BusinessMagazin

Tag: picnic

  • În Top 10 căutări pe Google în 2018 a intrat picnic. Ce caută românii pe internet

    Top 10 al celor mai populare căutări este completat de: calendar ortodox; picnic cuvânt; Andrei Gheorghe; Avicii; admitere liceu. Andrei Gheorghe şi DJ-ul suedez Avicii au decedat în acest an.

    „În afară de căutările legate de educaţie şi Black Friday, Campionatul Mondial de Fotbal de anul acesta a polarizat interesul în căutări al românilor, alături de Simona Halep, cel mai în formă sportiv român. De altfel, tenisul a depăşit de cele mai multe ori fotbalul în căutările românilor pe Google în 2018. Exatlon şi „Fifty Shades Freed” sunt titlurile care conduc topurile celor mai „în trend” emisiuni TV, respectiv filme, în căutările românilor în 2018. La capitolul smartphone-uri, lista este împărţită între Huawei, iPhone şi Samsung, iar dieta Rina şi reţeta de tiramisu sunt vedetele căutărilor anul acesta în cele două liste oarecum antagonice: diete şi reţete”, au detaliat reprezentanţii Google.
     
     

  • Cum ar putea PIERDE unul dintre cei mai mari producători de ciocolată din lume, peste noapte, aproape JUMĂTATE din VENITURI

    Ştirile ar putea alimenta conflictul dintre susţinătorii Brexitului şi cei care s-au opus încă de la început procesului. Hubert Weber, şeful operaţiunilor Mondelez din Europa a declarat celor de la Daily Mail că producţia din Marea Britanie de ingrediente nu poate asigura cantităţile necesare pentru fluxul uzual al companiei. “La fel ca majoritatea sectorului FMCG din Marea Britanie, şi noi ne pregătim pntru un Brexit dur, prin urmare constituim rezerve semnificative de ingrediente şi produse finite.”

    Europa este principala piaţă de desfacere pentru mondelez, generând circa 40% din veniturile globale ale companiei.

    Weber a mai spus că potenţialii cumpărători s-ar putea lovi de preţuri crescute şi o mai mica varietate de produse, dacă înţelegerea post Brexit nu va permite accesul Marii Britanii pe piaţa unică europeană.

  • Singurul ştrand public din Galaţi, folosit de gospodine pentru a coace vinete

    Complexul de pe malul fluviului se numeşte ”Plaja Dunărea” şi este administrat de o asociaţie aflată în subordinea Primăriei Galaţi.

    Deoarece plaja şi bazinele sunt închise de câţiva ani, gălăţenii au găsit o utilitate neaşteptată zonei de agrement: în fiecare vară şi toamnă coc legume pe grătarele din complex pentru a face zacuscă şi alte conserve. Oamenii nu sunt deranjaţi de câinii fără stăpân care se odihnesc în zonă şi spun că nu vor să-şi afume casa, că este mai simplu să facă pregătiri în aer liber şi că se pot bronza în timp ce gătesc.

      ”La plaja Dunărea este foarte bine că s-au amenjat aceste grătare. Facem vinete, facem şi ardei copţi pentru toamnă, la iarnă să le avem acolo, de mâncare, în cămară. Facem şi plajă, îmbinăm utilul cu plăcutul”, a spus Tatiana Soloviev, una dintre gospodinele de pe plaja gălăţeană.
    La plaja din Galaţi, femeile nu vin cu umbrele şi loţiuni de protecţie solară, ci cu lemne de foc, lădiţe, vase pentru legume şi saci menajeri pentru colectarea gunoiului.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Castele din Transilvania, deschise circuitului turistic. Suma la care se ridică un ”sejur aristocratic”

    După o plimbare cu căruţa şi un dans popular, turiştii şi-au încheiat ziua cu un picnic tihnit la umbră, la castel.

     
    Suntem în curtea castelului Kalnoky, din Micloşoara, judeţul Covasna, printre numeroşi turişti surprinşi de spectacolul naturii.
     
    “Peisajul este superb, absolut superb acel mic lac cu broaşte. Am şi înregistrat ”concertul”, e senzaţional cu brotăceii ăia”, este entuziasmat un turist.
     
    Vechi de patru secole, castelul de la Micloşoara a fost reşedinţa de vânătoare a contelui Kalnoky. Acum este un muzeu al civilizaţiei şi aristocraţilor din Transilvania.
     
    Musafirii au avut la dispoziţie tot domeniul castelului, cu pădure, fâneaţă, heleşteu şi ponei.
     
    Multe dintre Castelele Transilvaniei au intrat în circuitul turistic şi sunt foarte căutate de străini. Dar şi românii le vizitează. O familie din Sibiu, de pildă, a plătit în total 720 de euro pentru trei zile la castel, all inclusive, scrie stirileprotv.ro
     

  • Cum arată un coş de picnic de 21.000 de euro creat special pentru Bentley

    Automobilele în perioada interbelică erau realizate întocmai precum operele de artă. Producătorul în sine realiza numai motorul, transmisia şi şasiul, iar caroseria şi interiorul erau produse separat de către un carosier. De ce? Pentru că un carosier, la acea vreme, acorda mult mai multă atenţie detaliilor, iar luxul stă tocmai în aceste detalii legate de personalizarea unui automobil.

    Cele mai exclusiviste automobile ce pot fi cumpărate oficial din România sunt cele ale Bentley, iar acum prestigiosul brand britanic are în ofertă de la coupeuri la limuzine de lux alături de cel mai puternic şi rapid SUV din lume.

    „În cazul Bentley, cea mai recent accesoriu exclusivist este Linley Hamper, un coş de picnic creat de Mulliner pentru Bentayga, având preţul de 21.000 euro. Linley Hamper include trei compartimente echipate cu veselă, tacâmuri şi pahare de lux şi este ancorat în portbagajul SUV-ului printr-un sistem special care permite glisarea lină către marginea haionului“, explică Mihaela Tudorică, brand manager Bentley în cadrul Porsche Inter Auto.

    Citiţi continuarea pe www.da.zf.ro

     

  • Cum arată un coş de picnic de 21.000 de euro creat special pentru Bentley

    Automobilele în perioada interbelică erau realizate întocmai precum operele de artă. Producătorul în sine realiza numai motorul, transmisia şi şasiul, iar caroseria şi interiorul erau produse separat de către un carosier. De ce? Pentru că un carosier, la acea vreme, acorda mult mai multă atenţie detaliilor, iar luxul stă tocmai în aceste detalii legate de personalizarea unui automobil.

    Cele mai exclusiviste automobile ce pot fi cumpărate oficial din România sunt cele ale Bentley, iar acum prestigiosul brand britanic are în ofertă de la coupeuri la limuzine de lux alături de cel mai puternic şi rapid SUV din lume.

    „În cazul Bentley, cea mai recent accesoriu exclusivist este Linley Hamper, un coş de picnic creat de Mulliner pentru Bentayga, având preţul de 21.000 euro. Linley Hamper include trei compartimente echipate cu veselă, tacâmuri şi pahare de lux şi este ancorat în portbagajul SUV-ului printr-un sistem special care permite glisarea lină către marginea haionului“, explică Mihaela Tudorică, brand manager Bentley în cadrul Porsche Inter Auto.

    Citiţi continuarea pe www.da.zf.ro

     

  • Norvegia investeşte 425 milioane de dolari în 250 de zone de picnic

    Pentru mulţi, zonele de picnic sunt locuri în care se găsesc măsuţe, băncuţe şi coşuri de gunoi şi cam atât. Există însă ţări care ţin ca ieşirile la picnic ale cetăţenilor lor să fie memorabile şi sunt dispuse să facă investiţii serioase în acest scop. Este cazul Norvegiei, scrie Financial Times. Aceasta va investi echivalentul a aproape 425 milioane de dolari în 250 de zone de picnic, de-a lungul a 2.000 de kilometri de drumuri până în 2023, dar nu vrea ca ele să fie unele banale.

    Arhitecţii care se înhamă la proiectarea lor trebuie să realizeze ceva îndrăzneţ, unic şi inovator, care totodată este uşor de întreţinut şi rezistă bine intemperiilor. Proiectele nu au întârziat să apară şi să fie construite, printre ele numărându-se unele care oferă ascunzători pentru urmărit păsările, locuri pentru pescuit somon, adăposturi de vânt ori ceva ce seamănă cu o pătură uriaşă de beton cu colţurile întoarse în sus sau muzee dedicate culturii şi istoriei norvegiene.

  • Un brand românesc a fost sărbătorit cu mare fast în Franţa

    Miza pe farmecul castelelor franţuzeşti a fost alegerea producătorului de autoturisme Renault pentru desfăşurarea ediţiei din acest an, a opta, a Marelui Picnic. Domeniul castelului Courson, aflat în Normandia, la 35 km distanţă de Paris, a fost pentru o zi gazda a circa 11.000 de participanţi la Grand Piquenique Dacia (Marele Picnic Dacia). Castelul datează din secolul XVI, iar de-a lungul timpului personalităţi istorice diverse şi-au pus amprenta pe dezvoltarea şi modelarea construcţiei şi a domeniului. De pildă împărăteasa Josephine, soţia lui Napoleon, a angajat peisagişti celebri ai epocii pentru a amenaja parcul care înconjoară castelul aflat în Normandia.

    Pentru brandul românesc, Franţa este principala piaţă, peste 100.000 de maşini fiind cumpărate de francezi în fiecare an; 85% din vânzări sunt adjudecate de clienţi persoane fizice. În plus, Dacia este a patra marcă de pe piaţa franceză în vânzările de autovehicule noi către clienţi persoane fizice, în contextul în care primele trei mărci denotă clar naţionalismul francez: Renault, Peugeot şi Citroën. Ca model, Sandero este cel mai vândut model către clienţi persoane fizice din Franţa, depăşind Renault Clio şi Peugeot 208, două vedete istorice ale pieţei franţuzeşti.

    Cei mai mândri posesori francezi de Dacii s-au strâns în ultima zi de duminică de vară să schimbe impresii, să testeze modele noi româneşti şi să consolideze astfel comunitatea Dacia din Hexagon. E o tradiţie pentru francezii care apreciază marca românească să se întâlnească an de an într-un soi de sărbătoare câmpenească modernă; anul acesta, grupul Renault a avut un motiv în plus de sărbătoare: a ajuns la pragul de 4 milioane de unităţi Dacia vândute la nivel mondial. Compania oferă şi detalii despre cumpărătorul maşinii cu numărul 4.000.000: Denys Charrasse a cumpărat Dusterul de la agentul Dacia din oraşul în care locuieşte, Saint-Quentin-en-Yvelines, intrând astfel, fără să se fi gândit vreodată, în istoria mărcii.

    „Venim la eveniment în fiecare an pentru că ne place Dacia. E o maşină bună, e accesibilă. Ştim că e din România, e un produs de calitate“, spune unul dintre participanţii la Marele Picnic.

    De fapt, majoritatea străinilor care conduc Dacii ştiu că România este ţara de provenienţă şi respectă tradiţia realizării unui autovehicul care păstrează caracteristicile maşinilor clasice, fără a fi excesiv tehnologizat. „Oamenii care cumpără Dacia vor maşini care să rămână foarte simple, robuste şi solide, nu vor gadgeturi electronice. Noi adăugăm echipamente în funcţie de cât de mari sunt cererea şi nevoia. Vrem să păstrăm preţuri accesibile, nu vrem o maşină scumpă, ci una aproape de oameni şi accesibilă. Adăugăm doar echipamentele absolut necesare, atâta timp cât sunt cerute de clienţi. Maşinile moderne devin din ce în ce mai complicate şi mai echipate, iar unii oameni vor în continuare maşini simple“, a spus François Mariotte, directorul comercial al mărcii Dacia la nivel mondial.

    La evenimentul de pe domeniul Courson, producătorul de autoturisme a organizat standuri pentru prezentarea gamei de modele Dacia şi a programelor lansate pentru clienţii francezi, dar şi zone pentru activităţi sportive (volei, fotbal, jocuri nautice), animări fotografice, ateliere pentru copii şi un concert al artistului local Christophe Willem. Toţi participanţii care au dorit s-au putut semna pe maşina Duster special pregătită cu această ocazie; automobilul a fost complet colantat, astfel încât oricine să se poată semna nestingherit.

    Dacia este prezentă astăzi pe 44 de pieţe din întreaga lume, în principal în Europa, dar şi în Africa. De altfel, alături de fabrica din Piteşti, compania mai are o unitate de producţie în oraşul marocan Tanger, unde se lucrează în trei schimburi, zi şi noapte. „Nu avem ca obiectiv să creştem numărul de ţări pe care suntem prezenţi, vrem să rămânem la aproximativ 44, dar ne dorim să creştem performanţa în aceste ţări, pentru că există un potenţial enorm. Dacia este o maşină mare, robustă, clienţii care au nevoie să-şi optimizeze bugetul pot cumpăra o maşină nouă la preţul unei maşini second-hand, iar asta contribuie la succesul mărcii“, a explicat directorul comercial al Dacia.

    Preţul mediu al unei Dacii este de 12.000 de euro, raportat la toate pieţele, iar pentru un Logan, spre exemplu, diferenţa dintre preţul din urmă cu zece ani şi cel de astăzi este de mai puţin de 500 de euro, pentru că producătorul are o abordare axată pe preţuri scăzute. O explicaţie este tocmai faptul că Dacia nu mizează pe tehnologizarea excesivă a automobilelor sale, preferând să păstreze conceptul de maşină simplă, care are doar dotările absolut necesare.

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 miliarde de euro anul trecut.

    În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi, număr care a înregistrat creşteri însemnate de-a lungul anilor, din prisma apetitului pe care pieţele externe îl au pentru maşinile produse la Mioveni.

  • Brandul românesc sărbătorit în Franţa

    Miza pe farmecul castelelor franţuzeşti a fost alegerea producătorului de autoturisme Renault pentru desfăşurarea ediţiei din acest an, a opta, a Marelui Picnic. Domeniul castelului Courson, aflat în Normandia, la 35 km distanţă de Paris, a fost pentru o zi gazda a circa 11.000 de participanţi la Grand Piquenique Dacia (Marele Picnic Dacia). Castelul datează din secolul XVI, iar de-a lungul timpului personalităţi istorice diverse şi-au pus amprenta pe dezvoltarea şi modelarea construcţiei şi a domeniului. De pildă împărăteasa Josephine, soţia lui Napoleon, a angajat peisagişti celebri ai epocii pentru a amenaja parcul care înconjoară castelul aflat în Normandia.

    Pentru brandul românesc, Franţa este principala piaţă, peste 100.000 de maşini fiind cumpărate de francezi în fiecare an; 85% din vânzări sunt adjudecate de clienţi persoane fizice. În plus, Dacia este a patra marcă de pe piaţa franceză în vânzările de autovehicule noi către clienţi persoane fizice, în contextul în care primele trei mărci denotă clar naţionalismul francez: Renault, Peugeot şi Citroën. Ca model, Sandero este cel mai vândut model către clienţi persoane fizice din Franţa, depăşind Renault Clio şi Peugeot 208, două vedete istorice ale pieţei franţuzeşti.

    Cei mai mândri posesori francezi de Dacii s-au strâns în ultima zi de duminică de vară să schimbe impresii, să testeze modele noi româneşti şi să consolideze astfel comunitatea Dacia din Hexagon. E o tradiţie pentru francezii care apreciază marca românească să se întâlnească an de an într-un soi de sărbătoare câmpenească modernă; anul acesta, grupul Renault a avut un motiv în plus de sărbătoare: a ajuns la pragul de 4 milioane de unităţi Dacia vândute la nivel mondial. Compania oferă şi detalii despre cumpărătorul maşinii cu numărul 4.000.000: Denys Charrasse a cumpărat Dusterul de la agentul Dacia din oraşul în care locuieşte, Saint-Quentin-en-Yvelines, intrând astfel, fără să se fi gândit vreodată, în istoria mărcii.

    „Venim la eveniment în fiecare an pentru că ne place Dacia. E o maşină bună, e accesibilă. Ştim că e din România, e un produs de calitate“, spune unul dintre participanţii la Marele Picnic.

    De fapt, majoritatea străinilor care conduc Dacii ştiu că România este ţara de provenienţă şi respectă tradiţia realizării unui autovehicul care păstrează caracteristicile maşinilor clasice, fără a fi excesiv tehnologizat. „Oamenii care cumpără Dacia vor maşini care să rămână foarte simple, robuste şi solide, nu vor gadgeturi electronice. Noi adăugăm echipamente în funcţie de cât de mari sunt cererea şi nevoia. Vrem să păstrăm preţuri accesibile, nu vrem o maşină scumpă, ci una aproape de oameni şi accesibilă. Adăugăm doar echipamentele absolut necesare, atâta timp cât sunt cerute de clienţi. Maşinile moderne devin din ce în ce mai complicate şi mai echipate, iar unii oameni vor în continuare maşini simple“, a spus François Mariotte, directorul comercial al mărcii Dacia la nivel mondial.

    La evenimentul de pe domeniul Courson, producătorul de autoturisme a organizat standuri pentru prezentarea gamei de modele Dacia şi a programelor lansate pentru clienţii francezi, dar şi zone pentru activităţi sportive (volei, fotbal, jocuri nautice), animări fotografice, ateliere pentru copii şi un concert al artistului local Christophe Willem. Toţi participanţii care au dorit s-au putut semna pe maşina Duster special pregătită cu această ocazie; automobilul a fost complet colantat, astfel încât oricine să se poată semna nestingherit.

    Dacia este prezentă astăzi pe 44 de pieţe din întreaga lume, în principal în Europa, dar şi în Africa. De altfel, alături de fabrica din Piteşti, compania mai are o unitate de producţie în oraşul marocan Tanger, unde se lucrează în trei schimburi, zi şi noapte. „Nu avem ca obiectiv să creştem numărul de ţări pe care suntem prezenţi, vrem să rămânem la aproximativ 44, dar ne dorim să creştem performanţa în aceste ţări, pentru că există un potenţial enorm. Dacia este o maşină mare, robustă, clienţii care au nevoie să-şi optimizeze bugetul pot cumpăra o maşină nouă la preţul unei maşini second-hand, iar asta contribuie la succesul mărcii“, a explicat directorul comercial al Dacia.

    Preţul mediu al unei Dacii este de 12.000 de euro, raportat la toate pieţele, iar pentru un Logan, spre exemplu, diferenţa dintre preţul din urmă cu zece ani şi cel de astăzi este de mai puţin de 500 de euro, pentru că producătorul are o abordare axată pe preţuri scăzute. O explicaţie este tocmai faptul că Dacia nu mizează pe tehnologizarea excesivă a automobilelor sale, preferând să păstreze conceptul de maşină simplă, care are doar dotările absolut necesare.

    Industria auto locală a urcat de la o cifră de afaceri de 3,8 miliarde de euro în 2005, anul în care Dacia a ieşit cu Logan la export, la peste 20 de miliarde de euro, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), creşterea cea mai puternică fiind înregistrată pe sectorul producătorilor de componente, ale căror afaceri s-au majorat de la 2,4 miliarde de euro în acel an la aproape 15 miliarde de euro anul trecut.

    În prezent, cei 600 de producători de prezenţi pe piaţa locală au peste 200.000 de salariaţi, număr care a înregistrat creşteri însemnate de-a lungul anilor, din prisma apetitului pe care pieţele externe îl au pentru maşinile produse la Mioveni.

  • O tânără studentă la Arhitectură a creat paharul de vin pentru picnic, un business care-i aduce 20.000 de euro

     Ramona Enache are 26 de ani, iar în 2014, pe când era în Amsterdam, s-a gândit să rezolve problema paharelor de vin care se răsturnau atunci când le aşeza pe iarbă. Anul trecut, tânăra, stu­dentă la Arhitectură în Olan­da, a câştigat din acest busi­ness 19.000 de euro, iar pentru 2016 se aşteaptă la o uşoară creştere, mai ales că paharele au început să se vândă în Canada, Statele Unite, Australia, Japonia, Chile, Namibia, Bahrain şi în mai multe ţări din Europa.

    Primele pahare Pointer pentru utilizarea în aer liber, cu picior metalic care se înfige în sol, au fost prototipuri realizate manual şi a fost nevoie de aproximativ 15.000 de euro pentru a face trecerea de la producţia manuală la producţia în fabrică.

    „Pointer s-a născut dintr-o nevoie personală, ace­ea de a bea vin în parc sau oriunde în mediul exte­rior, cu stil. Îmi luam mereu cu mine paharele de vin cu picior când ieşeam cu prietenii în parcurile din Amsterdam, după birou. Într-o seară, în 2014, paharul s-a vărsat de prea multe ori în iarbă şi, în vir­tutea momentului, mi-am imaginat un pahar care poate fi înfipt în pământ, pentru a putea preveni astfel de evenimente nefericite“, îşi aminteşte Ramona Enache.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro