BusinessMagazin

Tag: pislaru

  • Dragoş Pîslaru: La USR e bullying intern. Peste 2.000 de oameni s-au înscris deja în REPER

    Dragoş Pîslaru explică de ce şi-a dat demisia din USR alături de Dacian Cioloş şi alţi trei eurodeputaţi.

    „Proiectul din care am fost nevoit să mă retrag cumva a început să fie încărcat în permanenţă de o tensiune internă insuportabilă, în sensul că energia pe care o depuneam zi de zi era mai degrabă pentru a desluşi în interiorul partidului care este direcţia în care mergem, în nişte condiţii în care nu exista această idee de a construi ceva concret pentru cei care aşteaptă de la lumea politică nişte soluţii. Şi asta m-a făcut uşor-uşor să mă îndepărtez, astfel încât am ajuns în această situaţie de a prefera să construiesc împreună cu toată lumea care îşi doreşte de fapt o ofertă politică clară şi care să vină cu soluţii, să propună ceva într-un mod transparent şi rezonabil, astfel încât să nu mai existe această râcă continuă, bullying intern şi toate celelalte lucruri pe care doresc să le las în spate”, spune la RFI Pîslaru.

    Eurodeputatul spune că „o competiţie este binevenită, nu discutăm de a lupta cu ceilalţi colegi, discutăm de a oferi o alternativă care să se bazeze de data asta pe lecţiile învăţate, să înţelegem că acum încrederea se câştigă om cu om şi va fi mult mai greu să convingem românii cu privire la acest proiect, dar dacă o facem aşa cum trebuie, vom redescoperi sau vom descoperi cu adevărat ce înseamnă actul de reprezentare”.

    „Stilul de a face politică nu trebuie să fie stilul de a da cu barda sau a încerca să ridici vocea, pentru a-i acoperi pe ceilalţi în mod strident, ci ar trebui pur şi simplu să existe o dezbatere pe argumente, să dăruieşti ceva celor pe care vrei să-i reprezinţi, nu să încerci tu să câştigi ceva, într-o modalitate tranzacţională, în care se creează triburi. (…) Deja, s-au înscris peste 2.000 de persoane în partidul nostru REPER, există o emulaţie, lumea îşi regăseşte entuziasmul, dar da, este greu să recâştigi încrederea oamenilor, acum va fi un exerciţiu om cu om, ceea ce mi se pare foarte sănătos pentru politica românească”, conchide Dragoş Pîslaru.

     

  • Sorin Pislaru, ZF: Romanii din Spania, apatrizi pentru guvernul Romaniei

    Pentru ca in momentul cand o tara din Uniunea Europeana intoarce
    spatele libertatii de circulatie a oamenilor pentru un stat membru
    intoarce spatele si libertatii circulatiei capitalului si a
    serviciilor.
    Aderarea la Uniunea Europeana este un tot: libertatea de circulatie
    a marfurilor, a capitalului, a companiilor (prin serviciile lor) si
    a oamenilor, iar orice atingere a unuia din capitole dauneaza
    ansamblului.

    Firmele spaniole au afaceri de sute de milioane de euro in
    Romania din contracte pentru infrastructura cu statul, bancile
    spaniole pot castiga din plasamente locale 7-8% la lei iar daca se
    mai adauga aprecierea leului chiar 10% pe an, iar achizitiile de
    companii romanesti, de active si terenuri se pot face neingradit de
    catre spanioli pentru ca toate aceste libertati sunt garantate, nu
    numai o parte din ele.

    Fiecare vine cu ce poate intr-un parteneriat. Noi nu (mai) avem
    industrie sau capital. Avem resurse primare: teren, energie si
    forta de munca – in cea mai mare parte bruta. Asta avem, dar macar
    sa fim lasati sa le folosim conform intelegerii. Nu putem cumpara
    companii in Spania, terenuri sau sa facem plasamente monetare. Ca
    nu avem de unde. Ei o fac la noi, noi mergem sa muncim acolo. Asa e
    acum. Poate in 20 de ani va fi altfel. Dar sa respecte ceea ce s-au
    angajat sa respecte atunci cand au semnat aderarea la UE. Nu numai
    Romania are obligatii, ci si celelalte 26 de state membre fata de
    Romania.

    Acest argument nu a fost adus pana acum nici in cazul Olandei,
    care a amanat dreptul de munci pentru romani cu inca trei ani, nici
    in alte cazuri cand s-a pus problema unor restrictii pentru
    cetatenii romani. Nu a fost adus pentru ca intre oamenii de la
    varful statului roman si romanii simpli nu mai exista demult
    comunitate de interese sau de preocupari. Sunt alte lumi.
    Reactia guvernului Romaniei la ceea ce au decis spaniolii a fost
    precara, cu toate ca datele sunt stiute foarte bine: cei aproape un
    milion de romani din Spania impreuna cu milionul din Italia tin in
    brate economia romaneasca prin banii trimisi acasa.

    Nicio tara din UE nu si-a abandonat cu atata seninatate mai mult
    de 10% din populatie in economiile straine – iar cei doua milioane
    reprezinta o treime din populatia totala apta de munca intre 20 si
    40 de ani, de circa 6 milioane de persoane, conform Statisticii. Si
    nicio tara nu este atat de timida in a-si apara cetatenii in fata
    deciziilor discriminatorii ale partenerilor nostri din UE.

    Romanii plecati in Spania nu au deocamdata informatii clare
    despre restrictiile care vor fi impuse. Cei aflati deja acolo, in
    bun “spirit romanesc”, spun ca pe undeva este explicabila
    nervozitatea spaniolilor si ca cei “noi”, romanii care abia acum
    isi cauta de lucru, sunt dispusi sa lucreze la negru si strica
    piata.

    Normal, fiecare are grija patratului lui, asta au invatat
    romanii ani lungi inainte de ’89 si dupa cu si mai multa
    certitudine – nu exista cale de atingere in comun a unui scop,
    politica toata este o minciuna.
    Dar cand vrei sa ataci o problema, nu te duci direct in mijloc, o
    iei de la margini. Masurile anuntate de guvernul spaniol de
    restrictionare a accesului romanilor care nu au permise de munca
    pot fi urmate de altele, si mai dure, care ii vor privi si pe cei
    care au deja drept de munca.

    Depinde de reactia partii adverse. De ce nu s-ar putea ca maine
    sau peste o luna sa fie ceruta preschimbarea tuturor permiselor de
    munca ale imigrantilor si introducerea unor alte restrictii cu
    aceasta ocazie?

    Guvernul roman a cedat prea usor. “Ii intelegem pe partenerii
    nostri spanioli.” Nu trebuia pronuntat aici cuvantul intelegere, ci
    trebuia un raspuns dur. Acesti oameni sunt platiti din bani publici
    sa fie la dispozitia cetatenilor romani. De asta exista stat, ca sa
    isi apere cetatenii.

    Peregrinii Romaniei vor intoarce si mai abitir spatele unei tari
    ai carei lideri, desi platiti din bani publici, nu au idee sau nu
    le pasa cum sa le apere interesele.

    Care mai este diferenta dintre un apatrid si un cetatean roman
    in Spania? Luand in considerare modul cum isi apara statul roman
    cetatenii, tinde spre zero. Nu ca cei din tara ar fi considerati
    altfel de “activul” de partid si de stat.

    Sorin Pislaru este redactorul-sef al Ziarului Financiar.