Tag: platforme

  • Platformele de fake-news câştigă anual 2.6 miliarde de dolari din reclame

    Platformele de dezinformare câştigă, anual, 2.6 miliarde de dolari din campanii publicitare finanţate de cele mai importante companii multinaţionale, potrivit estimărilor NewsGuard.

    Dragoş Stanca, preşedinte BRAT, afirmă că giganţii din industria tehnologiei informaţiei au democratizat atât producţia de conţinut, cât şi posibilitatea de monetizare a acestuia prin publicitate. Însă, din cauza respectivului model de business, cea mai importantă nevoie comercială a devenit cantitatea conţinutului consumat, şi, prin urmare, calitatea acestuia a scăzut progresiv.

    „Cu cât produci mai multă audienţă cu atât faci mai mulţi bani. În web2.0, undeva pe parcurs, adevărul a devenit neproductiv din punct de vedere comercial. Şi atunci au apărut fake-news, clickbait şi alte metode prin care suntem, cumva, ţinuţi captivi să consumăm cât mai mult conţinut, să producem cât mai multe afişări, ca acestea să fie vândute cât mai ieftin şi să ajungă la cât mai mulţi clienţi care să plătească astfel de campanii publicitare. Deci, cumva, principiile fundamentale ale relaţiei dintre public, jurnalişti, comercial şi editorial s-au fracturat total,” a afirmat Dragoş Stanca în cadrul conferinţei The Stakeborg Talks, moderată de Vlad Mercori.

    Potrivit preşedintelui BRAT, în web2.0, algoritmii platformelor de social media sunt setaţi să ne ofere preponderent spre consum conţinut care ne place, determinându-ne astfel să petrecem cât mai mult timp conectaţi şi, implicit, să consumăm cât mai multe spoturi publicitare şi alte tipuri de conţinut comercial.

    „Acest lucru ne duce într-o direcţie nebună în care nu mai avem răbdare unii cu alţii, nu mai ştim să deosebim dezinformarea de informaţie legitimă, credem că toţi jurnaliştii sunt corupţi şi că nimeni nu mai face conţinut cu bună credinţă ci doar din interes comercial. Toate aceste lucruri vor trebui corectate în timp,” a adăugat Dragoş Stanca.

    Potrivit acestuia, prin adoptarea tehnologiei blockchain, creatorii de conţinut au capacitatea de a recâştiga încrederea publicului.

    „Descentralizarea în content ar însemna, în principiu, transparentizarea totală a proceselor care pot avea impact în politicile editoriale. Acest lucru poate însemna, de asemenea, faptul că oamenii vor cunoaşte regulile jocului de la început şi că ele nu pot fi schimbate pe parcurs, fiind înscrise într-un block al unui blockchain. De exemplu, Facebook a schimbat regulile jocului de sute de ori pe parcursul contractului pe care, prin termeni şi condiţii, îl are cu toţi utilizatorii platformei. În al doilea rând, vorbim de partea de răspundere. Poţi verifica dacă o ştire a fost modificată, dacă o fotografie, care este şi NFT, este cea originală sau dacă este trucaj. Nu mai poţi fi manipulat atât de uşor crezând că ţi se confirmă biasurile. Cred că principiile blockchainului, împreună cu etica jurnalismului hardcore, pot naşte un ecosistem mult mai sănătos,” afirmă Dragoş Stanca.

    Dragoş Stanca spune că, într-adevăr, o mare parte din media a fost viciată şi şi-a trădat misiunea, fiind infestată de interese nelegitime, însă există în continuare jurnalism onest care serveşte interesului public.

    „Avem, la urma urmei, doar 70.000 de ani de când am ieşit din grote. Mi se pare că e foarte devreme în istoria umanităţii. (…) Gândeşte-te ce am reuşit de la aselenizare şi până în prezent. Aselenizarea a fost făcută cu un computer IBM care avea o putere de vreo 1.2 milioane de ori mai mică decât un smartphone mediu. Deci, s-a dus un nebun pe lună operat de un computer care era de peste un milion de ori mai slab decât un smartphone mediu. Şi asta am făcut din 1969 până acum. Este absolut fabulos ce am reuşit. Dacă ne mai dăm răgaz măcar 80-100 de ani s-ar putea să fim extrem de plăcut surprinşi de cât de buni suntem. Deci, cred că e foarte relativ să punem ştampile,” a conchis Dragoş Stanca.

  • Evoluţia platformelor mobile

    Mi-am permis în mai multe rânduri să contest (sau chiar mai rău) predicţiile prestigioasei companii IDC, specializate pe studiul pieţei în domeniul noilor tehnologii. Ambiţia IDC de a încerca să prevadă cotele de piaţă pe un interval de cinci ani într-o zonă atât de dinamică precum cea a platformelor mobile smartphone îmi pare din start lipsită de sorţi de izbândă. Mai cu seamă atunci când justificările oferite îmi par oarecum “mecaniciste”, prea puţin ponderate de aspecte mai subtile privind obiceiurile cumpărătorilor. De exemplu, ataşamentul faţă de branduri, imaginea publică a companiilor sau “efectul de turmă”.

    În 2010, analiza IDC prevedea pentru Android o cotă de doar 25% în 2014, în vreme ce pentru Symbian se prevedea un glorios 32,9%. Cu un an mai târziu, previziunile pentru 2015 vedeau Symbian în pragul extincţiei, Windows Phone la 21%, iar Android la 45%. Desigur că a intervenit înţelegerea dintre Nokia şi Microsoft, dar presupunerea că toate procentele Symbian vor trece automat la Windows Phone, iar cota de piaţă deţinută de Nokia se va menţine constantă un întreg cincinal mi s-a părut cel puţin hazardată. Dar chiar şi pe termen scurt previziunile au fost contrazise de realitate: pentru a calcula baza de plecare spre 2015 se foloseau previziunile la jumătatea anului pentru 2011, iar Windows Phone pleca de la 5,5%, Android de la puţin sub 40% (adică se prevedea o aplatizare) şi Symbian de la 21%. Nimic nu s-a adeverit.

    Zilele trecute IDC a venit cu nişte statistici mai cuminţi, care se limitează să măsoare şi nu se lansează în pronosticuri. În calcul au fost luaţi anii 2011 şi 2012, aşa că putem să contemplăm acurateţea previziunilor pe doar şase luni. Datele finale pentru 2011 spun că Android n-a terminat anul cu cele 39,5 de procente anticipate, ci cu 57,5% (adică mult mai mult decât se estima pentru 2015), în vreme ce din cele 5,5 procente pentru Windows nu s-a adeverit decât 1,2%. Însă cu adevărat spectaculoase sunt datele preliminare pentru 2012, care pun în evidenţă o cotă de piaţă de nu mai puţin de 75% pentru Android. Creşterea de doar un procent (la 14,9%) pentru iPhone nu este interesantă, cum nu este nici creşterea de 0,8% pentru Windows Phone, însă este interesantă evoluţia sistemului Symbian, care în 2011 a scăzut mult mai vertiginos decât estima IDC, dar chiar şi în aceste condiţii rămâne peste Windows în 2012.

    Au fost prea multe procente până aici, aşa că în absenţa unor grafice n-are rost să insist. Ideea este că 3 din 4 telefoane vândute anul acesta au fost Android şi, dacă punem la socoteală numărul celor aflate în funcţiune din anii trecuţi, putem trage concluzia prudentă că peste 80% din telefoanele inteligente de pe planetă rulează Android. Si, cu toate acestea, cea mai mare parte a presei pare să ignore acest fapt, continuă să rezerve prima pagină pentru vedeta iPhone şi să trateze Android ca un “underdog”. Această asimetrie nu se mai justifică nici măcar din perspectivă tehnică, pentru că ultimele versiuni Android sunt considerate în multe aspecte superioare unui iOS care pare că nu mai ţine ritmul. Chiar dacă iPhone 5 este un pas înainte (deşi gafa cu noile hărţi atârnă greu) şi va face vânzări frumoase de Sărbători, concurenţa Android va veni cu zeci (dacă nu sute) de modele pentru toate gusturile şi toate buzunarele.

    De fapt, Apple nu mai este liderul, ci urmăritorul. Iar asta se vede şi mai clar pe piaţa tabletelor, unde iPad mini pleacă explicit din această poziţie. Statisticile de la Pew Research Center sunt elocvente: în 2011 iPad deţinea 81% din piaţă, în vreme ce la jumătatea lui 2012 cota s-a redus la 52%, iar tabletele Android sunt la 48% (Kindle Fire singur ia 21% din piaţă). Dar asta era înainte de Google Nexus 7 (şi apoi 10) sau de noile aparate HD de la Amazon şi Nook.

    Istoria se repetă. Android va deveni în zona mobilă ceea ce a fost (şi încă este) Windows în zona PC-urilor. De la un nivel în sus, tehnologia dominantă devine implicită în ochii publicului şi toate alternativele se refugiază în zone de nişă, din care e greu de ieşit. Chiar şi pentru Apple.