Tag: Plasamente

  • Vară cu intrări de capitaluri străine. Ponderea plasamentelor străinilor în titluri de stat a revenit pe creştere în iunie, ajungând la 19,6%

    Intrările de investiţii străine de portofoliu pe piaţa titlurilor de stat locale, denominate în lei şi euro, totalizau 30,3 mld. lei la sfârşitul primului semestru (S1) din acest an, ponderea deţinerilor nerezidenţilor în totalul portofoliului de datorie publică revenind în iunie pe creştere, după mai multe luni de declin, şi ajungând până la 19,6%, al doilea cel mai ridicat nivel din acest an, conform celor mai recente statistici ale Ministerului Finanţelor.

    Creşterea expunerii investitorilor străini pe titlurile de stat emise pe piaţa internă, respectiv intrările de capitaluri pe fondul randamentelor ridicate au determinat intrarea monedei naţionale pe un trend de apreciere în raport cu euro, cursul coborând în iunie în jurul nivelului de 4,72 lei/euro.

    Cel mai ridicat nivel din 2019 al deţinerilor nerezidenţilor de titluri de stat, de 20%, a fost înregistrat în luna februarie, iar de atunci s-a profilat o tendinţă de scădere, care s-a inversat în iunie. În luna mai 2019 ponderea plasamentelor străinilor în titluri de stat era de doar 17,4%.

    Comparativ, în iunie 2018, deţinerile străinilor de titluri de stat româneşti erau de circa 17,7%. Pe parcursul anului 2018, trimestrul al doilea a venit cu ieşiri de capitaluri, după ce în primul trimestru de anul trecut plasamentele străinilor în titluri de stat urcaseră până la 18,8%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Bursele globale sunt în alertă, pe fondul unor scăderi la majoritatea indicilor, Bitcoin e sub 7.500

    „Indicii S&P 500 şi Dow Jones Industrial Average au deschis în scădere, după ce indicele Stoxx Europe 600 a avut a şasea zi de declin – cea mai lungă perioadă de pierderi din noiembrie”. De asemenea, „randamentele obligaţiunilor de stat de bază în Europa au scăzut, în timp ce cele dobânzile oferite de trezorerii pentru plasamentele pe 10 ani au fost ajustate, lira sterlină a scăzut după anunţarea unor date macroeconomice, în timp ce aşa-numitele active de refugiu consemnează creşteri”, relatează Bloomberg.

    Şi companiile de petrol au scăderi masive, după ce în SUA a crescut numărul instalaţiilor de foraj.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dezastrul lansării noilor iPhone-uri loveşte puternic furnizorii Apple

    Cele mai noi lansări de la Apple au fost primite cu scepticism, cel puţin de investitorii care au plasamente în furnizorii asiatici ai gigantului american, scrie Bloomberg.

    Hon Hai Precision Industry, care asamblează iPhone-urile şi alte produse Apple, a scăzut cu 10% pe bursa din Taipei de când Apple a lansat noua colecţie de gadgeturi. Alţi furnizori din regiune, inclusiv Pegaron din Taiwan şi Innotek din Coreea de Sud, au scăzut cu peste 12%.

    Piaţa bursieră de 1.100 de miliarde de dolari din Taiwan este extrem de expusă schimbărilor perspectivelor asupra Apple, din cauza dominaţiei producătorilor de părţi componente. Hon Hai şi Taiwan Semiconductor Manufacturing, firma care furnizează principalele chip-uri pentru Apple, reprezintă un sfert din volumul total al indicelui Taiex, în timp ce exporturile reprezintă peste jumătate din PIB-ul Taiwanului.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Idei pentru investiţii: Litigiile corporatiste, cea mai nouă piaţă de plasamente

    Miller, producător de echipamente din Marea Britanie, a inventat un dispozitiv de cuplare, denumit Bug,  care nu doar că scurtează timpul de lucru, dar şi eficientizează modul de lucru. Acest dispozitiv le permite operatorilor maşinăriilor hidraulice să schimbe freza sau cupa fără să părăsească niciun moment cabina vehiculului. Astfel, înainte ca Miller să-şi breveteze dispozitivul minune, un operator al unei maşinării de excavare era nevoit să piardă până la 30 de minute când dorea să schimbe freza sau cupa. Dispozitivul brevetat în 1990 de către Miller se numea Magnificul Şapte şi reducea timpul necesar asamblării la doar 7 secunde. În acelaşi timp, o altă problemă era rezolvată: dispozitivul era funcţional şi perfect adaptabil oricărui tip de echipament. Dispozitivele de cuplare rapidă au revoluţionat industria şi au dus la o compatibilitate universală între produse.

    În 1997 un reprezentant al Miller a fost abordat de către Caterpillar în cadrul unui târg de profil din Germania. Cele două companii au început discuţiile legate de un posibil parteneriat. De-a lungul anilor, Caterpillar, potrivit Miller, a cumpărat aproximativ 27.000 de unităţi pe care le-a revândut propriilor clienţi, generând astfel micii companii venituri de 100 de milioane de dolari. Fiecare produs trebuia să se potrivească perfect pe maşinăriile Caterpillar, aşa că inginerii celor două companii au făcut schimb de fişe tehnice. Comenzile Caterpillar reprezentau circa 28% din businessul Miller.

    Conform versiunii lui Miller, în timpul crizei economice din 2008 Caterpillar a întrerupt brusc parteneriatul cu compania britanică, motivând că nu mai au nevoie de acest dispozitiv şi că au dezvoltat un produs asemănător. Caterpillar a negat că ar fi folosit tehnologia Miller pentru a crea acest produs şi a invocat faptul că în contract era stipulat că puteau întrerupe colaborarea oricând doreau. Keith Miller, fondatorul companiei, a fost devastat, realizând că va pierde cel mai mare client al său, lucru ce va avea un impact extrem de negativ asupra veniturilor companiei. Lipsa contractului cu Caterpillar i-a dus direct pe pierdere şi au concediat jumătate dintre angajaţi.
    La un an distanţă, Miller a văzut pentru prima dată produsul celor de la Caterpillar. „Nu numai că era similar, ci era o copie, pur şi simplu“, a spus Keith Miller. A dat în judecată Caterpillar pentru încălcarea contractului, fraudă şi utilizarea de secrete tehnologice. Curând şi-a dat seama ce înseamnă să dai în judecată o astfel de companie.

    Era o luptă între David şi Goliat. Pentru acest proces, Miller s-a gândit la o metodă de plată alternativă. Nu-şi plăteşte avocaţii din propriul buzunar, ci o firmă privată din Illinois, Arena Consulting, plăteşte costurile legale ale procesului. Dacă Miller pierde procesul, Arena nu primeşte nimic, însă, dacă Miller câştigă, Arena primeşte o parte din venituri, ceea ce ar putea fi o sumă de ordinul zecilor de milioane de dolari.

    Potrivit New York Times, cazul Miller vs. Caterplillar este doar un exemplu al unei noi pieţe care se formează din disputele de proprietate intelectuală în valoare de multe milioane de dolari. Noua formă de finanţare a proceselor este izvorâtă atât din posibilitatea de a căuta dreptatea în sala de judecată, cât şi o dovadă a mercantilismului ingenios de care omul dă dovadă. Faptul este demonstrat de înclinaţia americanilor de a face bani din orice, de capacitatea de a transforma orice în bunuri ce pot fi comercializate. Unii susţin că această practică le permite companiilor mai mici, cum ar fi Miller, să se lupte cu jucătorii mai mari. Alţii îşi fac griji că ar putea da naştere la un număr foarte mare de procese, procese ce aduc foarte mulţi bani în joc, bani care ar putea creşte semnificativ costurile deja ridicate ale sistemului juridic american.

    Deşi numărul de litigii finanţate în această manieră este încă mic, industria creşte foarte rapid, condusă de legi permisive şi de promisiunea unui profit gras. În 2013 şi 2014, Burford Capital, o companie din Marea Britanie, şi-a mărit capitalul de investiţii în domeniul legal de la 150 de milioane de dolari la 500 de milioane de dolari. În aceeaşi perioadă, profiturile companiei au crescut cu 89%. În aceeaşi manieră, multe alte companii caută să se extindă pe această piaţă, iar portofoliul deţinut de IMF Bentham numără 39 de cazuri, pe care firma le evaluează la peste 2 miliarde de dolari.

    Ca urmare, doi senatori americani au trimis scrisori către investitori majori pe care îi rugau să detalieze cazurile în care au investit şi alte detalii legate de afacerile acestora. Aceştia au numit această finanţare a litigiilor drept o industrie „în floare”, nereglementată, în care se operează fără licenţiere sau supraveghere.

    Această procedură este întâlnită şi în cadrul companiilor mari, cele care, deşi au propriii avocaţi şi finanţe destule, vând „bucăţi” din procese pentru a nu avea probleme cu fluxul de numerar şi, totodată, pentru a scăpa de o parte din risc. Juridica Investments, un fond din Miami, ce are în gestiune 650 milioane de dolari, s-a specializat în a lucra cu companii din topul Fortune 500, acestea reprezentând cam 80-85% din investiţiile sale, potrivit lui Richard Fields, directorul executiv al companiei. Acesta spune că finanţarea din afara companiei implicate în proces vine în interesul reclamanţilor.

    Revenind la disputa dintre Miller şi Caterpillar, avocaţii companiei americane au încetinit desfăşurarea procesului prin intentarea de noi procese prin care reclamau  că Miller a oferit produse „substandard“ şi că nu a reuşit să aprovizioneze în mod regulat Caterpillar. În această situaţie, avocaţii lui Miller au cheltuit repede milioanele de dolari disponibile, iar pentru a putea continua procesul dincolo de prima fază ar fi avut nevoie de alte milioane de dolari. Keith Miller şi cei doi fraţi ai săi şi-au ipotecat casele pentru a putea face rost de bani, însă tot nu au reuşit să strângă fonduri suficiente pentru a continua procesul. O persoană din Londra i-a pus în contact cu Reed Oslan, un avocat din Chicago care este specializat în finanţarea litigiilor.

    Termenii afacerii dintre Miller şi finanţatorii procesului nu au fost făcuţi publici, dar investitorii cumpără de obcei între 20 şi 60% din suma pe care compania ar trebui să o primească, dacă decizia curţi îi este favorabilă. Însă procentul poate creşte şi mai mult. Luna aceasta, când procesul dintre Miller şi Caterpillar va ajunge în faţa unui juriu, avocaţii companiei britanice vor cere 100 de milioane de dolari daune. „Fără această metodă de finanţare nu am fi reuşit să ajungem atât de departe în acest proces“, a spus Keith Miller.
    Miller susţine că de-a lungul anilor Caterpillar a negat zvonurile în legătură cu faptul că îşi construia propria versiune a Bug-ului, în acelaşi timp asigurându-i pe cei de la Miller că relaţia dintre companii e foarte bună. Disputa dintre Caterpillar şi Miller nu se rezumă doar la bani, în opinia lui Miller: „Vreau să se facă dreptate”.

    Finaţarea litigiilor nu este o invenţie nouă, ci îşi are rădăcinile în antichitate. Membrii cluburilor politice ateniene se sprijineau reciproc în procesele lor contra rivalilor, potrivit lui Max Radin, istoric. Apollodorus, fiul unui bancher, a cumpărat acţiuni într-un proces şi a angajat oratori profesionişti să scrie discursuri pentru proces. De asemenea, în secolul XIII, în Anglia medievală era ceva obişnuit ca cei implicaţi într-o dispută să angajeze „campioni“, luptători care să-i reprezinte.

    Fondurile de hedging, băncile sau companiile de asigurări au finanţat ocazional procese, dar nicio firmă nu se specializase în aşa ceva până în 2007 când a fost înfiinţată Juridica Investments. Naşterea acestei companii, precum şi creşterea industriei se datorează, în parte, şi recesiunii, pentru că avocaţii marilor companii erau dornici să scape de risc, dar şi datorită faptului că cererea a crescut în rândul investitorilor ce căutau o sursă de profit care să nu depindă de oscilaţiile bursei.

    Problema este că nu tot timpul interesul investitorilor şi al celor implicaţi în proces este acelaşi. În funcţie de structura înţelegerii, de multe ori reclamanţii pot câştiga foarte puţini bani, mult mai puţini decât avocaţii şi investitorii.

    În 2007 Altitude Capital a investit 8 milioane de dolari într-o dispută pe drepturi de autor dintre DeepNines şi McAfee. DeepNines a avut câştig de cauză şi a primit 25 de milioane de dolari de la McAfee, dar asta înainte să se facă împărţirea. Suma a fost distribuită în felul următor: 2,1 milioane de dolari s-au dus pe cheltuieli diverse, avocaţii au primit 11 milioane, iar Altitude a luat 10 milioane de dolari. DeepNines a rămas doar cu 800.000 de dolari, 3% din suma totală. Lucrurile nu s-au oprit aici pentru că Altitude a considerat că a primit prea puţini bani, aşa că i-au dat în judecată pe cei de la DeepNines. În cele din urmă s-a renunţat la proces.

    O astfel de întâmplare este neobişnuită, dar când vine vorba de împărţirea banilor, compania mică se poate vedea înfruntând un alt Goliat, cel care înainte îi era prieten.

    Când finanţatorii litigiilor vorbesc despre lărgirea accesului la justiţie al individului mic, defavorizat, cu acces la mai puţine resurse, aceştia se referă la ajutorarea milionarilor în lupta cu miliardarii. În unele privinţe, creşterea acestui business este un simptom a ceea ce a devenit sistemul de justiţie american: un sistem lent, costisitor şi complicat pentru medierea litiigiilor între corporaţii. Judecătorii din sistem ar putea fi văzuţi ca nişte arbitri, dar mai degrabă se îndreaptă spre contabilitate.

    Se apropie ziua când procesele devin asemănătoare Bug-ului, complicate, scumpe şi transformate în comodităţi transferabile? Da, pentru că tot mai mulţi avocaţi sunt plătiţi de oameni al căror interes în dispută este speculativ, nu personal.  

  • Profit mai mic pentru Fondul Proprietatea

    Fondul a consemnat un profit de 535,2 milioane lei în luna septembrie, reiese din statisticile lunare transmise de FP Bursei de Valori Bucureşti. La finalul primelor zece luni din 2012, Fondul Proprietatea a raportat un profit de 571,34 milioane lei. Activul net al Fondului a scăzut cu 0,29% în luna octombrie, la 14,87 miliarde de lei, de la 14,92 miliarde lei în septembrie.

    La finele lunii septembrie, Fondul avea investiţii în titluri de stat de 473 milioane lei, cu 1,8% sub plasamentele din luna septembrie, de 482 milioane lei. Pe de altă parte, sumele din depozitele bancare au crescut cu 2,8%, la 373,96 milioane lei, de la 363,6 milioane lei în luna septembrie.

    Investitorii au plasat în această săptămână ordine de subscriere pentru pachete reprezentând cumulat 76,34% din acţiunile Fondului, în oferta prin care FP vrea să răscumpere 4,35% din propriile titluri, la un preţ cu 19% peste cotaţia de joi de la bursă. În piaţă au fost înregistrate 3.384 ordine, prin care sunt puse în vânzare 10,518 miliarde de titluri. Oferta este suprasubscrisă, astfel, de 17,5 ori.

  • ANALIŞTI: Cursul poate ajunge la 4,54 lei/euro la finalul anului, dacă BNR va continua să reducă dobânda

     Deşi inflaţia se află pe un traseu descendent în România, iar ultimele estimări susţin o creştere economică de 2% pentru anul acesta, în următoarea perioadă leul ar putea cunoaşte o tendinţă mai largă de depreciere, cu mici episoade optimiste, potrivit X-Tade Brokers.

    Conform unei analize a casei de brokeraj, cursul de schimb leu/euro s-ar putea situa în jurul pragului de 4,54 unităţi la finalul anului, în timp ce leu/dolar ar putea ajunge la 3,55 unităţi în aceeaşi perioadă.

    Paritatea leu/euro estimată de analiştii XTB este cu 1,67% peste cursul de referinţă anunţat marţi de Banca Naţională a României (BNR), de 4,4653 unităţi, şi cu 2,32% sub maximul istoric atins în 3 august 2012, de 4,6481 lei/euro. Comparativ cu nivelul de la finele anului trecut, de 4,4287 lei/euro, estimarea XTB este cu 2,51% mai sus.

    Rata de schimb leu/dolar prognozată pentru finele anului de casa de brokeraj este cu aproape 5,3% peste cursul anunţat marţi de BNR, de 3,3719 unităţi, şi cu 7,41% sub recordul istoris înregistrat pe 24 iulie 2012, de 3,8343 lei/dolar. Raportat la nivelul din ultima şedinţă a anului trecut, de 3,3575 lei/dolar, estimarea XTB este cu 5,73% mai mare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Groupama a încasat anul trecut un milion de euro din dobânzi

    Groupama, o companie de top cinci din piaţa asigurărilor, a încasat anul trecut 4,8 mil. lei (peste 1 mil. euro) din dobânzi, respectiv peste 10% din totalul veniturilor obţinute din plasamente, potrivit raportului anual al asigurătorului. Compania a avut venituri totale din plasamente de peste 39 mil. lei, în creştere de la 29 mil. lei în 2011.
     
     
    Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.07.2013
     

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • Fondul de Garantare şi-a majorat plasamentele în titluri de stat

    Structura plasamentelor realizate de Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDB) a fost anul trecut relativ echilibrată între titluri de stat şi depozite bancare, însă comparativ cu anul 2011 s-a înregistrat o uşoară creştere a sumelor plasate în titluri de stat.

     

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 04.07.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

     

  • Străinii au luat titluri de stat de peste 5 mld. € în ianuarie. Criza cipriotă subţiază acum portofoliile

    Plasamentele străinilor în titluri emise de statul român în lei şi în euro au accelerat în ianuarie la peste 5 mld. euro, însă în martie s-a „reinstalat“ aversiunea la risc a jucătorilor din cauza prelungirii incertitudinii şi creşterii tensiunilor privind situaţia din Cipru, iar unii nerezidenţi au început să vândută bonduri româneşti, după cum spun dealerii. Investitorii străini deţineau la sfârşitul lunii ianuarie titluri de stat în lei de 17,1 mld. lei (4 mld. euro), în timp ce expunerea nerezidenţilor pe titlurile denominate în euro a crescut la 1,2 mld. euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor. Comparativ cu nivelul din ianuarie 2012, plasamentele străinilor în titluri în lei au fost în prima lună a acestui an mai mult decât duble. Şi faţă de decembrie 2012, creşterea a fost consistentă, de 8,4 mld. lei. Deţinerile totale de titluri în lei era în ianuarie de 89,3 mld. lei (20 mld. euro). Cererea pentru titlurile în lei vândute de Finanţe a urcat semnificativ încă de la finalul anului trecut, investitorii fiind atraşi de randamentul ridicat al activelor denominate în lei, plasat peste ţările din regiune. Totodată, aş­tep­tările de menţinere a stabilităţii politice şi continuarea ajustării deficitului bugetar au impulsionat plasamentele străinilor. Iar apetitul ridicat al investitorilor s-a accentuat odată cu anunţul JP Morgan din ianuarie privind includerea obligaţiunilor României într-un indice internaţional foarte urmărit, un anunţ similar venind şi de la Barclays, ceea ce a mărit vizibilitatea instrumentelor locale de datorie publică.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Raport BCR: Un român are active financiare de 13 ori mai mici decât un german

     “Plasamentele ilichide de tipul acţiunilor necotate şi alte participaţii sunt predominante în structura activelor financiare ale românilor cu o pondere de 47% în total, faţă de un nivel de 16% în Polonia şi 5% în Germania”, se arată în raportul “Implicaţiile economice ale procesului de îmbătrânire a populaţiei României”, realizat de divizia BCR Cercetare.

    În 2011, aproape o treime din populaţia totală a României era afectată de sărăcie materială severă. Persoanele în vârstă sunt mai vulnerabile faţă de sărăcia severă în comparaţie cu cele cu vârstă sub 65 de ani.

    Totodată, potrivit raportului, numai 9% dintre pensionarii români îşi permit în prezent o vacanţă de o săptămână pe an departe de casă, faţă de 76% dintre pensionarii germani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro