Tag: piata RCA

  • Misterele pieţei RCA continuă. Preţurile pentru o poliţă RCA au crescut cu între 15% şi 46% din aprilie 2023 până în prezent. Ce se întâmplă de fapt cu preţurile şi cum au crescut atât de mult în perioada unei plafonări?

    Preţul unei poliţe RCA pentru exemplul simulat şi analizat de ZF a înregistrat creşteri între 15% şi 46% pentru aceeaşi maşină, condusă de acelaşi şofer, în loc să i se micşoreze nivelul primei de asigurare, având în vedere o clasă de bonus-malus B3 în prezent faţă de B2 în aprilie 2023 Cât de eficient mai este sistemul de bonus-malus în condiţiile în care pe măsură ce clasa de bonus, respectiv reducerea aplicată preţului unei poliţe RCA, creşte, tariful creşte şi el?

    Piaţa asigurărilor RCA, motorul întregii industrii a asigurărilor din România, pare că în continuare dă semne de turbulenţe, de data aceasta printr-o anomalie a preţurilor la poliţele RCA, care deşi sunt limitate printr-o formă de plafonare, continuă să crească între 15% şi 46%, în condiţiile în care clasa de bonus-malus începe să devină inutilă.

    Pentru a avea o imagine de ansamblu, ZF a efectuat simulări pe anumite platforme de brokeraj luând ca exemplu acelaşi autovehicul şi acelaşi şofer analizat în luna aprilie 2023, momentul în care a început plafonarea tarifelor RCA. Astfel, pentru un autovehicul, marca Renault Megane, fabricat în anul 2016, cu o capa­citate cilindrică a motorului de 1.600 cmc, cu o putere de 140 cai, condus de un şofer cu vârsta cuprinsă între 25 şi 30 de ani, cu o clasă de bonus-malus B3, însemnând o reducere a nivelului de primă de 15% a primei de bază, ofertele asigurătorilor RCA pleacă de 1.976 lei pentru o perioadă de 12 luni şi ajung până la peste 3.900 lei.

    Dintre ofertele primite pe baza si­mulării efectuate de ZF pe unele platforme de brokeraj, Groupama, liderul pieţei asigurărilor, dar şi cel mai mare asigurător RCA, a transmis un preţ de 1.976 lei, nivelul fiind cu 23% mai mare faţă de aprilie 2023, Asirom a transmis un tarif de 2.063 lei, cu 19% mai mare decât în aprilie anul trecut, Generali a trimis o ofertă de 2.627 lei, în foarte uşoară scădere cu 0,1% faţă de aprilie anul trecut, Omniasig a transmis o ofertă de 2.628 lei, similară cu cea de la Generali, dar cu 16% mai mare faţă de tariful oferit în aprilie 2023, Hellas Direct a transmis un preţ de 2.767 lei, cu 46% mai mare faţă de aprilie 2023, Axeria Iard a transmis un tarif de 3.646 lei, cu 15% mai mare faţă de aprilie 2023, iar Grawe a transmis un preţ de 3.985 lei, cu 31% mai mare decât luna aprilie a anului trecut. În cazul Allianz-Ţiriac, platformele de brokeraj nu au oferit un calcul al tarifului pentru exemplul prezentat de ZF.

    Comparaţia cu luna aprilie a anului trecut este relevantă din cauză că acela a fost momentul în care s-a instituit forma de plafonare aprobată de Guvern a tarifelor RCA practicate de asigurători. În acelaşi timp, trebuie luat în considerare faptul că preţurile oferite de asigurătorii RCA pentru acest exemplu în urmă cu un an, avea o clasă de bonus-malus B2, însemnând o reducere de 10% a primei de bază, iar acum clasa de bonus-malus a crescut la B3, însemnând o reducere de 15%, în schimb se observă creşteri consistente a preţurilor.

    Exemplul prezentat de ZF este strict pentru acest caz. Preţurile poliţelor RCA variază în funcţie atât de autovehiculul şi specificaţiile acestuia, cât şi vârsta şoferului, localitatea din care face parte, la care se adaugă şi alte criterii de risc diferite de la un asigurător la altul.

    Pe baza acestui exemplu, surse din piaţa asigurărilor au explicat pentru ZF că de fapt asigurătorii aveau avizat un tarif de bază maximal, iar anterior plafonării ofertele polielor RCA nu se duceau la nivelul maxim, tocmai pentru a lăsa o marjă de creştere în caz de nevoie.

    S-a modificat tariful de bază. Dacă luăm în calcul şi clasade bonus, creşterea este şi mai mare. Explicaţia este că asigurătorii au un tarif de bază maximal avizat. De exemplu ei aveau avizat 100 lei, dar foloseau 60 de lei. Având în vedere că nu trebuie să crească tariful de bază decât cu cel mult 6,8%, ei s-au dus la maxim. Plafonarea a fost mai mult de ochii lumii. În 2023 unii asigurători au făcut profituri istorice. Trendul de creştere nu cred că va mai continua pentru că deja ne aflăm la un nivel mult prea mare şi nu ar face sens. S-ar putea să mai fie ceva reduceri pe anumite categorii care sunt profitabile, dar după ce se va încheia plafonarea”, au explicat surse din piaţă pentru ZF.

    Dacă înainte de perioada de plafonare tarifele poliţelor RCA pentru anumite exemple similare cu cel analizat de ZF se puteau duce până aproape de 1.000 lei şi foarte rar dacă nu deloc sub 1.000 lei pentru o poliţă RCA pe 12 luni, acum se observă că discrepanţa dintre ce mai mare preţ al unei poliţe RCA şi cel mai mic preţ oferit de asigurători se îngustează, dar spre un nivel superior.

    Conform tarifelor de referinţă a poliţelor RCA publicate de ASF şi calculate de KPMG, creşterile luate în calcul a preţului poliţelor RCA, justificate de o ajustare în contextul mediului inflaţionist arată creşteri uşoare de până la 6,8%, în unele cazuri, pe anumite segment înregistrându-se chiar scăderi.

    Scopul unei plafonări este de a menţine preţurile la un anumit nivel astfel încât impactul unui context de creşteri a preţurilor să nu afecteze semnificativ clienţii din piaţa respectivă. Forma hibridă de plafonare instituită nu a ajutat nici şoferii care în continuare au fost surprinşi de noi creşteri a tarifelor RCA şi nici piaţa care în continuare îşi arată anomaliile unei lelgislaţii care nu a fost bine pusă la punct în ultimii ani.

    Este o nouă metodă de selectare a clientelei pe zona RCA sau mingea pică de fapt în terenul platformelor de brokeraj?

    În legătură cu anomaliile şi misterele din piaţa RCA, ZF a efectuat o a doua simulare în care a luat ca exemplu un pensionar, care deţine un autovehicul, marca Dacia Logan, dar care nu este din Bucureşti. Pe lângă faptul că la o clasă de bonus-malus B6, însemnând o reducere de 30% a primei de bază, nivelul preţului unei poliţe RCA pe 12 luni este de la 902 lei, până la peste 1.400 lei, dintre cei 8 asigurători RCA interogaţi de platforma de brokeraj pentru oferte, doar 4 au transmis preţul pentru o poliţă RCA pe 12 luni, în timp ce restul au apărut în grafic cu mesajul Asigurătorul nu a returnat tarif.

  • Cum au crescut asigurările auto în ultimul deceniu. Piaţa RCA dă peste cap kilometrajul cu mai mult de o triplare a subscrierilor, în timp ce piaţa Casco creşte mai ponderat

    ♦ În primul semestru din ultimii 10 ani, volumul subscrierilor din piaţa RCA a fluctuat consemnând şi scăderi ♦ Zona Casco şi-a menţinut de-a lungul timpului o constanţă cu creşteri de cel mult 11-12%, menţinând un volum al subscrierilor între 1 şi 1,5 mld. lei în primul semestru din ultimii patru ani.

    Piaţa RCA a dat peste cap kilometrajul în ultimul deceniu, ajungând la un ritm de peste trei ori mai mare în primul semestru (S1) din 2022, faţă de S1/2013, în timp ce seg­mentul Casco, poliţa facul­tativă care aduce un număr semnificativ de beneficii în plus faţă de RCA, şi-a menţinut un ritm modest de creştere de-a lungul timpului, avansul fiind de 60% în ultimul deceniu, conform datelor Autorităţii de Supra­veghere Financiară (ASF).

