BusinessMagazin

Tag: piata rezidentiala

  • Record după record: piaţa rezidenţială a trecut de borna de 73.000 de locuinţe finalizate în 2022 la nivel naţional. În Bucureşti, a fost al doilea an de scădere

    Piaţa rezidenţială din România a în­registrat un nou record în 2022 în ceea ce priveşte numărul de lo­cuinţe livrate într-un an, de­păşind pragul de 73.000 de noi ca­se şi apartamente finalizate, potrivit celor mai recente date publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, unde aceste statistici sunt finalizate la mij­lo­cul anului pentru anul anterior.

    ♦ Şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov se vede o scădere de 3%, până la 21.328 de locuinţe, în condiţiile în care, în 2021, această regiune era în creştere ♦ Corelat cu evoluţia vânzărilor de locuinţe înregistrate pe site-ul ANCPI, ce se remarcă este că în fiecare lună de la începutul anului 2023, numărul de tranzacţii încheiate a fost mai mic faţă de aceeaşi lună a anului precedent, lucru valabil atât la nivel naţional, cât şi doar pentru Bucureşti.

    Piaţa rezidenţială din România a în­registrat un nou record în 2022 în ceea ce priveşte numărul de lo­cuinţe livrate într-un an, de­păşind pragul de 73.000 de noi ca­se şi apartamente finalizate, potrivit celor mai recente date publicate pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică, unde aceste statistici sunt finalizate la mij­lo­cul anului pentru anul anterior. Faţă de anul precedent, creşterea este de 2%, anul 2022 încheindu-se cu un stoc de 73.338 de lo­cu­inţe noi, adică mai multe cu 1.933 faţă de anul pre­cedent. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

    În Bucureşti însă, a fost marcat al doilea an consecutiv de scădere, problemele legate de blocarea PUZ-urilor făcându-şi astfel simţite efectele, în paralel cu scumpirile materialelor de construcţii şi blocarea unor proiecte, pe fondul incertitudinii economice.

    Cu 12.249 de locuinţe noi, Capitala a continuat trendul descrescător, scăderea fiind de 8% (echivalentul a 1.095 de locuinţe). Cu doi ani în urmă, în 2020, pentru prima dată, Bucureştiul devenise scena unui număr record de case şi apartamente noi, dezvoltatorii fiind impulsionaţi de contextul pandemic să grăbească proiectele începute deja, de teamă că vor rămâne cu blocurile şi casele nevândute.

    Următorii ani au venit cu scăderi după ce, în februarie 2021, Consiliul General al Capitalei a decis suspendarea PUZ-urilor în cinci sectoare ale Bucureştiului până în 2022.

    În urmă cu două luni, primarul Capitalei, Nicuşor Dan, spunea la emisiunea ZF „Investiţi în România!“ că a primit câte­va zeci de proiecte de PUZ-uri (Planuri Urba­nistice Zonale), iar cea mai mare pro­ble­mă re­curentă a lor este că prevăd o den­si­tate mare de construire pentru re­zi­den­ţial, în­căl­când Legea Spaţiilor Verzi sau Re­gulamentul General de Urbanism. Con­form primarului, timpul mediu pentru o au­to­rizaţie de construire este astăzi de două luni.

    Şi la nivelul regiunii Bucureşti-Ilfov se vede o scădere de 3%, până la 21.328 de locuinţe, în condiţiile în care, în 2021, această regiune era în creştere. Se vede astfel o scădere şi la nivelul localităţilor-satelit ale Capitalei.

    Corelat cu vânzările de locuinţe înregistrate pe site-ul Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI), ce se remarcă este că în fiecare lună de la începutul anului 2023, numărul de tranzacţii încheiate a fost mai mic faţă de aceeaşi lună a anului precedent, lucru valabil atât la nivel naţional, cât şi doar pentru Bucureşti. Numărul tranzacţiilor consemnate de ANCPI cuprinde imobilele tip apartament, boxă, locuri de parcare, însă 99,9% sunt apartamente, conform unor explicaţii anterioare ale ANCPI.

    „Vânzările de locuinţe încetinesc. Vizibilitatea pentru activitatea de construcţii pe termen scurt şi mediu este scăzută“, spuneau recent reprezentanţii companiei din construcţii Saint-Gobain în România.

    Şi din perspectiva bancară se văd semnale negative, după ce, în primul trimestru al anului, reducerea activităţii de tranzacţionare a fost mai accentuată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât în zona Capitalei (-24%), cât şi în restul ţării (-31%). Scăderea apetitului românilor pentru locuinţe pe credit în primul trimestru din acest an, într-un context caracterizat de inflaţie mare şi creştere a dobânzilor, s-a văzut în cifrele privind volumul creditelor ipotecare noi. Deja pe piaţa bancară românească unele bănci în căutare de clienţi au lansat oferte promoţionale pentru refinanţarea creditelor ipotecare, cu dobânzi mai mici, fixe pentru mai mulţi ani.

    Pentru 2023, consultanţii imobiliari estimează un volum al livrărilor de 19.000 de case şi apartamente în Bucureşti şi împrejurimi, tot în scădere faţă de anul trecut. De mai multe luni, dezvoltatorii şi producătorii de materiale de construcţii spun că piaţa rezidenţială se află într-o etapă de stagnare sau chiar scădere, pe fondul inflaţiei ridicate, al dobânzilor mari şi al impredictibilităţii economice.

    Potrivit consultanţilor imobiliari locali, s-a observat, de la finalul anului trecut, o decuplare a preţurilor locuinţelor în Bucureşti în funcţie de segmente, adică o creştere medie de aproximativ 15% pe segmentul nou şi sub 5% pe segmentul vechi. Anul 2023 a început cu o reticenţă în rândul celor interesaţi de achiziţia unei locuinţe, însă consultanţii imobiliari estimează că al doilea semestru va aduce o stabilizare pe piaţa rezidenţială. În continuare vor fi oportunităţi de achiziţie pentru cei care dispun de cash, un segment care reprezintă peste 50% din piaţă.

  • Record absolut pe piaţa rezidenţială: peste 71.000 de locuinţe au fost finalizate în 2021

    Piaţa rezidenţială a spart în 2021 recordul anterior înregistrat în ceea ce priveşte numărul de locuinţe noi livrate într-un an, depăşind pragul de 71.000 de noi case şi apartamente finalizate, potrivit datelor publicate recent pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

    O creştere de 5% faţă de anul precedent poziţionează astfel anul 2021 pe primul loc ca efervescenţă rezidenţială, deşi nu a fost deloc un an simplu pentru economie, efectele pan­demiei resimţindu-se încă. Anul 2021 s-a încheiat cu un stoc de 71.405 locuinţe noi, cu 3.589 mai mare faţă de cel din anul precedent. În ceea ce priveşte preţurile, potrivit estimărilor consultanţilor financiari, pe seg­men­tul rezidenţial nou preţurile vor creşte anul acesta cu 15%, în contextul dificil în care se află economia în prezent.

     

  • Piaţa rezidenţială din Bucureşti a crescut cu două cifre în primul semestru, în timp ce la nivel naţional volumele stagnează

    ♦ În primul semestru la nivel naţional numărul locuinţelor tranzacţionate a crescut cu numai 3% faţă de S1 2021 în timp ce în Bucureşti volumele au urcat cu 19%, potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI).

    În luna iunie 2022 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 52.946 de imobile – luând în calcul atât locuinţe cât şi terenuri, cu 11.660 mai puţine faţă de luna mai. Numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna iunie este cu 1.835 mai mic faţă de perioada similară a anului 2021, potrivit datelor ANCPI.  Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în iunie 2022, în Bucureşti – 10.616, Ilfov – 3.495 şi Braşov – 2.714. Judeţele cu cele mai puţine imobile vândute în aceeaşi perioadă sunt Călăraşi – 292, Covasna – 309 şi Teleorman – 313. În primele şase luni ale anului 2022 au fost tran­zacţionate 341.073 de imobile, cu 21.176 mai multe faţă de perioada similară a anului tre­cut. Cele mai multe vânzări au fost în­registrate în luna martie – 72.123, iar cele mai puţine, în ianuarie – 39.510.

