Tag: piata valutara

  • Procesul momentului în sistemul bancar: Investitorii dau în judecată unele dintre cele mai mari bănci din lume printre care UBS, Citigroup şi JP Morgan

    Giganţi bancari precum JP Morgan, Barclays, UBS, RBS şi Citigroup sunt daţi în judecată de investitori pe fondul unor acuzaţii că ar fi manipulat piaţa valutară globală, în cadrul unei acţiuni legale din Marea Britanie, potrivit CNBC.

    Daunele cerute se ridică la 1,24 miliarde dolari, iar acuzaţiile au fost formulate de Tribunalul pentru Competiţie (CAT), potrivit firmei americane de avocatură Scott & Scott.

    Unele dintre cele mai mari bănci de investiţii din lume au plătit deja sancţiuni de până la 11 miliarde dolari pentru a realiza înţelegeri atât în SUA şi Marea Britanie cât şi în Europa – pe fondul altor acuzaţii potrivit cărora ar fi manipulat pieţele monetare.

    Cei care au iniţiat procesul speră să aibă în Marea Britanie acelaşi succes pe care îl au astfel de procese în SUA, unde bănci precum Goldman Sachs, HSBC şi Barclays au ajuns să plătească înţelegeri de 2,3 miliarde dolari către marii investitori.

    În luna mai Uniunea Europeană a amendat cinci bănci cu un total de 1,07 miliarde euro, adică 1,19 miliarde dolari pentru că ar fi manipulat pieţele prin intermediul unor carteluri de traderi cunoscute drept „Essex Express” şi „Three Way Banana Split”.

     

  • Şapte bănci vor fi AMENDATE de autorităţile europene pentru manipularea pieţei valutare

    Unele bănci vor beneficia de o reducere de 10% a amenzilor dacă vor recunoaşte abaterea. În schimb Credit Suisse a anunţat că va ataca în instanţă amenda. Nu este clar dacă Comisia Europeană va putea finaliza cazul în timp util pentru a amenda, în perioada următoare, banca elveţiană.
     
    Autorităţile europene, care au investigat cazul timp de şase ani şi care ar putea amenda cu până la 10% din cifra de afaceri globală a companiei pentru încălcarea normelor UE, a refuzat să comenteze.
     
    La rândul lor, Barclays, Citigroup, JPMorgan, Royal Bank of Scotland şi HSBC au refuzat să comenteze.
     
    Barclays, BNP Paribas, Citigroup, JPMorgan, Royal Bank of Scotland şi UBS au admis că sunt vinovate, într-un caz asemănător în SUA şi au fost amendate cu peste 2,8 miliarde de dolari.
     
  • Maxim istoric pentru euro, indicii bursei pe roşu: primele efecte ale crizei politice

    Pe piaţa valutară interbancară euro a atins înainte de ora 13.00 maximul tuturor timpurilor, la peste 4,6650 lei.

    Toţi indicii Bursei de Valori Bucureşti înregistrau scăderi în şedinţa de marţi, din cele 13 societăţi care compun indicele BET doar două nu aveau scăderi ale preţurilor.

  • Tensiuni majore pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară „Este foarte greu de spus ce va urma. Mi-e teamă să nu vedem în primăvară un ROBOR la 3,5%-4%“

    Debitorii români au fost loviţi în plin de creşterile din piaţa valutară şi monetară, iar analiştii nu văd prea curând o reversare a trendului ascendent al ROBOR-ului sau al cursului.

    „Este foarte greu de spus ce va urma. Sunt tensiuni foarte mari şi pe piaţa valutară şi pe piaţa monetară. Milioane de români privesc cu mare îngrijorare la ce se va întâmpla în perioada următoare“, a spus Alin Iacob, partener la Conso.ro, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Euro este cu aproape cu 50% mai sus în raport cu leul faţă de 2007. După problema majoră a francilor elveţieni, care în multe cazuri a depăşit o creştere de 100%, acum vine şi euro şi punctează nivelul de 50%.

    „Am pus presiune pe monetar şi am pierdut şi cursul. Cursul s-ar mai putea reversa, dar în ceea ce priveşte ROBOR-ul, nu cred că se va opri prea curând tendinţa crescătoare. Mi-e teamă să nu asistăm în primăvare la un nivel ROBOR de 3,5%-4%., spune Iacob.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Adrian Vasilescu, BNR: Pragurile istorice ale cursului de schimb au prea puţină relevanţă

    „Pragurile acestea istorice au prea puţină relevanţă pentru piaţa valutară. Dacă mai demult, prin anii 70-80, aveai 100 de dolari însemna mult, puteai pleca în America; acum, cu 100 de dolari s-ar putea să nu mai pleci”, a declarat Adrian Vasilescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară. Cursul s-a corectat de la sine

    Impactul votului pro-Brexit asupra pieţelor financiare a fost ”emoţional”, iar BNR nici măcar nu s-a gândit să intervină pe piaţa valutară, cursul de schimb corectându-se „de la sine” a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.

    „A fost mai degraba un şoc emoţional. Pe piaţa monetară a fost imperceptibil. Cred că s-a exagerat când s-a spus că s-a mişcat ROBOR-ul. Mişcarea nu a fost determinată de intervenţia BNR. Noi nu comentăm intervenţiile noastre, ce facem pe piaţa valutară. Însă, pentru a arăta maniera emoţională în care s-au transmis informaţiile, vă spun că cel puţin nici nu ne-am gândit să intervenim pe piaţa valutară.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Cinci dintre cele mai mari bănci din lume riscă amenzi cumulate de peste 5 miliarde de dolari din cauza manipulării valutelor

    Acordul aşteptat miercuri va marca o nouă zi neagră pentru industria bancară care încearcă să lase în urmă păcatele trecutului, iar factura pentru practicile incorecte în tranzacţiile de pe piaţa valutară mondială de 5.000 de miliarde de dolari pe zi poate urca la aproximativ 10 miliarde de dolari, transmite Reuters.

    Surse apropiate situaţiei au spus că JPMorgan, Citigroup, Barclays şi Royal Bank of Scotland îşi vor recunoaşte vinovăţia, în faţa acuzaţiilor penale aduse de Departamentul de Justiţie, fapt fără precedent în ultimele decenii pentru nişte companii mamă sau divizii ale unor bănci atât de mari.

    Banca elveţiană UBS va evita acuzaţiile penale, după ce a obţinut imunitate prin alertarea autorităţilor în legătură cu o posibilă problemă. Banca elveţiană va plăti, potrivit unor surse apropiate situaţiei, o amendă de 200 de milioane de dolari. Sursele au spus însă că UBS riscă acuzaţii penale pentru manipularea dobânzilor pe piaţa interbancară.

    Banca britanică Barclays ar urma la rândul ei să încheie acorduri cu autorităţile de reglementare din Marea Britanie şi Statele Unite, iar penalizările ar putea fi mai mari decât în cazul altor instituţii financiare, de peste 2 miliarde de dolari.

    Barclays a alocat 3,2 miliarde de dolari pentru acoperirea amenzilor legate de practicile pe piaţa valutară, iar alte bănci au constituit la rândul lor provizioane.

    Şeful autorităţii de reglementare din New York, Benjamin Lawsky, a declarat marţi că unii angajaţi ai Barclays ar putea fi puşi sub acuzare, dacă vor exista dovezi ale unui comportament incorect al acestora.

    În noiembrie anul trecut, autorităţi de reglementare din Marea Britanie şi Statele Unite au amendat un grup de şase bănci cu 4,3 miliarde de dolari pentru manipularea pieţei valutare, dar Barclays nu a participat la acord din cauza unor complicaţii cu autoritatea de reglementare din New York.

    Impactul recunoaşterii vinovăţiei de către bancile mamă sau divizii mari ale acestora este incert, dar ar putea să le afecteze operaţiunile pe piaţa americană. În aceste condiţii, băncile vor să obţină asigurări din partea autorităţilor americane de reglementare că în urma recunoaşterii faptelor nu le vor fi interzise unele afaceri, au spus mai multe surse apropiate situaţiei.

  • Conflictul din Ucraina: leul stă bine

    În afară de reacţia de moment a cursului valutar, comună cu cea traversată de zlotul polonez la 3 martie, când Kremlinul a cerut ultimativ trupelor ucrainene să se retragă din Crimeea, impactul conflictului este limitat atât de datele geopolitice ale României (ţară membră UE şi NATO), cât şi de cele economice (consolidare fiscală încheiată, program cu FMI încheiat cu succes, ratinguri pozitive, dar şi relaţiile comerciale şi de investiţii relativ slabe cu Ucraina), apreciază analiştii BCR. Conform acestora, pierderea de valoare a leului n-ar depăşi 1-2% faţă de euro nici dacă tensiunile din Crimeea ajung la faza de conflict militar.

    La rândul lor, economiştii ING Bank România nu dau ca posibilă o depreciere importantă a leului, invocând faptul că piaţa conştientizează rolul BNR în împiedicarea unor derapaje ale cursului. “Credem că pierderi ale leului dincolo de 4,52/EUR ar reaprinde temerile de intervenţii ale băncii centrale, similar cu astfel de episoade în săptămânile precedente. Credem aşadar că moneda locală se va stabiliza lângă 4,52/EUR”, arată Mihai Ţânţaru, economist ING. Acesta este un scenariu pentru situaţia în care conflictul din Ucraina s-ar agrava, ţinând cont că în ultima săptămână, cel mai mare curs nu a depăşit 4,5102 lei/euro, atins miercuri, iar săptămâna s-a închis la un curs de 4,509 lei/euro.

  • Criză politică: leul rezistă

    Explicaţia este găsită în principal de analiştii ING Bank România în temerea participanţilor de noi intervenţii ale BNR pe piaţă, dar şi în perspectiva formării rapide a unui nou guvern. “Credem că leul va rămâne intr-un interval de 4,50-4,52/EUR în zilele următoare, pe fondul persistenţei incertitudinilor politice”, apreciau joi analiştii ING Bank România. Vineri însă, deja cursul încheiase ziua la 4,995 lei/euro.

    Analiştii BCR văd explicaţia lipsei de reacţie a pieţei valutare în rapiditatea cu care se anunţă formarea unui nou guvern. “Sunt şanse mari ca tranziţia la noul guvern să fie lină, astfel încât nu aşteptăm variaţii mari pe piaţă, cu excepţia probabil a unui puseu de volatilitate pe termen foarte scurt, mai ales dacă noul guvern va întârzia sau dacă negocierile cu UDMR eşuează”, apreciază Dumitru Dulgheru, analist BCR, care adaugă şi că probabilitatea succesului în Parlament al respingerii noului cabinet este foarte redusă.

  • Isărescu: Dacă BNR nu mai vinde în piaţă valuta de la Finanţe s-ar putea reveni la un curs dual

     El a dat ca exemplu comentariul unui “distins profesor de economie” legat de piaţa valutară din România, care apreciază că Banca Naţională trebuie să lase cursul liber, determinat doar de cerere şi ofertă şi să nu intervină în piaţă.

    “Las la o parte faptul că, de vreo 15 ani, pe site-ul Băncii Naţionale noi vorbim despre flotare controlată şi spunem că ne rezervăm dreptul să intervenim când există o volatilitate mai mare, dar chiar cu câteva zile înainte am explicat despre vânzările de valută ale Ministerului de Finanţe. Fac ele parte din oferta de valute de pe piaţă sau nu, mai ales când sunt sume mari?”, a spus Isărescu la seminarul “Crearea unei pieţe de capital internaţionale în România”, organizat la BNR, la care au fost prezenţi premierul Victor Ponta şi ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea.

    Guvernatorul a amintit că Ministerul Finanţelor s-a împrumutat cu două miliarde dolari de pe piaţa SUA pe 15 ianuarie pentru a finanţa deficitul bugetar, “adică a acoperi prin transformarea dolarilor în lei cheltuielile care sunt mai mari decât veniturile şi vinde această sumă”. Totodată, el a explicat din nou că toate conturile MFP sunt ţinute la Banca Naţională, care face emisiunea monetară şi vinde suma în piaţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro