Tag: pib potential

  • Lazea: Pentru creştere economică de 5% sau adoptarea euro e nevoie de susţinerea PIB-ului potenţial

    Deşi România stă bine la taboul macroeconomic, problema o prezintă creşterea PIB potenţială, care este mult mai redusă decât în perioada 2005-2008, când se situa în jur de 5% pe an şi a fost depăşită de economie, pe când în ultimii ani s-a situat la circa 2%-2,5%.

    Deteriorarea indicatorului este pusă pe seama celor trei factori care contribuie la creşterea potenţială, respectiv capitalurile, demografia şi productivitatea, care au consemnat o descreştere în ultima perioadă.

    “Pe termen lung, aceasta contează şi agenda nu este pe placul tuturor. Dar lucrul interesant este că, indiferent de obiectivul pe care societatea românească îl pune în faţă, fie că este intrarea in zona euro, fie că este vorba despre o creştere economică de 5%, fie de dezvoltarea sistemului de pensii, acelaşi set de măsuri trebuie să fie luat. Nu vorbim de un program separat de altul, acelaşi set trebuie aplicat în sectorul real al economiei, indiferent de scopul pe care ni-l propunem”, a declarat vineri Valentin Lazea, economist şef al BNR, la conferinţa “Central & Eastern European Pension Investment Forum”.

    El a atras atenţia, referitor la PIB-ul potenţial, că trebuie privit spre investiţiile străine directe, care s-au redus cu 5 miliarde euro faţă de anii ante-criză, de la 7,5 la 2,5 miliarde euro pe an.

    Acestea ar putea fi recuperate prin îmbunătăţirea investiţiilor, prin absorbţia fondurilor europene, orientarea bursei de valori către pieţele emergente, astfel că toţi trebuie să se gândească ce este de făcut, în opinia lui Lazea.

    Totodată, demografia arată îngrijorător, având în vedere că numărul nou născuţilor s-a redus substanţial în fiecare an.

    “Astfel, putem să-i lăsăm în câmpul muncii pe cei capabili până la 65 de ani, să avem un program pentru reîntoarcerea românilor din străinătate, să stimulăm părinţii să facă mai mulţi copii prin alocaţii mai bune şi alte multe lucruri care trebuie făcute”, a spus economistul.

    Lazea a atenţionat că, la capitolul productivitate, România este pe ultimul loc din Europa, din punct de vedere al testelor PISA, la matematică, ştiinţe şi citit.

    “Nu poţi să atingi o creştere economică de 5% cu astfel de rezultate. Concluzia este că orice ai face pentru dezvoltarea sectorului de pensii este bun şi pentru adoptarea euro şi pentru creşterea economică. Dar sunt măsuri greu de luat, nepopulare, costisitoare din punct vedere politic”, a mai punctat reprezentantul băncii centrale.

  • Conferinţa COFACE – Popa, fost viceguvernator BNR: Avem nevoie de investiţii pentru a creşte PIB-ul potenţial

    “Care este marea problemă a unui PIB potenţial în creştere, fără investiţii? La noi, PIB-ul potenţial este între două treimi şi 80% stoc de capital productiv, iar fără investiţii nu are cum să se producă. Iar a ne propune o rată de creştere economică mai mare decât PIB-ul potenţial poate crea în timp mai multe probleme decât rezolvări, pentru că ceea ce poate rezolva problema nu numai a României, dar a economiilor emergente, este capacitatea acestor economii de a asigura, fără crearea în paralel a unor dezechilibre majore, a unor rate de creştere decente, similare PIB-ului potenţal şi creşterii acestuia de-a lungul a 5-10 ani, nu a unui an de excepţie”, a afirmat Popa la Conferinţa de Risc de Ţară Coface organizată în parteneriat cu MEDIAFAX.

    La rândul său, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, spune că la o creştere economică de 4%, fără o creştere de PIB pontenţial pe termen lung, ar putea apărea probleme macro, iar echilibrele din prezent trebuie susţinute pentru ca economia să ajungă la convergenţa reală necesară aderării la zona euro.

    “Are sens să gândeşti măsuri de relaxare fiscală focusată pe stimularea cererii, în condiţiile în care economia poate să ajungă peste potenţialul său? Nu poate fi susţinută dacă nu stimulăm creşterea economică potenţială, care nu se poate face fără investiţii în infrastructură”, a punctat Dumitru.

    Fostul viceguvernator BNR a arătat că deja România are avantajul unui diferenţial de creştere care o face “interesantă” pentru investitorii străini.

    “Mă întâlnesc cu foarte mulţi investitori în România şi singurul răspuns, de unde înainte mai aveau temeri, este că iubesc România ca nişte apucaţi, ca să zic aşa. Ei bine, chestia asta mai degrabă mă sperie decât să mă încurajeze. Asta înseamnă că, pe de o parte, oferim nişte posibilităţi de investiţie, ceea ce este foarte bine, dar nevoia de monitorizare de către pieţe, şi la nivel intern şi extern este una constantă”, a conchis Popa.

     

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Care e de fapt PIB potenţial

    În 2011, BCR aprecia că PIB potenţial s-a redus de la 4-5% pe an înainte de criză la 3,5% în 2009-2011, iar în condiţii de dezintermediere financiară, potenţialul  “acceptabil pe 5-10 ani” este de circa 2-3%. În februarie 2013, BCR arăta că “numai o îmbunătăţire a productivităţii totale a factorilor poate ridica PIB potenţial spre 3-4% după 2015”.

    Ultimul Raport BNR asupra inflaţiei arată o micşorare a deviaţiei faţă de PIB potenţial din 2015, în ipoteza absorbţiei mai bune a fondurilor UE şi a creşterii bilanţurilor companiilor şi ale gospodăriilor, însă factorii de risc care rămân ţin de dinamica fluxurilor de capital şi de gradul de încredere al investitorilor străini şi români.