Localnicii din Păuca, Bogatu Român sau Broşteni spun că „trândos”, înseamnă cleios, transmite Consiliul Judeţean Sibiu.
Pentru Aneta Crăciun, care locuieşte la marginea Broşteniului, „trândoasele” n-au niciun secret: „Le fac aşa cum am învăţat de la o rudă din Bogatu Român, cu brânză de burduf, ou de casă, lapte covăsit, făină albă, ulei, praf de copt şi sare. Nu-ţi mai trebuie decât răbdare şi drag de lucru”.
Ea oferă oricui lista ingredientelor, dar trece sub tăcere doar cantitatea lor: „Pot să spun că aluatul trebuie frământat până devine cleios, adică trândos, cum zicem noi pe aici, pe Secaşe. Cu sucitorul se întinde, apoi se porţionează. Brânza de burduf se aşterne din belşug, că la noi oamenii nu-s zgârciţi. Apoi, cu răbdare, marginile se închid roată şi, cu sucitorul, se întinde uşurel plăcinta. Secretul este că înăuntru nu trebuie să rămână aer.”
Ieşite de sub sucitor şi burduşite cu brânză, plăcintele se odihnesc preţ de câteva minute pe un ştergar alb. Se pregătesc pentru un nou popas în ceaunul cu ulei încins. „Nu le las mult, doar până prind culoare”.
Talentul Anetei Crăciun nu-i este străin primarului din Păuca, Niculae Dancu. De altfel, nu există eveniment oficial în care „trândoasele” să lipsească de pe masă: „Între musafiri am avut inclusiv miniştri, care au încercat plăcintele trândoase. Au întrebat chiar de reţetă, dar le-am spus ceea ce şi gospodinele noastre o tot zic: că este secretă. Şi că dacă mai vor, să mai vină pe la noi, că mai facem”.
Plăcintele au şi o variantă mai… uşurică: „Aluatul întins îl prăjim în ulei, iar apoi aşternem pe el strat gros de dulceaţă”, spune Aneta Crăciun.
În Broşteni, „trândoasele” Anetei Crăciun nu au făcut lumină în vechiul diferend al celor trei sate de pe Valea Secaşelor, legat de cine face cele mai bune plăcinte tradiţionale, dar au reuşit să certifice un lucru: judeţul Sibiu are oameni şi locuri de poveste.