    În ultimii 10 ani piaţa RCA a crescut semnificativ, iar evoluţiile din ultimul an au propulsat volumul subscrierilor cel mai mult. Falimentul liderului pieţei asigurărilor, City Insurance, care avea peste 3 milioane de clienţi în portofoliu, a destabilizat piaţa. Din luna octombrie 2021 până acum, preţurile la poliţele RCA s-au dublat, chiar triplat, ceea ce a dus nivelul subscrierilor la cote record, iar jucătorii au beneficiat de consolidări masive ale cotelor de piaţă şi ale poziţiilor.

    Preţurile mai mari la poliţele RCA au fost motorul principal al pieţei RCA în ultimul an, având în vedere că numărul contractelor RCA a scăzut cu aproape 40% în prima jumătate a anului 2022 faţă de perioada similară a anului trecut.

    Analizând volumul subscrierilor din piaţa RCA în primul semestru din perioada 2013-2022, două momente cheie ies în evidenţă, respectiv momentele în care piaţa a reacţionat la falimentele unor jucători împortanţi, Astra, Carpatica şi City Insurance.

    În perioada S1/2015 ñ S1/2016, ani în care asigurătorii Astra şi Carpatica s-au prăbuşit unul după altul, piaţa RCA a consemnat un avans de 17% în S1/2015 şi 34% în S1/2016. Ulterior, zona RCA a consemnat mici scăderi a subscrierilor respectiv 2% în S1/2017 şi 9% în S1/2018, urmând apoi un trend uşor ascedent.

    Odată cu falimentul City Insurance, se observă acelaşi tipar al subscrierilor, respectiv creşteri peste ritmul mediu din ultimii ani. Diferenţa este că falimentul City Insurance este cel mai mare de până acum, iar efectele au atins un nou nivel, ducând la aproape o dublare a volumului de prime brute subscrise pe zona RCA.

    Pe măsură ce anul ajunge spre final, este posibil să vedem în continuare un ritm de creştere pronunţat pe segmentul RCA, având în vedere că asigurătorii au crescut semnificativ preţurile. Pe de altă parte, actori ai pieţei asigurărilor susţin că segmentul RCA abia acum ajunge la nivelul la care trebuia să fie, din punctul de vedere al preţului.

    Comparativ, segmentul Casco a consemnat în primul semestru din ultimii 10 ani o creştere de 60% a subscrierilor, ajungând în S1/2022 la 1,39 mld. lei. Comparativ cu piaţa RCA, zona Casco s-a mişcat într-un trend uşor ascedent, cu creşteri modeste. Cele mai mari ritmuri de creştere consemnate în ultimul deceniu s-au observat în S1/2018, S1/2019, S1/2021 şi S1/2022, de 11-12%.

    Odată cu anul 2022, piaţa RCA a consemnat recorduri atât din perspectiva volumului de prime brute subscrise, cât şi din punctul de vedere al ritmului de creştere, ajungând la destul de aproape de o dublare, până la 4,25 mld. lei. În paralel, segmentul Casco a consemnat un avans de 12% a volumului de prime brute subscrise în S1/2022, până la 1,39 mld lei, menţinându-şi rimtul de creştere din anul precedent.

    Per total, piaţa asigurărilor a ajuns la un volum al primelor brute subscrise de 8,76 mld. lei, în creştere cu 37% faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce segmentul asigurărilor generale a consemnat un avans de 44% a subscrierilor până la 7,27 mld. lei, iar pe zona asigurărilor de viaţă ritmul de creştere a fost de 11%, până la 1,48 mld. lei.

     

  • Ce spun asigurătorii despre piaţa RCA după introducerea decontării directe obligatorii: O modalitate pentru a contracara posibila creştere a preţurilor RCA este crearea unei case de clearing, la care asigurătorii să contribuie în timp

    ♦ Adrian Stelian Comănescu, Consiliul Concurenţei: Consiliul Concurenţei, la iniţiativa Ministerului Finanţelor, pe această contractare obligatorie a poliţei RCA, a făcut o propunere în sensul în care propune un mecanism privind stabilirea unui tarif de referinţă la ora de manoperă pentru reparaţiile auto ♦ Cristian Roşu, ASF: Tariful de referinţă la ora de manoperă va fi calculat pe baza datelor reale din piaţă, care vor fi colectate de RAR, urmând ca informaţiile să fie publicate pe site-ul BAAR şi al societăţilor de asigurare.

    Proiectul de lege privind decontarea di­rectă obligatorie la poliţele RCA va conţine şi o completare privind un tarif de referinţă la ora de manoperă pentru reparaţiile auto, iar per­spectivele din piaţă se în­dreap­tă şi spre o casă de clearing, ase­mănă­toa­re cu un fond de acu­mu­lare, a spus Cris­tian Roşu, vice­preşe­dinte al Au­tori­tă­ţii de Su­pra­veghere Finan­cia­ră (ASF), în cadrul unei video­conferinţe or­ga­ni­­za­te de Biroul Asigu­ră­to­rilor de Auto­vehicule din România (BAAR).

    „În contextul analizării opi­­niilor venite din piaţă, în pe­rioada de dezbatere publică a pro­iec­tului privind de­contarea di­rectă obligatorie, am avut câteva în­tâlniri cu Consiliul Concu­ren­ţei, în care am discutat idei pentru ca func­ţio­nalitatea să fie cât mai bună“, a spus Cristian Roşu.

    Astfel, pe lângă impunerea obligativităţii clau­zei de decontare directă la poliţele RCA, se va introduce şi un tarif de referinţă pentru ora de manoperă la reparaţiile auto, pentru a con­tra­cara premisele unor creşteri ale pre­ţu­rilor la poliţele RCA, având în vedere costurile ri­di­cate asociate cu introducerea decontării directe.

    Adrian Stelian Comănes­cu, director la di­recţia de servicii din Consiliul Con­cu­ren­ţei, a spus în cadrul aceleiaşi vi­deo­con­ferinţe că prin­ci­palele pro­iecte de acte nor­mative, care se află acum în discuţie, ur­măresc înlătu­rarea în­gri­jo­rărilor Comisiei Euro­pene pri­vind in­fringe­mentul din le­gis­laţia pe asigurările auto, îm­bunătăţirea func­ţio­nă­rii meca­nismului de re­gres, dând o anumită certi­tu­dine asigurătorului per­soa­nei prejudiciate că îşi va primi banii în anumite condiţii.

    „Această obligativitate de contractare a decon­tării directe, crează premisele ca preţu­rile să crească. Noi ne gândim la modalităţi, ca în final tariful pe poliţă să nu fie unul schimbat, ci în aceiaşi parametri. Consiliul Concurenţei, la iniţiativa Ministerului Finanţelor, pe această contractare obligatorie a decontării directe la poliţa RCA a făcut o propunere în sensul introducerii unui mecanism privind stabilirea unui tarif de referinţă la ora de manoperă“, a spus Adrian Stelian Comănescu.

    În acelaşi timp, el a mai adăugat că o altă modalitate pentru a contracara această posibilă creştere a preţurilor la poliţa RCA este crearea unei case de clearing, prin care fiecare asigurător să contribuie în timp, pentru a acumula sumele necesare plăţilor de daune.

    „O altă modalitate, destul de grea, este crearea aşa numitei clearing house, care necesită o perioadă destul de lungă de timp pentru creare, iar mecanismul ar fi ca din acest fond, fiecare asigurător care plăteşte daunele respective să îşi tragă bani de acolo, urmând să fie completate sumele pe masură ce trece timpul. Este o măsură greu de implementat şi trebuie gândită cu grijă pentru a fi implementată bine de la început“, a mai spus Adrian Stelian Comănescu.

    Din perspectiva tarifelor de referinţă la ora de manoperă, Cristian Roşu a explicat că acestea nu sunt tarife care se vor impune, ci va fi un benchmark (reper) la care se poate raporta oricine şi unde poate vedea în ce măsură deconturile sunt exagerate sau nu.

    „Aceste tarife de referinţă nu sunt tarife care se vor impune nimănui. Aşa cum nici tarifele de referinţă la poliţele RCA nu se impun niciunei societăţi de asigurare, aşa cum cursul valutar nu se impune niciunei bănci în decontări, acest tarif de referinţă va avea exact denumirea lui de referinţă pentru a fi un benchmark (reper) la care se poate raporta oricine şi a vedea în ce măsură deconturile sunt exagerate sau nu“, a explicat Cristian Roşu.

    El a mai menţionat că tarifele de referinţă nu sunt stabilite, ci calculate pe baza datelor reale din piaţă, urmând ca Registrul Auto Român (RAR) să fie împuternicit pentru a colecta aceste date din piaţă.

    „Pentru ca datele să fie corect colectate, se va împuternici RAR-ul să colecteze aceste date din piaţă, având obligativitatea supravegherii dintr-un anumit punct de vedere al tot ce înseamnă altceva decât zona asigurărilor, aici ne referim în special la unităţile reparatoare din toate zonele ţării. Ei vor avea obligaţia publicării unei liste cu service-urile autorizate de către RAR, iar această informaţie va fi preluată de către BAAR şi societăţile de asigurare, pe care le va pune pe site-urile lor. De asemenea RAR va colecta aceste informaţii în legătură cu preţurile practicate, vor fi furnizate unei societăţi cu expertiză din zona financiară, cam de tip Big Four care face tarifele de referinţă RCA“, a mai adăugat Cristian Roşu.

    De asemenea, toate elemente organizatorice şi procedurale se vor reglementa printr-un grup de lucru din care vor face parte reprezentanţi ai societăţii civile, transportatori, ASF, BAAR şi mediul academic pentru a certifica instrumentele folosite. Odată calculate tarifele de referinţă, ele se vor publica şi vor fi publicate anual, susţine vicepreşedintele ASF.

    „În afară de acest lucru, am fost de acord cu posibilitatea de a crea o casă de clearing, care va fi pusă tot în sarcina BAAR. Aceasta va trebui construită când piaţa va fi echilibrată şi când vom avea puţine discrepanţe, astfel încât o casă de clearing să fie functională corect. Pentru a o construi, vor trebui acumulate fonduri în timp. De exemplu, pentru ca Fondul de Garantare a Asiguraţilor (FGA) să poată să susţină cele două falimente care au bulversat piaţa asigurarilor auto în anii 2015-2016, el a fost construit prin anii 1995. De-a lungul anilor s-au acumulat sume, astfel încât atunci câand au început plăţile din fondul de garantare se acumulase peste 1 mld. lei“, a mai spus Cristian Roşu.

    Astfel, din analizele ASF, pentru ca o casă de clearing să înceapă să funcţioneze este nevoie de o perioadă minimală de 2-3 ani, pentru a se strânge o sumă suficientă.

    Proiectul de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea legii RCA, prin care clauza de decontare directă la poliţele RCA devine obligatorie, a fost anunţat de Nicu Marcu, preşedintele ASF în urmă cu două luni.

    Acest proiect urmăreşte reducerea numărului de reclamaţii şi petiţii din piaţă şi ar trebui să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a rolului poliţei de asigurare RCA, dar şi la o echilibrare a pieţei, în condiţiile în care există o concentrare de peste 75% la doi jucători RCA City Insurance şi Euroins.

    De asemenea, decontarea directă aduce două prevederi noi – beneficiarul despăgubirii se va adresa în mod direct propriului asigurător, care îi va face tot procesul de daună, iar pentru a nu mări nejustificat valorile regreselor administrative, în termen de 10 zile, asigurătorul persoanei care a provocat accidentul are obligaţia de a plăti despăgubirea înaintată de către asigurătorul persoanei păgubite, aceasta având titlu executoriu.

    Decontarea directă este permisă din iulie 2017 şi este opţională pentru clienţi, însă asigurătorii sunt obligaţi să o oferteze.

    Piaţa RCA a ajuns la subscrieri de 3,97 mld. lei la finalul anului 2020, cu 5% mai mult faţă de 2019, în contextul în care anul trecut a fost o perioadă de incertitudini şi de restricţii din cauza pandemiei de COVID-19. În ultimii 10 ani, piaţa RCA a înregistrat o creştere mai mult decât dublă a primelor brute subscrise.