vedea evoluţia României în multe sectoare, cum sunt cel financiar sau sectorul IT, dar mă bucur să văd că oamenii au rămas la fel de primitori şi deschişi. Cred că acest lucru este extrem de important atât în business, cât şi pe plan personal. Mi-a plăcut aici atât de mult, încât de 15 ani sunt cetăţean român şi iubesc România.” Utku Ogrendil este de loc din Turcia, o ţară balcanică foarte asemănătoare cu România din multe puncte de vedere. De asemenea, executivul spune despre România că este o ţară de o frumuseţe aparte şi foarte variată din perspectiva peisajelor şi locurilor unde poţi merge să te relaxezi, să te plimbi şi să descoperi ceva nou, iar în ceea ce priveşte preparatele preferate, de pe pe lista lui nu lipsesc ciolanul şi cozonacul. „Ca destinaţii de vacanţă, nu pot să aleg un singur loc. Am tot vizitat România în anii aceştia, de când sunt aici, şi pot spune că mai am încă multe de văzut. Sunt şi foarte multe exemple de preparate delicioase din bucătăria românească pe care le servesc cu plăcere.” Întrebat ce ar „perfecţiona”, CEO-ul PayPoint România a răspuns că „poate s-ar putea îmbunătăţi viteza cu care se întâmplă lucrurile, pentru că văd un potenţial uriaş din multe puncte de vedere, de care însă poate nu profităm din plin”. De asemenea, consideră că ar fi de dorit ca jucătorii de pe piaţa financiară să fie mai uniţi, să comunice mai mult între ei şi să se ajute reciproc pentru ca industria să crească şi să fie în beneficiul oamenilor.

    Carte de vizită

    Utku Ogrendil, CEO al PayPoint România

    1. A absolvit Management şi Finanţe la University of Hartford, în SUA;

    2. Are o experienţă de 23 de ani în industria financiar – bancară, în poziţii de vicepreşedinte, director general adjunct şi CEO;

    3. În iunie 2021 a intrat în echipa PayPoint România, când a preluat funcţia de CEO al operatorului de plăţi în numerar şi încărcare electronică;

    4. Primul său vis a fost să devină veterinar;

    5. Este pasionat de sport şi de grădinărit.

    Copilărind printre cifre

    Utku Ogrendil a terminat Management şi Finanţe la University of Hartford, în 1997, iar în toamna anul 1999 a ajuns în Bucureşti, pentru a-şi începe cariera în industria bancară. În cei 23 de ani de carieră, executivul a deţinut diverse funcţii în mai multe companii active în domeniul bancar – începând de la funcţia de deputy director corporate banking, continuând cu roluri de vicepreşedinte sau director general adjunct şi finalizând cu preluarea poziţiei de CEO, pe care o deţine în prezent în cadrul PayPoint România. „Sunt fiu de bancher, asta am văzut şi auzit toată copilăria mea în casă. Termenii financiari mi-au fost familiari încă de când eram mic, n-aveam cum să nu intru şi eu în domeniul financiar”, a povestit reprezentantul PayPoint România, care în schimb, în copilărie, visa să devină veterinar. În prima parte a zilei, Utku Ogrendil spune că încearcă să fie prezent cât de mult poate la birou pentru a rezolva treburile interne şi pentru a fi lângă colegi, în mijlocul acţiunii. „De obicei, întâlnirile mi le programez după-amiază.”

     

    Răbdare, ambiţie, responsabilitate şi adaptabilitate

    Când vine vorba de lecţii şi sfaturi de leadership, şeful PayPoint România e de părere că un lider bun trebuie să fie deschis, să fie prezent şi să asculte pe toată lumea, iar un angajat bun trebuie să fie ambiţios şi dedicat muncii sale. „Cred că am făcut multe greşeli, încă mai fac şi mai cred că e normal să greşeşti. Cum e vorba românească: numai cine nu munceşte, nu greşeşte. Din greşeli înveţi, aşa vezi care sunt consecinţele neatenţiei şi deciziilor luate pripit. Un sfat bun pe care mi l-aş oferi la începutul propriei cariere ar fi: Ai răbdare, Utku!” De asemenea, executivul este de părere că un tânăr care se află la începutul carierei trebuie să aibă multă ambiţie, iar înainte de a face bani şi de a ajunge într-o poziţie înaltă în carieră, trebuie să fie dispus să muncească mult şi să înveţe să se adapteze la noile cerinţe şi să se descurce în orice situaţie dificilă care ar putea apărea. Iar dacă ar fi să rezume într-un cuvânt întregul său parcurs profesional, „acel cuvânt ar fi responsabilitate”.

     

    Anii pandemici, un exerciţiu de adaptare

    Pentru Utku Ogrendil anii de pandemie au fost ani de reflecţie, în care şi-a analizat parcursul profesional şi a rememorat realizările pe care le-am avut în diferite echipe din care a făcut parte. „În plus, ultimii doi ani au fost, ca pentru toată lumea, un amplu exerciţiu de adaptare. Ne-am adaptat la noile reguli şi ne-am adaptat stilul de viaţă. În acelaşi timp, am conştientizat importanţa relaţiilor sociale care au fost bulversate în totalitate de pandemie. Avem nevoie de socializare, iar ultimii doi ani ne-au demonstrat şi cât de mult. Ca rezoluţie profesională pentru anul acesta, îmi doresc ca PayPoint să mai urce nişte trepte şi să se dezvolte frumos”, a spus executivul. El consideră că, deşi a fost şi este o perioadă cu multiple provocări pe plan economic, 2022 a venit totuşi cu o serie de oportunităţi generate de relaxarea restricţiilor din timpul pandemiei. „În acelaşi timp, în aceşti doi ani, am observat un apetit crescut pentru servicii digitale, cum ar fi cumpărăturile online sau social media. Prin urmare, provocarea a venit chiar din această nevoie de a accelera procesul de digitalizare al companiei, în timp ce ne adaptăm la noul context social-economic. Chiar dacă suntem, în prezent, principalul operator de plăţi în numerar şi încărcare electronică din România, ne aflăm în continuare într-un proces de creştere, învăţare şi dezvoltare, atât în zona digitală, cât şi în ceea ce priveşte consolidarea poziţiei noastre pe piaţă, prin extinderea reţelei naţionale de parteneri şi investiţii în infrastructură şi tehnologie.” În urma tendinţei de digitalizare a serviciilor, pe parcursul anului în curs, PayPoint România a adăugat peste zece servicii noi disponibile în locaţiile PayPoint, printre care achiziţia voucherelor electronice pentru diverse servicii, produse de tip e-money pentru cumpărături online sau produse loteristice. De altfel, aplicaţia mobilă PayPoint, care le permite clienţilor să plătească direct de pe telefon facturile la utilităţi – precum apă, gaze sau electricitate – să-şi reîncarce creditul pentru cartelele prepay sau să efectueze alte tranzacţii online, a ajuns să opereze, în medie, 10 milioane de tranzacţii lunar, iar aproximativ 5 milioane de clienţi unici au făcut tranzacţii prin terminalele PayPoint – pentru încasare facturi, reîncărcare electronică şi altele – în primele nouă luni ale anului 2022. „PayPoint a atins un nivel de maturitate în privinţa volumelor tranzacţionate, care au rămas relativ constante în perioada 2020 – 2021, iar anul acesta ne aşteptăm la aceeaşi tendinţă. Spre exemplu, am avut în jur de 12 miliarde de tranzacţii în perioada august 2021 – august 2022, iar valoarea lunară a tranzacţiilor operate a fost, în medie, de 1,2 miliarde de lei pe lună, iar până la finalul anului 2022 estimăm că tendinţa se va menţine.” De asemenea, jucătorul este activ, în prezent, în circa 20.000 de puncte de vânzare pe tot teritoriul României. În iulie 2021, PayPoint România deţinea peste 19.000 de terminale de plată. Cele mai folosite servicii de pe terminalele companiei sunt plata facturilor şi încărcările electronice, iar valoarea medie a unei plăţi operate a rămas în jurul sumei de 100 de lei. „Acestea pot fi folosite ca POS pentru plata cu cardul a cumpărăturilor din magazin, dar şi pentru plata cu numerar a serviciilor PayPoint disponibile, precum plata facturilor, reîncărcări electronice sau achiziţia de vouchere electronice“, a spus Utku Ogrendil.   

    El a explicat că anul financiar al PayPoint România începe în luna aprilie şi se finalizează în luna martie a anului următor, adăugând că până acum datele financiare ale companiei se prezintă conform aşteptărilor. „În acest an financiar suntem aproape de a atinge bugetul stabilit. Avem mai multe proiecte în derulare pe care le vom anunţa în curând. Printre obiectivele noastre se numără creşterea numărului de parteneri PayPoint, iar în următorii ani intenţionăm să creştem prin diversificarea portofoliului de servicii oferite, ceea ce sperăm să genereze un impact pozitiv asupra volumelor tranzacţionate.” Despre impactul crizei geopolitice actuale asupra businessului pe care îl conduce, CEO-ul PayPoint România spune că se reflectă asupra creşterii valorii facturilor la utilităţi, din care derivă un risc de colectare a banilor de la comercianţi, ceea ce poate avea efecte negative la scară largă dacă situaţia va continua la fel. „Iar dacă se va menţine acest ritm, este foarte probabilă intrarea într-o lungă perioadă de recesiune care, inevitabil, va afecta toate industriile.”

  • Secretar de stat: Limitarea plăţilor în numerar ar putea fi aprobată de Parlament până la jumătatea anului

    “Proiectul de lege care se află în Parlament cu privire la limitarea plăţii în numerar este de fapt o extindere a ceea ce există în prezent în legislaţie cu privire la limitarea plăţilor între firme. Proiectul îşi doreşte să extindă cumva aria de plafonări pentru toate categoriile de plăţi între entităţi cu personalitate juridică, să includă pe lângă aceste plafonări şi relaţiile între persoană fizică-persoană juridică şi între persoane fizice pentru diverse plăţi de achiziţii sau de servicii. Proiectul este în prezent în Camera Deputaţilor, ne aşteptăm ca la începutul sesiunii de primăvară să se reia discuţiile în comisii şi să fie aprobat în plen până la sfârşitul sesiunii parlamentare”, a declarat marţi secretarul de stat din Ministerul Finanţelor Publice, Dan Manolescu, la o conferinţă a PwC România.

    Partenerul PwC pe consultanţă fiscală Dan Anghel a amintit, la rândul său, că proiectul nu prevede plafonarea pentru plăţile fiscale, considerând că tocmai zona de plăţi fiscale ar trebui încurajată pentru a se realiza electronic, luând în considerare experienţa altor state, unde colectarea a crescut după implementarea acestei modalităţi de plată.

    “În proiect se menţine o excepţie de la aplicarea acestor plafoane pentru plăţile de taxe şi impozite până la momentul în care proiectul pentru plata cu cardul în unităţile Trezoreriei şi administraţiei publice în general va fi implementat. Este un proiect început deja, ne dorim să se implementeze cât mai repede şi, dacă acest lucru se întâmplă până în momentul când legea va ieşi din Parlament, acea excepţie va fi eliminată, iar dacă nu, se poate face acest lucru ulterior”, a precizat Manolescu.

    El a spus că excepţia de a permite plăţile în numerar pentru taxe şi impozite a fost păstrată pentru a a lăsa contribuabilului toate variantele de a-şi achita taxele şi pentru ca acesta să nu interpreteze o astfel de limitare ca o barieră pentru plata taxelor.

    Guvernul a adoptat în aprile 2014 proiectul de lege care prevede limitarea plăţilor în numerar şi pentru persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesionişti, persoane fizice care desfăşoară activităţi în mod independent, asocieri şi alte entităţi cu sau fără personalitate juridică la un plafon zilnic maxim de 5.000 lei/persoană, dar nu mai mult de un plafon total de 10.000 lei/zi.

    Totodată, proiectul stabilea limitarea încasărilor şi plăţilor zilnice în numerar la 5.000 lei/persoană în cazul operaţiunilor de plăţi în numerar sau de încasări în numerar efectuate de operatorii economici către sau de la persoane fizice, reprezentând cesiuni de creanţe sau alte drepturi, restituiri sau acordări de împrumuturi sau alte finanţări.

    În plus, proiectul de lege vizează şi limitarea operaţiunilor de încasare în numerar efectuate de operatorii economici de la persoane fizice la plafonul zilnic de 10.000 lei/persoană dar şi limitarea încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate între persoane fizice, prin instituirea unui plafon zilnic de 10.000 lei/tranzacţie.

    Cei care încalcă prevederile legii primesc amenzi în cuantum de 25% din sumele plătite/încasate care depăşesc plafoanele.

  • Isărescu, despre limitarea plăţilor în numerar: Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii

    “Drumul spre iad este pavat cu intenţii bune. Nu cunosc ţări în lume unde să nu se mai facă plăţi cash, deşi problema economiei gri şi a spălării banilor apare în multe state (…) Am văzut că se penalizează cumpărarea de teren cu numerar. Să-mi spună cum reuşim să aducem un biet bătrân cu 2.000 de metri pătraţi să-l aducem la bancă, să-i facem cont, să parcurgă toate procedurile de cunoaştere a clientului”, a spus Isărescu.

    El a arătat că, oricum, procedura de vânzare a terenului presupune o birocraţie ridicată, cu drumuri la primărie, la notar şi este în sine un efort, mai ales pentru deţinătorii de pământ în vârstă.

    “Nici nu ştiţi câte formalităţi sunt pentru cumpărarea unui teren, sau cei care au elaborat legea nu ştiu. Şi apoi ne minunăm că avem zone în paragină”, a completat Isărescu.

    În ceea ce priveşte comisioanele interbancare, guvernatorul BNR crede că acestea au fost exagerate, dar pe termen mediu – lung se vor alinia practicilor europene.

    “Câteodată trebuie să forţezi. Nu ştiu dacă, în momentul actual, a forţa prea mult nu va avea afecete inverse. Colegii de la BNR au trimis observaţii la Ministerul Finanţelor”, a mai spus Isărescu.

    Proiectul de ordonanţă de urgenţă privind privind limitarea plăţilor în numerar şi a comisioanelor interbancare privind plăţile prin card la comercianţi a fost publicat în premieră de agenţia MEDIAFAX.

    Premierul Victor Viorl Ponta a declarat miercuri că Guvernul a renunţat la aprobarea acetor prevederi prin ordonanţă de urgenţă, iar actul normativ va fi implementat prin lege votată de Parlament. Limitarea comisioanelor bancare a fost o iniţiativă a PNL, susţinută de ministrul Finanţelor Daniel Chiţoiu.

    Ponta a afirmat marţi că tranzacţiile în numerar vor fi limitate concomitent cu reducerea comisioanelor bancare, dar nu prin ordonanţă, ci prin lege, iar băncile, care “au câştigat destul”, trebuie să fie de acord cu această măsură, mai ales că vor câştiga prin creşterea numărului de tranzacţii.

    Aprobarea celor două măsuri prin proiect de lege presupune că acestea vor fi aplicate doar după ce actul este adoptat şi de către Parlament, nu doar de Guvern, şi promulgat de preşedinte, nu imediat cum s-ar fi întâmplat dacă erau promovate prin ordonanţă de urgenţă. În Parlament, proiectul poate fi însă şi modificat faţă de forma aprobată de Guvern, înainte să fie aplicat.

    Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă, prezentât de MEDIAFAX în 24 ianuarie, care relevă că Guvernul vrea să interzică plata în numerar pentru cumpărările de terenuri, case şi maşini, indiferent de valoarea acestora, atât cumpărătorul, cât şi vânzătorul riscând o amendă de 20% din valoarea tranzacţiei.

    Această prevedere este valabilă atât pentru firme, cât şi pentru populaţie şi cuprinde toate tipurile de imobil, precum şi orice fel de autovehicul, indiferent dacă este la prima vânzare sau second-hand.

    De asemenea, Guvernul introduce noi plafoane privind plăţile maxime pe care firmele le pot efectua zilnic în numerar, precum şi plăţile în numerar pe care poate să le facă populaţia către firme.

    Astfel, plăţile în numerar pe care le pot efectua firmele între ele şi către persoane fizice vor fi limitate la 2.000 de lei pe zi, de la 10.000 de lei pe zi, respectiv 5.000 de lei pentru un singur furnizor, şi va fi introdus un plafon de 10.000 de lei pentru astfel de plăţi între persoanele fizice.

    În prezent, plafoanele zilnice pentru plăţile în numerar între firme sunt de 10.000 de lei pe zi, respectiv de 5.000 de lei către acelaşi furnizor şi de 10.000 de lei în cazul plăţilor către reţelele de magazine de tipul Cash&Carry, nivel care va fi păstrat.

    În acelaşi proiect sunt limitate şi comisioanele interbancare pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi la 0,3% pentru cardurile de credit.

    Nerespectarea nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acrodurile bancă-comerciant constituie contravenţie şi vor fi sancţionate cu amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei.