BusinessMagazin

Tag: piete valutare

  • Băncile din Grecia sunt tot mai ocolite în tranzacţiile de pe pieţele valutare

    Companiile internaţionale specializate în tranzaţii cu instrumente financiare reduc tranzacţiile cu marile bănci elene care le-ar putea expune la riscul intrării Greciei în incapacitate de plată şi la posibila introducere a unui control al capitalului din partea statului, care să oprească ieşirile de capital, au arătat sursele, citate de Bloomberg.

    Aceste riscuri se adaugă temerilor că euro s-ar putea deprecia în eventualitatea unui default sau a unui exit al Greciei din uniunea monetară.

    Blocajul negocierilor dintre Grecia şi creditorii instituţionali a determinat deponenţii să retragă masiv bani din băncile elene, care au devenit dependente de fondurile de urgenţă primite prin intermediul programului ELA al Băncii Centrale Europene (BCE), constând în împrumuturi de la banca centrală a Greciei.

    BCE a majorat miercuri finanţarea pentru Grecia prin facilitatea ELA (Emergency Liquidity Assistance), cu 2 miliarde de euro, la 78,9 miliarde de euro.

    Suplimentarea decisă miercuri este cea mai mare din ultimele săptămâni. Săptămâna trecută, băncile din Grecia au beneficiat de o suplimentare a finanţării din partea BCE de 1,4 miliarde de euro.

    “Cel mai recent semn că piaţa încearcă să se protejeze faţă de un default al Greciei este ocolirea acesteia pe piaţa valutară. Piaţa se pregăteşte tot mai agresiv pentru un default al statului elen şi se protejează de posibilul impact financiar”, a declarat Mark Williams, lector la Questrom School of Business a Universităţii din Boston.

    Oficiali ai National Bank of Greece, Alpha Bank şi Piraeus Bank au refuzat să comenteze, iar cei ai Eurobank Ergasias nu au putut fi contactaţi. Cele patru bănci controlează majoritatea activelor bancare din Grecia.

    Ieşirile de capital din Grecia au continuat în luna aprilie, tendinţă care a afectat nu doar depozitele bancare ci şi plasamentele investitorilor străini în acţiuni şi obligaţiuni.

    În cazul depozitelor bancare, pierderile înregistrate de la începutul anului se ridică la circa 30 de miliarde de euro. Mai mulţi investitori străini s-au retras de pe piaţa de capital, ieşirile fiind evaluate la 500 de milioane de euro. Numai în luna martie retragerile investitorilor în acţiuni au fost echivalente cu 169,31 milioane de euro, după 162,17 milioane de euro în februarie.

  • Băncile din Grecia sunt tot mai ocolite în tranzacţiile de pe pieţele valutare

    Companiile internaţionale specializate în tranzaţii cu instrumente financiare reduc tranzacţiile cu marile bănci elene care le-ar putea expune la riscul intrării Greciei în incapacitate de plată şi la posibila introducere a unui control al capitalului din partea statului, care să oprească ieşirile de capital, au arătat sursele, citate de Bloomberg.

    Aceste riscuri se adaugă temerilor că euro s-ar putea deprecia în eventualitatea unui default sau a unui exit al Greciei din uniunea monetară.

    Blocajul negocierilor dintre Grecia şi creditorii instituţionali a determinat deponenţii să retragă masiv bani din băncile elene, care au devenit dependente de fondurile de urgenţă primite prin intermediul programului ELA al Băncii Centrale Europene (BCE), constând în împrumuturi de la banca centrală a Greciei.

    BCE a majorat miercuri finanţarea pentru Grecia prin facilitatea ELA (Emergency Liquidity Assistance), cu 2 miliarde de euro, la 78,9 miliarde de euro.

    Suplimentarea decisă miercuri este cea mai mare din ultimele săptămâni. Săptămâna trecută, băncile din Grecia au beneficiat de o suplimentare a finanţării din partea BCE de 1,4 miliarde de euro.

    “Cel mai recent semn că piaţa încearcă să se protejeze faţă de un default al Greciei este ocolirea acesteia pe piaţa valutară. Piaţa se pregăteşte tot mai agresiv pentru un default al statului elen şi se protejează de posibilul impact financiar”, a declarat Mark Williams, lector la Questrom School of Business a Universităţii din Boston.

    Oficiali ai National Bank of Greece, Alpha Bank şi Piraeus Bank au refuzat să comenteze, iar cei ai Eurobank Ergasias nu au putut fi contactaţi. Cele patru bănci controlează majoritatea activelor bancare din Grecia.

    Ieşirile de capital din Grecia au continuat în luna aprilie, tendinţă care a afectat nu doar depozitele bancare ci şi plasamentele investitorilor străini în acţiuni şi obligaţiuni.

    În cazul depozitelor bancare, pierderile înregistrate de la începutul anului se ridică la circa 30 de miliarde de euro. Mai mulţi investitori străini s-au retras de pe piaţa de capital, ieşirile fiind evaluate la 500 de milioane de euro. Numai în luna martie retragerile investitorilor în acţiuni au fost echivalente cu 169,31 milioane de euro, după 162,17 milioane de euro în februarie.

  • Francul pierde aproape 9% faţă de euro, după ce banca centrală impune în premieră un prag fix al cursului

    “Supraevaluarea masivă a francului elveţian constituie o ameninţare imediată la adresa economiei elveţiene şi generează riscul unei evoluţii deflaţioniste (…) Dacă perspectivele economice şi riscurile de deflaţie o vor impune, banca va lua în continuare măsuri”, se arată în comunicatul Băncii Naţionale a Elveţiei (SNB).

    În opinia lui Adrian Beck şi Mildred Hager, analişti ai Erste Bank, SNB are posibilitatea de a menţine această ţintă de curs, prin vânzarea de franci în cantitate nelimitată. Fixarea unui prag de jos pentru curs ar urma să potenţeze credibilitatea atitudinii SNB, întrucât pragul de 1,20 euro/franc corespunde valorii corecte estimate a monedei elveţiene, în calculele Erste. “În opinia noastră, francul nu va mai fi supraevaluat masiv, însă presiunile în direcţia aprecierii ar putea persista, atât pe termen mediu, contracarate de SNB, cât şi pe termen lung”, afirmă Beck şi Hager.

    Decizia de marţi a SNB a dus la o scădere bruscă a francului pe pieţele valutare, cu aproape 9% faţă de euro, la 1,203 euro/franc, respectiv cu circa 8% faţă de dolar, la 0,8486 franci/dolar, conform agenţiilor de presă. Francul elveţian s-a apreciat continuu în ultimele luni, ca efect al migrării investitorilor către active considerate mai sigure decât euro şi dolarul, ajungând aproape de paritatea cu euro la 9 august, la doar câteva zile după ce SNB redusese dobânda-cheie la zero, în încercarea de a frâna supraevaluarea monedei.

    Cursul leu-franc a ajuns marţi la 3,5344 lei/franc, faţă de 3,8133 lei/franc cu o zi în urmă. Faţă de euro, leul a scăzut uşor, la 4,2510 lei/euro, de la 4,2429 în şedinţa de luni.