    „Datele ANCPI arată că numărul locuinţelor vândute în Bucureşti şi Ilfov în semestrul unu din 2022 a fost cu 16,6% mai mare comparativ cu primul semestru din 2021 – când s-a înregistrat un record absolut, vânzările de locuinţe au fost la un vârf absolut şi totuşi avem creşteri şi în 2022. Iar majorarea anuală a nu­mă­rului de tranzacţii înregistrată la nivel naţional a fost de 3% în primele şase luni din acest an“, explică Andrei Sârbu, CEO, SVN Romania.

    Statisticile oficiale includ exclusiv contracte finale şi implicit sunt şi rezultate bazate pe ante-contractarea din 2021.

    „Anul 2022 debutase cu un ianuarie şi februarie excelente, cele mai bune luni post 2008 în materie de vânzări, ante-contracte noi pentru locuinţe noi. Însă declanşarea conflictului din Ucraina şi creşterea inflaţiei, a dobânzilor şi a incertitudinile privind viitorul au dus la scăderi semnificative ale numărului de ante-contracte noi, scăderi care s de două cifre faţă de anul trecut“, a explicat CEOul companiei de consultanţă imobiliară.

    Segmentul nou deţine însă doar aproximativ o treime din toată piaţa rezidenţială. Cele mai multe tranzacţii se realizează cu locuinţe de pe piaţa liberă, adică care sunt revândute de proprietari, indiferent de anul de finalizare – 1964, 1983 sau 2019. Iar perioada de ante contractare de pe piaţa liberă este de maximum două luni.

    „Tranzacţiile în Bucureşti şi Ilfov au crescut anual cu 5% în iunie, cu 32% în mai şi cu 13% în aprilie, toate aceste majorări fiind obţinute într-un context în care pentru două treimi din piaţă antecontractele au fost semnate covârşitor după declanşarea conflictului din Ucraina. Explicaţia vine din incertitudinile privind viitorul – cum vor evolua dobânzile în următorul an, când se va livra apartamentul nou ante-contractat acum, cum va evolua economia şi afacerile companiei în care lucrez – şi din preţurile care sunt mai reduse, în general, pe piaţa liberă. Deci cumpărătorii sunt solvabili, mulţi sunt eligibili şi pentru a contracta un credit ipotecar fără codebitor, însă incertitudinile legate de viitor îi fac să amâne decizia de a cumpăra o locuinţă aflată în construcţie sau să se reorienteze spre piaţa liberă, unde cumpără într-un interval scurt, de câteva luni“, a spus Andrei Sârbu.

    Scăderea antecontractelor va duce invariabil şi la scăderi ale numărului final de tranzacţii cu locuinţe, estimează directorul SVN Romania, însă el explică faptul că cifrele sunt comparate cu cele din 2021, un vârf absolut, când în Bucureşti şi Ilfov s-au vândut cu 37% mai multe apartamente şi case versus 2020. Când şi atunci a fost o creştere de aprox. 5%, cu două luni de lockdown şi incertitudinile legate de Covid-19.

    „Deocamdată suntem după şase luni la o creştere de 16,6%, anul s-ar putea încheia chiar pe plus iar scăderea actuală de antecontracte să ducă la o scădere statistică în 2023, însă ne comparăm cu ani precedenţi de recorduri absolute, rămâne de văzut cum va fi afectată piaţa în sine însă este cert că momentul este mai dificil“, a spus CEO-ul.

    Pe de altă parte, în Bucureşti dezvoltatorii se confruntă cu un caz aparte cauzat de problemele urbanistice care vor duce la o reducere drastică a ofertei în următorii patru ani.

    „Piaţa chiriilor va creşte în consecinţă, inclusiv ca nivel al chiriilor lunare – anual avem zeci de mii de persoane care se stabilesc în Bucureşti, fie că vorbim de studenţi sau relocare profesională. Toate aceste persoane nu vor mai avea la fel de multe opţiuni în ceea ce priveşte o locuinţă nouă amplasată în oraş şi astfel oferta şi cererea (cea calculată la nivelul actual) se vor regla. O situaţie similară se înregistrează de câţiva ani în Cluj – Napoca, fapt care a dus la creşterile semnificative de preţuri şi de chirii“, a concluzionat Andrei Sârbu.

  • Piaţa vânzărilor de locuinţe: Tot mai mulţi cumpărători caută o proprietate mai aproape de o pădure sau un lac, cu o suprafaţă mai mare, de tip penthouse

    ♦ Modul de lucru flexibil schimbă achiziţia de locuinţe: sunt tot mai mulţi cumpărători care au luat în considerare o locuinţă mai aproape de o pădure sau un lac ♦ Munca de acasă schimbă piaţa rezidenţială în condiţiile în care lipsa navetei zilnice compensează subdezvoltarea infrastructurii din Capitală şi Ilfov, iar tot mai mulţi oameni vor locuinţe fie în proximitatea pădurilor, fie în apropierea centrelor de interes.

    Piaţa rezidenţială a continuat să creas­că în 2020 şi a adus noi tran­zacţii pe piaţa locală, cres­când interesul pentru imobile din seg­mentul superior de preţ.

    „Pe piaţa premium cumpărătorul şi-a do­rit o suprafaţă mai mare şi a făcut o tre­cere de la un apartament cu o suprafaţă de terasă mai mică la un penthouse sau de la un pent­house la o vilă. 2020 a adus tranzacţii cu va­lori foarte mari, iar această tendinţă s-a păs­trat şi pentru anul 2021. Începutul acestui an noi l-am marcat cu vânzări de pent­house-uri care nu au fost achiziţii cu scop in­ves­tiţional. Există şi acea­stă tendinţă de a achi­ziţiona pen­tru a face un plasament. Asistăm la o schim­bare şi o redefinire a zo­nelor, atât din punc­tul de ve­de­re al proiec­telor, cât şi al arhi­tec­turii“, a spus Mihaela Pană, partner resi­dential agen­cy, Agency Cushman & Wake­field Echinox.

    Pe fondul pandemiei şi restricţiilor din 2020, clienţii mizează acum pe facilităţi mai multe în cadrul proiectelor, iar nordul Capitalei atrage o cerere tot mai mare.

    „Situaţia pe care o traversăm a adus noi nevoi cumpărătorilor, iar dacă aceste com­ple­xe mari oferă facilităţi multiple, ele vor fi pre­dominante în perioada următoare. Uitân­du-ne pe statistici, aceste proiecte vor de­veni dominante. Numai în zona de nord va genera în perioada următoare proiecte care vor însuma în jur de 30.000 -35.000 de uni­tăţi, proiecte care nu au fost demarate. În această perioadă, există o nevoie constantă de a achiziţiona pentru a locui, există po­ten­ţial de creştere şi cred că se va menţine şi în pe­rioada următoare. A fost o creştere neagre­sivă, una firească. Piaţa va rămâne stabilă şi va avea în continuare potenţial de creş­tere“, a explicat Mihaela Pană.

    Dincolo de cei care doresc o locuinţă aproa­pe de zona de business, tot mai mulţi do­resc să cumpere o casă într-o zonă cu po­luare mai redusă.

