BusinessMagazin

Tag: Pink

  • Compania din România care trimite 10 milioane de plicuri în fiecare lună

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. Pink Post oferă servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres. În prezent, compania are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din peste 200 de maşini. Cifra de afaceri obţinută anul trecut de Pink Post a ajuns la peste 16,6 milioane de euro, iar profitul operaţional la 1,3 milioane de euro. „Şi anul în curs este unul prosper, cu toate că am făcut o investiţie consistentă pentru dezvoltarea a trei servicii noi. Estimările ne arată că vom depăşi 2018 din punctul de vedere al cifrei de afaceri”, descrie Diana Tudor, director comercial al companiei, aşteptările lor pentru anul curent.

    Printre obiectivele Pink Post se numără furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, personalizate, managementul bazelor de date, al rapoartelor electronice de livrare şi retur. Cea mai recentă investiţie în acest sens a constat în dezvoltarea a trei servicii noi (Express by Pink Post, Round by Pink Post şi Izzy by Pink Post), axate pe mai multe tipuri de trimiteri, în special în regim de track & trace (de urmărire – n.r.), apărute dintr-o nevoie a clienţilor, spune Diana Tudor. „Pentru că aveam deja centre în toate judeţele ţării, am decis să ne mărim flota auto pentru a creşte cantitatea de corespondenţă livrată, să modernizăm huburile din ţară şi să angajăm personal dedicat pentru fiecare serviciu în parte”, explică Tudor.

    În valoare totală de 1,5 milioane de euro, investiţiile au fost direcţionate înspre mărirea parcului auto, crearea aplicaţilor software pentru aceste servicii, echipamente specifice, modernizarea huburilor, precum şi în alocarea de personal specializat pentru aceste servicii: „După calculele noastre, vom ajunge la break-even în aproximativ un an”, spune Diana Tudor. 

    Noile servicii au la dispoziţie un depozit central de 3.000 mp, trei huburi principale (Bacău, Cluj şi Sibiu), personal dedicat, 25 de rute de noapte proprii care asigură legătura între depozitul central şi toate filialele din ţară, dar şi alte facilităţi.

    Serviciul Express by Pink Post a fost creat cu scopul de a livra plicuri şi colete de mici dimensiuni destinatarului final în termen de 24/48 de ore de la preluare. Acest serviciu este disponibil în Bucureşti şi în alte 32 de reşedinţe de judeţ din cele 41, iar corespondenţa poate fi urmărită mulţumită sistemului track & trace.

    Pentru livrarea corespondenţei interne între sediile centrale şi sucursale, agenţiile sau punctele de lucru ale aceleiaşi companii, Pink Post a creat serviciul Round by Pink Post, care include ridicări din diverse puncte prestabilite, după un orar specific (chiar şi de mai multe ori pe zi) şi livrarea în maximum 48 de ore. Prin Izzy by Pink Post oricine, indiferent dacă este persoană fizică sau firmă, poate trimite corespondenţă la nivel naţional, în termen de 3-4 zile, în funcţie de adresa de livrare.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    Când vine vorba despre provocările de pe piaţa care activează, principala problemă se leagă, potrivit Dianei Tudor, de scăderea volumelor de trimiteri prin poştă şi de publicitate adresată şi neadresată. „Aceste scăderi sunt rezultatul migrării către online şi SMS a serviciilor de facturare a utilităţilor, respectiv către TV şi social media a publicităţii. În aceste condiţii, provocarea constă în identificarea altor nişe de piaţă pentru servicii pliabile pe structura noastră, cum ar fi scrisorile cu valoare adăugată şi colete de mici dimensiuni, servicii care au fost dezvoltate recent”, explică Diana Tudor.

    De asemenea, piaţa de servicii poştale din România este foarte aglomerată pentru că pe aceasta există o paletă largă de jucători, de la unii mici şi mijlocii la alţii mari, observă Diana Tudor. „Aşa cum arată şi raportul ANCOM publicat toamna aceasta, Poşta Română este, în continuare, cel mai mare jucător din punctul de vedere al infrastructurii şi al numărului de angajaţi naţional. Pe de altă parte, Pink Post este lider din punctul de vedere al volumelor de trimiteri livrate din rândul operatorilor privaţi de servicii poştale”, adaugă ea.

    O altă problemă importantă, resimţită în ultimii ani, este cea a forţei de muncă: „Când vine vorba de curieri şi postaşi, atragerea de noi angajaţi şi reducerea fluctuaţiei personalului sunt aspecte care ne preocupă la momentul actual”, spune Diana Tudor.

    Diana Tudor lucrează în cadrul echipei Pink Post din 2010, când s-a angajat în funcţia de coordonator al filialei din Iaşi, de unde a evoluat treptat până în rolul actual, pe care îl ocupă de la începutul acestui an. A absolvit Facultatea de Administraţie Publică din Iaşi şi a lucrat anterior în cadrul unor retaileri din diverse domenii prezenţi pe plan local.

    Acţionarul majoritar al companiei este de Octavian Radu, proprietar al grupului Radu Holding, iar din boardul companiei fac parte Jeannine Penescu (CFO), Dan Roşu (director de reţea), Marius Petroiu (New Business) şi Cristi Petcu (CEO al companiei). 

    CONTEXT:
    Piaţa de servicii poştale din România este foarte aglomerată, pe aceasta există o paletă largă jucători, de la unii mici şi mijlocii la alţii mari; cea mai mare companie de pe această piaţă este Poşta Română.

    DECIZIE:
    O investiţie de 1,5 milioane de euro pentru trei servicii noi care au rolul de a moderniza şi extinde Pink Post.

    CONSECINŢE:
    Cele trei servicii noi vor genera venituri de 2,1 milioane de euro în 2020, potrivit unei analize realizate de reprezentanţii companiei.

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro

  • Afacerea care livrează 10 milioane de plicuri în fiecare lună. Are peste 1.500 de angajaţi şi o flotă auto formată din 200 de maşini

    Cu peste 10 milioane de plicuri livrate în fiecare lună, Pink Post este cel mai mare operator privat de servicii poştale din România din punctul de vedere al volumelor livrate şi al cotei de piaţă, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei. În prezent, aceasta are 1.500 de angajaţi la nivel naţional, 60 de oficii poştale de distribuţie naţională şi o flotă auto formată din 200 de maşini.

    Pink Post pune la dispoziţia clienţilor săi servicii poştale de trimitere a scrisorilor cu confirmare de primire sau scrisori simple, servicii de distribuţie neadresată, dar şi servicii de trimitere expres.

    Potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii companiei, Pink Post se diferenţiază de poşta tradiţională oferind prin furnizarea unor procese simple, standardizate şi controlabile, servicii personalizate, managementul bazelor de date, rapoarte electronice de livrare şi retur.

    Reprezentanţii companiei descriu modul în care afacerea a luat naştere: povestea Pink Post a început, de fapt, în 2009, când Cristi Petcu a fondat compania de servicii poştale Total Post. Apoi, în 2011, Total Post a achiziţionat TCE Post, o companie înfiinţată în 2006, considerată principalul competitor pe piaţa serviciilor poştale din România. În iunie 2017, Total Post a anunţat fuzionarea cu Postmaster, companie deţinută până atunci de Austrian Post Group, pentru a-şi extinde operaţiunile şi cota de piaţă în România. În urma acestui pas, noua companie de servicii poştale a trecut printr-un proces de rebranding la finalul căruia s-a transformat în Pink Post.

    O altă problemă importantă, resimţită în ultimii ani, este cea a forţei de muncă: „Când vine vorba de curieri şi postaşi, atragerea de noi angajaţi şi reducerea fluctuaţiei personalului sunt aspecte care ne preocupă la momentul actual”, spune Diana Tudor, directorul comercial al Pink Post.

    Cea mai recentă investiţie a constat în dezvoltarea a trei servicii noi (Express by Pink Post, Round by Pink Post şi Izzy by Pink Post), axate pe mai multe tipuri de trimiteri, în special în regim de track&trace, apărute dintr-o nevoie a clienţilor, spune Diana Tudor. „Aşadar, pentru că aveam deja centre în toate judeţele ţării, am decis să ne mărim flota auto pentru a creşte cantitatea de corespondenţă livrată, să modernizăm HUB-urile din ţară şi sa angajăm personal dedicat pentru fiecare serviciu în parte”.

    În valoare totală de 1,5 milioane de euro, cele mai recente investiţii au fost direcţionate înspre mărirea parcului auto, crearea aplicaţilor software pentru aceste servicii, echipamente specifice, modernizarea hub-urilor, precum şi în personal specializat pentru aceste servicii: „După calculele noastre, vom ajunge la break-even în aproximativ un an”, descrie Diana Tudor aşteptările pentru anul în curs.  

    Cele trei servicii au la dispoziţie un depozit central de 3.000 mp, 3 hub-uri principale (Bacău, Cluj şi Sibiu), personal dedicat, 25 rute proprii de noapte care asigură legătura între depozitul central şi toate filialele din ţară, dar şi alte facilităţi.

    Serviciul Express by Pink Post a fost creat cu scopul de a livra plicuri şi colete de mici dimensiuni către destinatarul final în termen de 24/48 de ore de la preluare. Acest serviciu este disponibil în Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timişoara, Constanţa, Craiova, Galaţi, Brăila, Arad, Sibiu Bacău, Târgu Mureş, Braşov, Suceava şi Târgovişte, iar corespondenţa poate fi urmărită mulţumită sistemului track&trace.

    Pentru livrarea corespondenţei interne între sediile centrale şi sucursale, agenţiile sau punctele de lucru ale aceleaşi companii, Pink Post a creat serviciul Round by Pink Post. Serviciul include ridicări din diverse puncte prestabilite, după un orar specific (chiar şi de mai multe ori pe zi) şi livrarea în maximum 48 de ore.

    Când vine vorba despre provocări, principala problemă se leagă, potrivit Dianei Tudor, de scăderea volumelor de trimiteri prin poştă şi de publicitate adresată şi neadresată. „Aceste scăderi sunt rezultatul migrării către online şi SMS ale serviciilor de facturare a utilităţilor, respectiv către TV şi social media a publicităţii. În aceste condiţii, provocarea constă în identificarea altor nişe de piaţă pentru servicii pliabile pe structura noastră, cum ar fi scrisorile cu valoare adăugată (serviciul Izzy by PinkPost) şi colete de mici dimensiuni (serviciul Express by PinkPost), servicii care au fost dezvoltate recent”, explică Diana Tudor.

     

  • (P) Have a cigar – pub-ul din centrul Bucureştiului în care poţi asculta mult Pink Floyd

    Casa interbelică de pe strada Dianei 11, aflată la doi paşi de Universitate, nu este doar un loc în care să intraţi pentru a face timpul să treacă. Este locul în care ajung cei care caută altceva în centrul Bucureştiului, fie că este vorba de un pahar alături de prieteni sau de familie, de mâncarea excelentă sau, de ce nu, pentru a lucra remote, departe de apăsătorul birou de zi cu zi. Este un loc care vă aşteaptă zilnic cu braţele deschise, cu zâmbetul pe buze şi cu o poveste de spus.

    Este în egală măsură un hubul urban ce promovează trupele din underground-ul românesc, oferind astfel  evenimente energizante, încălzite cu shot-uri flambate şi îndulcite cu cele mai bune cocktail-uri. Atmosfera oferită de ei este un melanj de viaţă boemă, trip-hop, blues, mult rock, târguri de vinyl, vernisaje de fotografie şi piese de teatru. Fiecare săptămână aduce ceva nou ce face din acest pub, un loc deosebit.

    Barul vă aşteaptă cu specialităţi create de barmani cu experienţă, după reţete îndelung gândite şi atent testate.

    În cazul în care nu aţi găsit locul ideal pentru petrecerea de Crăciun alături de colegi, vă încurajăm să îi contactaţi.

    Dacă nu credeţi ce spunem, vă aşteptăm să vă convingeţi!

    Altfel, vă garantăm… you Wish You Were Here!”

     

    Contact:  CONTACT@HAVEACIGAR.PUB

    Telefon: 0753135655

    http://haveacigar.pub

    www.facebook.com/pg/HaveACigarPub

  • People: Pink, aleasă cel mai frumos om din lume

    Cântăreaţa în vârstă de 38 de ani, recompensată cu Grammy, a pozat alături de cei doi copii ai ei, Jameson Moon, în vârstă de 15 luni, şi Willow Sage, în vârstă de 6 ani, pentru ediţia specială anuală a revistei People.

    Anual, People publică o listă a oamenilor frumoşi din lume, iar, în 2018, printre aceştia se numără şi fosta actriţă americană Meghan Markle, care, pe 19 mai, se va căsători cu prinţul Harry al Marii Britanii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Formaţia Pink Martini concertează la Bucureşti pe 1 decembrie

    Mica orchestră de 12 artişti, ce cântă în nu mai puţin de 25 de limbi străine, deschide sezonul de concerte din iarnă de la Bucureşti.

    O aventură muzicală în jurul lumii, ce îşi trage inspiraţia din musicalurile hollywoodiene ale anilor ’40 şi ’50 şi îmbină o varietate de genuri într-o compoziţie modernă şi eclectică – Pink Martini aduce, pe orice scenă pe care performează, un repertoriu multilingv şi un sound ce nu poate fi clasificat, dar care garantat va ridica publicul în picioare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Compania pe care o conducea a lansat Viagra pentru femei. Acum porneşte o altă firmă ce vrea să ajute femeile în afaceri

    Cindy Whitehead, fost CEO al companiei Sprout Pharmaceuticals, compania cunoscută prin faptul că a dezvoltat Viagra pentru femei, şi-a anunţat miercuri planurile în vederea dezvoltării unui nou proiect. Potrivit Entrepreneur, compania se numeşte ”The Pink Ceiling” (Tavanul Roz, n.r.) şi se concentreaza pe organizarea de runde de investiţii si pe  consultanţă pentru start-up-uri care vor să îmbunătăţească vieţile femeilor prin activitatea lor.

    Primul parteneriat al companiei este cu Undercover Colors, un start-up din Carolina de Nord axat pe dezvoltarea de tehnologie montata pe unghiile femeilor ce ar face posibilă detectarea drogului violului din băuturi.  

    ”Scopul nostru este să încurajăm soluţiile care pun puterea alegerii în mâinile femeilor”, spune Whitehead.

    Ea a fost CEO al Sprout Pharmaceuticals, companie care a făcut vâlvă în publicaţii din întreaga lume după lansarea  Addy, un drog ce are ca scop încurajarea dorinţei sexuale a femeilor si popularizat prin denumirea de  ”Viagra pentru femei”.

    ”Pasiunea mea este legată de identificarea soluţiilor reale care au devenit cataliştii unor schimbări importante pentru femei”, a declarat Whitehead. Antreprenorii interesaţi pot să abordeze Pink Ceiling pe website-ul companiei.

    Credit Foto: Allen G. Breed | AP

     

  • Bookster: Ce cărţi au citit în 2015 corporatiştii

    Peste 350.000 de cărţi şi articole au fost împrumutate până acum de abonaţii Bookster, prima bibliotecă modernă pentru companii din România. Cele mai populare au fost cărţile de dezvoltare profesională, în topul preferinţelor fiind “Inteligenţa financiară” de Joe Knight şi “A vinde e omeneşte” de Daniel Pink.  

    Cea mai citită carte de dezvoltare personală a fost şi în 2015 “Cum îţi vei măsura viaţa” scrisă de profesorul de la Harvard, Clayton Christensen. În top au mai fost şi “Psihologia persuasiunii” de Robert Cialdini şi “Drumul către tine însuţi” de Scott Peck.  Autorul Eric Emmanuel Schmitt are primele două locuri în top beletristică. Cele mai citite cărţi au fost “Oscar şi Tanti Roz” şi “Cea mai frumoasă carte din lume”.

    Bookster este prima bibliotecă modernă pentru companii din România, cu acces nelimitat la cele mai bune cărţi din lume. Biblioteca include peste 40.000 de cărţi, articole, studii de caz şi materiale video din domenii diferite, de la dezvoltare personală şi profesională, la hobbyuri şi beletristică. Serviciul de recomandare personalizată şi livrare la birou este oferit exclusiv companiilor.

    La 2 ani de la lansare, Bookster are în portofoliu 140 de companii şi peste 20.000 de abonaţi, care au citit împreună peste 350.000 de cărţi, articole şi studii de caz. Abonamentul la Bookster porneşte de la 4 euro de persoană pe lună, în funcţie de numărul total de angajaţi ai companiei.
     

  • Inadaptarea şi noua realitate

    Veţi fi intuit deja nemulţumirea distinsului muzician: este vorba de digitalizarea muzicii şi de efectele pe care aceasta le are asupra industriei; Waters spune că se bucură că s-a născut în 1943 şi nu în 1983, şi că a prins vremurile când muzica era o afacere în sine, când puteai să îţi faci o viaţă com-punând, înregistrând şi cântând cântece în faţa oamenilor. Acum gaşca aceea de care am pomenit mai sus s-a aşezat, spune Waters, între cei ce fac muzică şi audienţa lor şi „fură fiecare nenorocit de cent pe care îl face cineva şi îl pun în buzunarele lor pentru a-şi cumpăra megaiahturi şi avioane personale“.

    Acum tre să recunosc, imparţial, că nemulţumirea lui Waters poate fi interpretată în mai multe chipuri: poate însemna realitatea omului care face muzică din dragoste, din pasiune şi din respect pentru public, a creativului obişnuit să aibă lumea la picioare, dar poate însemna şi un grad de inad-aptare la tehnologie şi la noile reguli din industria muzicală.

    Acum este momentul să mărturisesc că şi demersul meu este cel al unui relativ neadaptat, asta pentru că sunt convins că şi presa trăieşte vremurile grele de acum din cauza unei situaţii cumva asemănătoare cu cea din muzică – nu detaliez, nu este cazul.

    Inadaptare-inadaptare, dar ce te faci când vine un ditamai laureatul de premiu Nobel, Paul Krug-man pe numele său, care întreabă retoric „cât mai valorează muzica?“: muzicienii trăiesc în special din concerte, iar partea leului din venituri merge la o mică elită. „Mă întreb cum supravieţuiesc for-maţiile care îmi plac“, a spus Krugman la conferinţa muzicală „South by Southwest“.

    Care este realitatea? Veniturile din înregistrări muzicale au scăzut la 15 miliarde de doalri în lume, de la un vârf de 60 de miliarde de dolari în 1996. Jocurile sunt făcute pe piaţă de iTunes, Spotify şi alţi distribuitori de acest tip. În anii ‘70 preţul mediu al unul album era de puţin peste 24 de dolari; primeai la acel moment o operă de artă completă: un LP cu cântece gândite să fie receptate ca un tot, cu o gândire unitară, cu o copertă realizată de un artist, cu versuri, fotografii, declaraţii şi apreci-eri.

    La mijlocul anilor ‘80 preţul a scăzut în jurul valorii de 17 dolari – primeai o casetă cu piese muzi-cale gândite la fel, ca un tot, dar magia a scăzut: pe coperta casetei abia distingeai câte ceva din imagine, versurile, fotografiile sau declaraţiile abia dacă mai apăreau, ba chiar şi calitatea sunetului scăzuse întrucâtva. În 2014 preţul unui album a ajuns la 11 dolari şi primeai nişte biţi prin wi-fi sau pe un fir.

    Fără copertă, fără fotografii, fără suflet. Personal, îmi amintesc şi acum momentul în care am deschis „Dark Side of the Moon“, cum am savurat muzica, versurile, coperta cu prisma, a fost un moment „uau“ care a ţinut o noapte întreagă, pentru că am ascultat albumul mereu şi mereu, până în zori – era în albumul acela o construcţie, o linie dreaptă tra
    sată între Pink Floyd şi un amărât dintr-o ţară comunistă care pusese mâna pe ceva muzică occi-dentală. Irepetabil.

    Să ne întoarcem la muzică şi să extrapolăm întrebarea domnului Krugman: „care mai este valoarea creaţiei în ziua de astăzi?“. Nu este retorică ieftină: mi se pare că noua generaţie de muzicieni nu mai au calibrul unora ca Waters şi preferă să scoată unul-două cântece de succes, să împuşte francul şi să se transforme în vedete de reality-show, scriitorii de succes ai momentului se refugiază în zona Grey, pictorii fac artă din table ruginite sau îşi folosesc corpul drept penel, iar ex-perţii de pe bloguri îţi spun când şi de ce trebuie să te emoţionezi.

    Emoţia reală este o unitate de măsură a umanităţii. Umanitatea este ceea ce îţi rămâne după ce te eliberezi de cotidian, diferenţa dintre a lipăi apa şi a o bea cu înghiţituri mici. Pentru că nu mai ex-istă emoţie, ni s-au modificat şi priorităţile. Am acceptat paleative la viaţă, am început să confundăm hăhăitul gros cu distracţia, negarea cu opinia, suficienţa cu cunoaşterea şi acceptarea. Ignorăm evi-denţe, acceptăm numai ce ne convine, cum ne convine, când ne convine. O mare parte a societăţii a devenit un stup de albine care confundă făcutul mierii cu bâzâitul furios, şi acum doar bâzâie furio-asă.

    „Îngerul rănit“ al pictorului finlandez Hugo Simberg cred că poate ilustra bine acest text; cunoscă-torii vor regăsi tabloul într-un videoclip al celor de la Nightwish.