BusinessMagazin

Tag: PLAN DE AFACERI

  • Vrei să îţi deschizi o afacere de succes? Care sunt secretele pentru a avea un brand puternic, spuse chiar de afaceriştii care au reuşit să facă asta în ţara noastră

    Un brand bine construit trece printr-o criză ca printr-o furtună, iar unul mai slab simte criza ca pe un uragan. Asta fiindcă în vremuri de criză, oamenii rămân cu brandurile în care au încredere. Iar încrederea, şi în business, la fel ca în viaţă, este cel mai greu de construit şi cel mai uşor de pierdut, după cum observă reprezentanţii a câteva dintre cele mai puternice branduri dedicate consumatorilor de pe piaţa românească.

    Un brand aşezat şi un brand care a construit beneficiază în această perioadă de loialitatea consumatorilor. Un brand care nu a construit, când ajunge într-o perioadă dificilă, cum a fost pandemia, se pierde”, a spus Ionuţ Ilie, general manager, Ice Cream, Unilever, grup internaţional ce are în portofoliu mărci locale,  în cadrul conferinţei ZF „Branduri româneşti 2022. Bunăstarea faţă în faţă cu creşterea preţurilor. Cât de greu cântăreşte made in Romania în procesul de cumpărare?”

    Este foarte important de observat că, în general, în perioade de criză, piaţa se polarizează. Oamenii care câştigă bine nu renunţă la segmentul preferat de branduri. „De obicei se restrânge zona de mijloc a fiecărei pieţe şi pierd exact brandurile care nu s-au aşezat cum trebuie. Oamenii se refugiază către brandurile în care au încredere”, adaugă Ilie.

    În plus, el spune, România este una dintre ţările care înregistrează cele mai mari migraţii din Europa, 5-6 milioane de oameni care trăiesc şi muncesc în afara României, iar noi nu exploatăm acest lucru. „Segmentul acesta ar trebui să fie primul element care să ne ajute la expansiunea brandurilor româneşti, pentru că cei din afară le caută. Noi exportăm prin parteneri îngheţată, detergent, Delikat – prin filiere de antreprenori români care au deja lanţuri de supermarketuri în Italia, Spania, etc.  Mi se pare că este un canal pe care poţi să construieşti un brand românesc în afară”, crede reprezentantul Unilever.

    Relaţia dintre brand şi consumatorul său este o relaţie de încredere, adaugă el, iar constanţa în calitate şi poziţionarea corectă a brandului pentru ceea ce oferă consumatorului este un lucru foarte important.

    Daniel Donici, cofondator al producătorului de lactate Artesana, vorbeşte şi el despre importanţa relaţiei directe cu consumatorul: „Este cea mai bună investiţie să te simtă că eşti alături de el, apoi este nevoie de calitate constantă şi de răbdare să construieşti”. În plus, crede el, un antreprenor de pe o piaţă nişată trebuie să-şi cunoască şi mai bine clientul decât unul de pe o piaţă mai generală. „Este foarte important să-ţi cunoşti consumatorul. De zece ani răspundem personal  întrebărilor clienţilor noştri. Cu cât activezi într-o nişă specializată, cu atât trebuie să-ţi cunoşti mai bine clientul şi să fii atent la cum se transformă”, crede Donici.

    Radu Savopol, cofondator al lanţului de cafenele 5 to go, este de părere că una dintre cele mai importante trăsături ale unui antreprenor care construieşte un brand este curajul. „Ca să dezvolte un brand, antreprenorii trebuie să fie curajoşi. Dacă eşti un brand cuminte de la început, este foarte greu să reuşeşti. Dacă nu faci diferenţa între tine şi concurenţă, nu vei reuşi niciodată. Trebuie să inoveze, le trebuie multă răbdare şi multă tenacitate”, spune el.

    Înainte să investeşti în brand, investeşti în primul rând în calitate, este de părere Laurenţiu Ilie, fondator al Kitchen Shop, retailer de echipamente de gătit. „Degeaba bagi bani în promovare dacă produsul este slab. Cel mai important este produsul. Noi nu am băgat foarte mulţi bani în promovare, ci ne-am concentrat pe calitatea produselor. În momentul în care au venit banii, au pornit şi investiţiile în marketing. Este loc destul pe piaţă pentru produse sau servicii. Trebuie să ai curaj să faci primul pas şi multă perseverenţă şi să mergi pe ideea să faci un produs un pic mai bun faţă de cele care există pe piaţă”, a spus el în cadrul evenimentului.

    Cristian Glăvan, fondatorul Mam Bricolaj, a observat că, în cazul businessului său, faptul că brandul este „made in Romania” contează mai puţin, ci mai important este să livreze marfă de calitate în raft, la preţuri competitive.

    De asemenea, când vine vorba de brandurile locale, el crede că, „pentru că au plecat cu mai puţină încredere, au fost mai atente la consumator. Antreprenorii români sunt mult mai atenţi la consumatori şi de aici şi succesul multor businessuri”.

    Tiberiu Dăneţiu, director de marketing în cadrul retailerului Auchan, crede că brandurile româneşti sunt puternice şi susţine şi el ideea că cel mai important lucru pentru succesul unui brand este relaţia cu consumatorul. „Mărcile româneşti sunt foarte puternice, mă bucur de lucrul acesta, şi acţionează după principii de marketing. Înainte de orice, o marcă se adresează unui consumator, răspunde unei nevoi de consum şi îşi construieşte o imagine. Esenţialul pentru succesul acestei mărci este relaţia pe care o are cu consumatorul, în ce măsură înţelege comportamentul şi aşteptările consumatorilor. Din perspectiva aceasta, cred că oricare dintre mărcile româneşti care fie sunt în portofoliul unor companii româneşti sau multinaţionale sau ale distribuitorilor, ale comercianţilor, respectă acest proces”, a detaliat reprezentantul Auchan.

    Un brand puternic va rămâne legat de consumatorii lui, chiar în situaţii de inflaţie mare sau venituri în scădere. „Există situaţii în care sunt modificări dramatice ale veniturilor şi atunci eşti forţat să treci pe altceva, dar dacă brandul şi-a construit bine relaţia cu consumatorii săi, nu este o diferenţă de preţ extraordinară pentru a continua să cumpere acel brand”, crede Dăneţiu. Brandurile româneşti sunt în etapa în care încep expansiunea internaţională, deja sunt consolidate bine în România şi acum mergem să devenim importanţi cu brandurile noastre în ţările din vecinătatea imediată, dar şi în cele mai îndepărtate. „După crize sau după perioade grele, şansa este a brandurilor, deci investiţi în brandurile voastre, securizaţi-le să fie ale voastre. Cunosc cazuri nenumărate de antreprenori care nu-şi securizează la OSIM brandul. Pentru a construi un brand de succes, cred că trebuie să îţi defineşti bine care este propunerea de valoare – tu cu ce vii, ce faci pentru consumator, cu ce eşti diferit? În al doilea rând, este vorba de cum îţi construieşti distribuţia, trebuie să ajungi la consumator. Apoi, relaţia cu consumatorul, cu clientul tău este determinantă. Păstrarea unui nivel de calitate constant, inovarea sunt importante”, a concluzionat Tiberiu Dăneţiu.

    Cătălin Mahu, fondatorul lanţului de restaurante La Mama, crede că un antreprenor poate să construiască un brand şi să-şi facă loc prin muncă, cu un produs de calitate şi pasiune.

    „Îţi trebuie foarte multă muncă, îţi trebuie să ai un produs de calitate, în care să crezi şi să i te dedici, nu trebuie să faci asta pentru bani. Îţi trebuie şi puţin noroc. În primul rând, oricine porneşte ceva trebuie să pornească la drum cu pasiune.”

    Anda Jurcă, international sales director în cadrul lanţului de magazine de bijuterii TEILOR,  observă că România este o destinaţie foarte autentică şi una dintre puţinele din Europa în care poţi să vezi cum se făceau lucrurile acum 100 de ani, meşteşugurile încă nu sunt uitate timpului. De asemenea, este şi o destinaţie foarte bună pentru investiţii. În plus, ea crede că brandurilor româneşti le lipseşte încrederea în ele însele, iar ca să poată reuşi pe piaţă au nevoie de această încredere. „Cred că este foarte important ca un brand să-şi însuşească numele, personalitatea, istoria, indiferent cum ni s-ar putea părea, poate modestă. Trebuie să ne marketăm şi să nu ne mai autosabotăm. Ca să construieşti un brand de succes trebuie să porneşti de la pasiune, înainte de a pleca de la a atinge anumite profituri, anumite cifre de afaceri sau awareness. Ca să ai un brand succes ca tânăr trebuie să ştii cine eşti tu în piaţa în care te vei lansa, atuurile tale, care sunt diferenţiatorii, să-ţi cunoşti foarte bine competiţia şi să-ţi cunoşti clientul”, a concluzionat ea.   

     

    „Ca să ai un brand de succes ca tânăr, trebuie să ştii cine eşti tu în piaţa în care te vei lansa, care sunt atuurile tale, care sunt diferenţiatorii, să-ţi cunoşti foarte bine competiţia şi să-ţi cunoşti clientul.”

    Anda Jurcă, international sales director, TEILOR

     

    „Îţi trebuie foarte multă muncă, îţi trebuie să ai un produs de calitate, în care să crezi şi să i te dedici, nu trebuie să faci asta pentru bani. Îţi trebuie şi puţin noroc.”

    Cătălin Mahu, fondator, La Mama

     

    „Ca să dezvolte un brand, antreprenorii trebuie să fie curajoşi. Dacă eşti un brand cuminte de la început, este foarte greu să reuşeşti.”

    Radu Savapol, cofondator, 5 to Go

     

    „Un brand aşezat şi un brand care a construit beneficiază în această perioadă de loialitatea consumatorilor. Un brand care nu a construit, când ajunge într-o perioadă dificilă, cum a fost pandemia, se pierde.”

    Ionuţ Ilie, general manager Ice Cream, Unilever

  • Cum a reuşit o tânără din Oneşti sa îşi deschidă o afacere uriaşa după ce la început a lucrat ca jurnalist. Până acum, a investit 650 000 de euro în afacerea ei

    Originară din Oneşti, Teodorina Secară şi-a început cariera ca jurnalist, după ce a dat curs unei pasiuni începute încă din timpul liceului. Totuşi, inspirată de poveştile personajelor pe care le-a întâlnit în primii ani de carieră, a decis să îşi schimbe parcursul într-un domeniu de activitate ce părea cu totul nou – stomatologia. După 15 ani de practică şi de cursuri internaţionale, a deschis propria clinică, pe nişa serviciilor de ortodonţie. Iar după ce a acumulat experienţă în ambele domenii, a observat că acestea nu sunt chiar atât de diferite.

    Teodorina Secară şi-a început cariera ca jurnalist, după ce în urma unei apariţii la o staţie locală de radio, i-a fost propusă realizarea unei emisiuni pentru adolescenţi. A ales să îşi dezvolte această pasiune, iar în timpul facultăţii a lucrat atât în televiziune, cât şi în presa scrisă. A fost implicată sau a realizat proiecte editoriale pentru publicaţii din Cluj-Napoca, însă, în cele din urmă, a realizat că îşi dorea o schimbare profesională, pe care a identificat-o în studiul medicinei.

    După ce a absolvit Facultatea de Medicină Dentară din Cluj Napoca şi-a dorit încă de la început să fie antreprenor în acest domeniu, dar, totuşi, a realizat că trebuia ca mai întâi să atingă maturitatea profesională ca practician: „Am lucrat vreme de 15 ani în domeniu, deservind mii de pacienţi şi investind fără oprire în cursuri şi programe de dezvoltare profesională, aşteptând momentul în care să mă simt pregătită pentru calea antreprenoriatului”. Din parcursul ei nu au lipsit stagiile de pregătire în clinici din Statele Unite, Germania, Spania şi Italia, cât şi cursurile internaţionale de perfecţionare.

    Cum se lansează însă un business în acest domeniu? Teodorina Secară spune că unul dintre principalele aspecte care crede că i-au asigurat reuşita a fost că a analizat temeinic fiecare aspect al afacerii, astfel încât să nu lase nimic la voia întâmplării – de la recrutarea echipei, până la aspectele ce ţin de legislaţie şi autorizaţii, achiziţionarea aparaturii ş.a.m.d.: „Este un business de nişă, pe care îl realizez într-o piaţă mai puţin educată comparativ cu cele din Vest, însă recunoaşterea mea ca practician, echipa de medici pe care am reuşit să o coagulez şi tehnologia de ultimă oră ne-au pus deja pe un drum bun, de creştere, chiar dacă afacerea este pornită la începutul anului curent”.

    Mai concret, valoarea investiţiei direcţionate în Northo a ajuns la peste 650.000 de euro, din care mai mult de  jumătate au fost investiţi în aparatură şi tehnologie de vârf, iar restul, în reamenajarea totală a spaţiului, astfel încât pacientul să beneficieze de o experienţă completă şi exclusivistă. În ceea ce priveşte sursa investiţiei, aceasta este una mixtă, o parte fiind reprezentată din veniturile proprii, iar o alta, din creditare. Deschisă în luna martie a anului curent, încasările estimate de antreprenoare pentru clinica Northo au ajuns deja la aproximativ un sfert de milion de euro.

    CV de antreprenor

    ► Teodorina Secară este medic primar axat pe ortodonţie şi ortopedie dento-facială;

    ► Născută la Oneşti (Bacău), Teodorina Secară şi-a început cariera ca jurnalist de investigaţie la Cluj, unde a scris la Clujeanul rubrica „Povestirile Teodorinei”;

    ► A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu” din Cluj-Napoca;

    ► Are un rezidentiat in ortodonţie la UMF „Carol Davila”, Bucureşti; a urmat programul McLaughlon dedicat studierii ortodonţiei în San Diego, California; are un master în Ortodonţie Linguală Incognito System la Universitatea din Valencia, Spania şi a urmat şi un curs la  Master Aligner Academy;

    ► Este licenţiată şi în filosofie (Universitatea Babeş-Bolyai) şi a urmat cursuri academice postuniversitare de „Comunicare şi Relaţii Publice” la SNSPA Bucureşti.

    Piaţa în care activează, a serviciilor de stomatologie, este una fragmentată, în care marile lanţuri deţin o pondere estimată de 5%, restul fiind reprezentat de cabinete individuale şi de practicieni care prestează sub diverse forme de colaborare. „Informaţiile publice sunt limitate dar, din date generale, piaţa de stomatologie este evaluată la 2,3 miliarde lei.  Există perspective de creştere continuă şi un interes din ce în ce mai mare al investitorilor pentru această piaţă, dovadă fiind cele mai recente achiziţii realizate de fondurile de investiţii”, spune ea.

    Totuşi, medicul-antreprenor este încurajat de faptul că tot mai mulţi adulţi conştientizează importanţa sănătăţii dentare, atât în ceea ce îi priveşte pe ei, cât şi pe copiii lor: „Am observat în ultimii ani că din ce în ce mai multe persoane vin la evaluare ortodontică şi aleg să înceapă tratamentul. Motivul este simplu – aflaţi la vârsta maturităţii, înţeleg beneficiile tratamentului, şi-l permit, iar apoi se întorc la clinică însoţiţi de copii.

    Îmi doresc să existe o mai mare înţelegere asupra faptului că ne putem bucura la orice vârstă de confortul unei muşcături sănătoase”. Detaliind domeniul în care activează, ea observă că problemele ortodontice pot apărea oricând, inclusiv prin pierderea unităţilor dentare, ce duc la transformări la nivel de oase, articulaţii şi muşchi masticatorii, ale căror efecte pot duce până la probleme digestive sau chiar de postură. „Aceste probleme apar, de obicei, începând cu vârsta de 35 de ani, în cazul pacienţilor care se îngrijesc de igiena orală. Această vârstă scade în funcţie de modul în care persoana are grijă de dantura sa.”

    Una dintre provocările specifice nişei pe care activează ţine de nivelul limitat de deschidere a pacienţilor către o abordare ortodontică a sănătăţii dentare, pe fondul informării insuficiente asupra acestei discipline: „Ce-i drept, tratamentul ortodontic este un efort mai susţinut, de durată, comparativ cu implantologia sau protetica, însă şi beneficiile sunt pe măsură. Urmând un tratament ortodontic, pacientul are şansa să îşi păstreze cât mai mulţi dinţi naturali pe arcadă şi să obţină beneficii suplimentare la nivel de sănătate dentară. În plus, echilibrarea muşcăturii obţinute prin tratamente ortodontice le permite proteticienilor să realizeze lucrări corecte şi stabile în timp. Cu siguranţă, oamenii au tendinţa să fie mai rezervaţi în perioade de instabilitate economică, însă suntem mulţumiţi de evoluţia clinicii până în prezent.”

    Iar în ceea ce priveşte propria evoluţie profesională, spune că, totuşi, cele două domenii în care şi-a construit cariera, jurnalismul şi ortodonţia, nu sunt atât de diferite: „Făcută cu implicare şi simţ de răspundere, presa poate fi considerată o formă de artă. La fel am simţit şi în cazul ortodonţiei, care este o îmbinare fascinantă între ştiinţă şi artă. Ortodontul poate fi privit ca un artist ce pune în echilibru, cu ajutorul aparatelor ortopedice şi ortodontice, oasele maxilare, muşchii masticatori, dinţii şi articulaţiile feţei, astfel încât, la finalul tratamentului, să-i ofere pacientului o transformare atât la nivel funcţional, cât şi estetic.”