    „Sunt destul de mulţi cumpărători care au luat în considerare o locuinţă care să fie mai ma­re, mai liniştită, mai aproape de o pă­du­re sau un lac. Zonele vizate pe care le-ar luat în cal­cul sunt Iancu Niculae, Siseşti, Străuleşti, Jan­darmeriei. Aici preferă fie să cum­pere te­ren şi să construiască ei, fie să mear­gă în co­mu­nitate. Este clar că această pan­demie a schim­bat vieţile tuturor şi ne-a ajutat să ne repo­ziţionăm. Eu nu cred că vom reveni la situa­ţia de dinainte de 2020, ma­joritatea va lucra în un sistem de muncă de acasă alternativ. Programul de lucru se va schim­ba, va fi mult mai multă flexibilitate în pro­gramul în care trebuie să venim la birou“, a subliniat Mihaela Pană.

    Miza dezvoltărilor este ca acestea să per­mită şi schimbarea în bine a Capitalei şi înlo­cui­rea clădirilor aflate într-o stare avansată de degradare cu unele restaurate sau cu proiecte noi.

    „Legat de acest subiect, cum să re­facem aceste zone abandonate, noi conti­nuăm să facem achiziţii, dar este vorba de ce­rere şi ofertă. Avem nevoie şi de suportul auto­rităţilor, dar trebuie să ţinem şi noi cont de aspectele culturale atunci când achi­zi­ţio­năm un teren pentru că altfel degeaba spu­nem că doar dezvoltatorii sunt de vină sau doar au­torităţile sunt de vină“, a spus Beatrice Dumitraşcu, CEO Residential Division, One United Properties.

    One United are în prezent nouă proiecte re­zidenţiale active şi peste alte 2.000 de lo­cu­inţe ce urmează a fi începute spre dezvoltare.

    „Anul 2020 a fost un an al adaptării stra­te­giilor fiecăruia dintre noi pentru că ne-am trezit în o nouă realitate. Este o realitate că până în 2050 vom avea nevoie de 50% mai multă energie, 40% mai multă apă şi 30% mai multă hrană. Pe termen lung, trebuie să avem proiecte sustenabile. Trebuie să mer­gem mai departe şi să luăm în considerare ce se întâmplă şi din punct de vedere eco­no­mic“, a spus Beatrice Dumitraşcu.

    Cristi Pascu, CEO al PSC Group, subliniază că în ultimii ani a crescut foarte mult calitatea proiectelor rezidenţiale din România, iar acestă tendinţă va fi una ce se va menţine pentru mulţi ani.

    „Primul trimestru din 2021 a fost con­form aşteptărilor. În ultima jumătate a anu­lui trecut parcă s-a recuperat tot ce nu s-a atins în perioada de lockdown. Calitatea proiectelor a crescut foarte mult în ultimii ani şi cred că vom avea acest trend pentru foar­te mulţi ani. Mă aştept ca acesta să fie tren­dul“, a spus el în cadrul videoconferinţei.

    Nevoia de locuinţe din România nu a fost atinsă nici în proporţie de 50%, mai crede el.

    „Piaţa noastră este foarte tânără, iar ne­vo­ia de locuinţe este foarte mare. Work from home, hub-urile de office sunt ceva ne­cesar, s-a subliniat acest lucru în 2020, le in­te­grăm cu toţii în proiecte“, a explicat CEO-ul PSC Group.

    În ultimele trei luni şi chiar în timpul pandemiei, Alex Skouras, managing partner în cadrul Alesonor a observat că este o foar­te mare cerere pentru locuinţe în piaţa din România.

    „Pandemia de COVID a funcţionat ca un catalizator, accelerând un trend care era deja prezent. Am văzut o mare creştere a ce­re­rii pentru locuinţe pentru toate tipurile de fa­cilităţi, toate tipurile de care ar avea ne­voie o familie din România“, a spus Alex Skouras.

  • Casa pentru doctori: Dezvoltatorii fac orice ca sa vanda – GALERIE FOTO

    Buna ziua. Ma numesc Anca si sunt din Ploiesti. As dori sa aflu mai multe despre oferta privind comunitatea medicala. Sunt farmacist.” Astfel suna unul din cele cateva e-mail-uri primite intr-una din zilele trecute de Nir Shmoul, VP business development al Gindi Investments, companie care a anuntat dezvoltarea G ViTown, un complex cu 324 de apartamente in zona Vitan din Bucuresti. Intregul proiect ar urma sa fie gata in 2012, iar deocamdata a fost scos la vanzare doar primul bloc, cu 81 de apartamente. Dezvoltatorul a ales o tactica inedita de promovare a ofertei: tintirea unei bresle profesionale, respectiv a comunitatii medicale.

    “Poate toti stiu sa deseneze, sa construiasca si sa mobileze o locuinta. Am avut nevoie de o alta abordare si am ales ideea de a locui cu cei din aceeasi breasla”, spune Nir Shmoul, care sustine ca a trimis circa 20.000 de oferte catre personalul medical, compania participand la seminarii de profil si trimitandu-si agentii in farmacii si spitale. Oferta catre membrii comunitatii medicale a constat in primul rand intr-o reducere de pret, de 12-15% fata de preturile generale, locul de parcare fiind inclus in pret. S-a ajuns astfel la un pret final de aproximativ 75.600 de euro pentru o garsoniera si de aproximativ 84.000-89.000 pentru un apartament cu doua camere, adica circa 1.373 de euro pe metru patrat. “Nu avem cel mai bun pret, dar noi vindem o proprietate si posibilitatea de a sta cu cei din breasla ta. Spre exemplu, au venit impreuna la showroom-ul nostru trei cupluri tinere de farmacisti interesate sa achizitioneze trei apartamente”, spune reprezentantul dezvoltatorului israelian in legatura cu faptul ca preturile din G ViTown sunt similare sau chiar mai ridicate comparativ cu cele ale altor locuinte ce se vor livra in perioada imediat urmatoare. Prima faza a proiectului Gindi ar urma sa se finalizeze la 18-20 de luni de la debutul lucrarilor, care nu au inceput inca.

    Reprezentantii Gindi sustin insa ca exista aproximativ 100 de persoane care si-au manifestat dorinta de a plati avansul pentru contractarea unei locuinte, dezvoltatorul urmand sa organizeze chiar o tombola pentru acestia, in prima parte a lunii iulie, pentru a selecta cumparatorii locuintelor din primul bloc. “Oferim si posibilitatea unei finantari de 100%; bancile cu care suntem in relatii bune sunt dispuse sa crediteze medicii, deoarece ei au venituri bune”, mai afirma Nir Shmoul. O asemenea tehnica de promovare este buna, in opinia lui Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania, compania cu cel mai mare portofoliu de locuinte intermediate la vanzare. “Promovarea apartenentei la o comunitate, ideea de a locui cu cei din breasla ta, este o tehnica buna si ii va atrage si pe cei din alte categorii aspirationale. Dar trebuie sa ai produsul potrivit”, spune Ilie, in a carui opinie oferta Gindi are cateva inadvertente, de la amplasare pana la preturile pentru niste locuinte aflate inca in stadiul de macheta: “Marketingul conteaza, dar daca nu ai produsul potrivit, nu este de ajuns.”

    Tintirea unei categorii omogene de clienti este o metoda noua de promovare a unui complex rezidential, al carei precedent poate fi, spre exemplu, comunicarea realizata pentru proiectul Rasarit de Soare, promovat ca un ansamblu rezidential destinat cuplurilor tinere. Metoda aleasa de PUBLICITATE Gindi poate fi de asemenea inscrisa in ceea ce consultantii imobiliari au mentionat inca de la inceputul acestui an ca fiind tactica principala de atragere a clientilor in actualul context economic – marketingul direct. “Acum se practica marketingul de gherila, este singura optiune: sa ajungi direct la om”, spune Valentin Ilie, oferind ca exemplu ultima tactica de promovare a Citadella Titan, un proiect cu 224 de apartamente care urmeaza sa fie gata in vara. Compania de consultanta a tiparit 50.000 de fluturasi pe care i-a impartit in cutiile postale din cartier, iar rezultatele au fost pana acum pozitive, in opinia consultantului: “Suna telefonul non-stop”.

    Abordarea directa a clientilor vine dupa perioada de boom imobiliar, in care doar participarea la un targ de profil si o promovare minima in mass-media sau prin panotaj stradal erau suficiente ca sa aduca potentiali clienti. Scaderea semnificativa a numarului de tranzactii i-a determinat insa pe brokeri sa “sune la fiecare om din baza de date”, dupa cum se exprima la inceputul primaverii unul dintre ei. Noile tactici de promovare au venit si in contextul in care dezvoltatorii, in incercarea de a reduce costurile, au taiat cea mai mare parte a bugetelor de marketing, preferand metode mai directe si mai putin costisitoare, a caror eficienta este insa dificil de evaluat in contextul economic actual.

    Programul “Prima casa” ar putea duce la o inviorare a activitatilor de promovare a ansamblurilor rezidentiale, mai ales ca peste 40% dintre locuintele care vor fi terminate in acest an in Bucuresti nu si-au gasit inca un cumparator, in timp ce alte cateva sute, achizitionate initial de catre investitori, au fost scoase la vanzare. “Prima casa” este mentionata si de catre reprezentantii Gindi ca un avantaj in plus al ofertei destinate membrilor comunitatii medicale. “Rata la credit, pe o durata de 25 de ani, ar fi de circa 450 de euro, daca luam in calcul si un credit de nevoi personale de 25.000 de euro (calcule realizate pentru achizitia unui apartament cu doua camere). Tinerii doctori castiga mult mai mult”, spune Nir Shmoul increzator. Ramane insa de vazut daca blocul medicilor va deveni realitate.

  • Casa pentru doctori: Dezvoltatorii fac orice ca sa vanda – GALERIE FOTO

    Buna ziua. Ma numesc Anca si sunt din Ploiesti. As dori sa aflu mai multe despre oferta privind comunitatea medicala. Sunt farmacist.” Astfel suna unul din cele cateva e-mail-uri primite intr-una din zilele trecute de Nir Shmoul, VP business development al Gindi Investments, companie care a anuntat dezvoltarea G ViTown, un complex cu 324 de apartamente in zona Vitan din Bucuresti. Intregul proiect ar urma sa fie gata in 2012, iar deocamdata a fost scos la vanzare doar primul bloc, cu 81 de apartamente. Dezvoltatorul a ales o tactica inedita de promovare a ofertei: tintirea unei bresle profesionale, respectiv a comunitatii medicale.

    “Poate toti stiu sa deseneze, sa construiasca si sa mobileze o locuinta. Am avut nevoie de o alta abordare si am ales ideea de a locui cu cei din aceeasi breasla”, spune Nir Shmoul, care sustine ca a trimis circa 20.000 de oferte catre personalul medical, compania participand la seminarii de profil si trimitandu-si agentii in farmacii si spitale. Oferta catre membrii comunitatii medicale a constat in primul rand intr-o reducere de pret, de 12-15% fata de preturile generale, locul de parcare fiind inclus in pret. S-a ajuns astfel la un pret final de aproximativ 75.600 de euro pentru o garsoniera si de aproximativ 84.000-89.000 pentru un apartament cu doua camere, adica circa 1.373 de euro pe metru patrat. “Nu avem cel mai bun pret, dar noi vindem o proprietate si posibilitatea de a sta cu cei din breasla ta. Spre exemplu, au venit impreuna la showroom-ul nostru trei cupluri tinere de farmacisti interesate sa achizitioneze trei apartamente”, spune reprezentantul dezvoltatorului israelian in legatura cu faptul ca preturile din G ViTown sunt similare sau chiar mai ridicate comparativ cu cele ale altor locuinte ce se vor livra in perioada imediat urmatoare. Prima faza a proiectului Gindi ar urma sa se finalizeze la 18-20 de luni de la debutul lucrarilor, care nu au inceput inca.

    Reprezentantii Gindi sustin insa ca exista aproximativ 100 de persoane care si-au manifestat dorinta de a plati avansul pentru contractarea unei locuinte, dezvoltatorul urmand sa organizeze chiar o tombola pentru acestia, in prima parte a lunii iulie, pentru a selecta cumparatorii locuintelor din primul bloc. “Oferim si posibilitatea unei finantari de 100%; bancile cu care suntem in relatii bune sunt dispuse sa crediteze medicii, deoarece ei au venituri bune”, mai afirma Nir Shmoul. O asemenea tehnica de promovare este buna, in opinia lui Valentin Ilie, CEO al Coldwell Banker Affiliates of Romania, compania cu cel mai mare portofoliu de locuinte intermediate la vanzare. “Promovarea apartenentei la o comunitate, ideea de a locui cu cei din breasla ta, este o tehnica buna si ii va atrage si pe cei din alte categorii aspirationale. Dar trebuie sa ai produsul potrivit”, spune Ilie, in a carui opinie oferta Gindi are cateva inadvertente, de la amplasare pana la preturile pentru niste locuinte aflate inca in stadiul de macheta: “Marketingul conteaza, dar daca nu ai produsul potrivit, nu este de ajuns.”

    Tintirea unei categorii omogene de clienti este o metoda noua de promovare a unui complex rezidential, al carei precedent poate fi, spre exemplu, comunicarea realizata pentru proiectul Rasarit de Soare, promovat ca un ansamblu rezidential destinat cuplurilor tinere. Metoda aleasa de PUBLICITATE Gindi poate fi de asemenea inscrisa in ceea ce consultantii imobiliari au mentionat inca de la inceputul acestui an ca fiind tactica principala de atragere a clientilor in actualul context economic – marketingul direct. “Acum se practica marketingul de gherila, este singura optiune: sa ajungi direct la om”, spune Valentin Ilie, oferind ca exemplu ultima tactica de promovare a Citadella Titan, un proiect cu 224 de apartamente care urmeaza sa fie gata in vara. Compania de consultanta a tiparit 50.000 de fluturasi pe care i-a impartit in cutiile postale din cartier, iar rezultatele au fost pana acum pozitive, in opinia consultantului: “Suna telefonul non-stop”.

    Abordarea directa a clientilor vine dupa perioada de boom imobiliar, in care doar participarea la un targ de profil si o promovare minima in mass-media sau prin panotaj stradal erau suficiente ca sa aduca potentiali clienti. Scaderea semnificativa a numarului de tranzactii i-a determinat insa pe brokeri sa “sune la fiecare om din baza de date”, dupa cum se exprima la inceputul primaverii unul dintre ei. Noile tactici de promovare au venit si in contextul in care dezvoltatorii, in incercarea de a reduce costurile, au taiat cea mai mare parte a bugetelor de marketing, preferand metode mai directe si mai putin costisitoare, a caror eficienta este insa dificil de evaluat in contextul economic actual.

    Programul “Prima casa” ar putea duce la o inviorare a activitatilor de promovare a ansamblurilor rezidentiale, mai ales ca peste 40% dintre locuintele care vor fi terminate in acest an in Bucuresti nu si-au gasit inca un cumparator, in timp ce alte cateva sute, achizitionate initial de catre investitori, au fost scoase la vanzare. “Prima casa” este mentionata si de catre reprezentantii Gindi ca un avantaj in plus al ofertei destinate membrilor comunitatii medicale. “Rata la credit, pe o durata de 25 de ani, ar fi de circa 450 de euro, daca luam in calcul si un credit de nevoi personale de 25.000 de euro (calcule realizate pentru achizitia unui apartament cu doua camere). Tinerii doctori castiga mult mai mult”, spune Nir Shmoul increzator. Ramane insa de vazut daca blocul medicilor va deveni realitate.