BusinessMagazin

Tag: piata berii

  • Piaţa berii a înregistrat anul trecut o creştere de 2%, consum de 82 de litri pe cap de locuitor

    Consumul de bere pe cap de locuitor s-a situat la 82 l, precizează un comunicat al asociaţiei.

    “Piaţa berii a evoluat firesc pe parcursul anului trecut înregistrând o creştere moderată de 2% în volum. Avem de-a face cu un trend pozitiv pe care deşi îl considerăm încă fragil, ne dorim să constituie o bază importantă pentru evoluţia pieţei berii anul acesta. Factorul determinant pentru conservarea trendului pozitiv al pieţei rămâne şi în continuare asigurarea unui context economic stabil şi a unui cadru de reglementare predictibil. Berea este o băutură extrem de iubită la noi în ţară, aşa că românii trebuie să continue să se poată bucura de ea alături de toţi cei dragi lor”, a declarat Lucian Ghinea, Preşedinte Asociaţia Berarii României.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Shachar Shaine revine la conducerea URBB

    „Sunt încântat să revin la conducerea URBB, fiind compania în cadrul căreia am evoluat mulţi ani şi cu care practic am crescut din punct de vedere profesional! Obiectivele pe care mi le-am propus pentru acest mandat sunt consolidarea poziţiei companiei pe piaţa berii, urmată firesc de creşterea sănătoasă a vânzărilor, printr-o strategie susţinută la nivelul extinderii de portofoliu şi a activităţii URBB în România”, a declarat Shachar Shaine.

    Shachar Shaine, 47 de ani, a absolvit Universitatea Technion din Haifa, după care şi-a aprofundat cunoştinţele prin Executive MBA la Bradford University. Experienţa sa de peste 17 ani cuprinde o activitate pe marketing şi sales în domeniul FMCG şi domeniul planificării proiectelor industriale. Aflat în România din 1999, Shaine a mai ocupat timp de trei ani poziţia de marketing vice-president URBB şi apoi încă doi ani a fost marketing & sales vice-president URBB. Din 2004 până în 2010, a ocupat funcţia de Preşedinte şi CEO al companiei.

    În 2008 a ocupat funcţia de preşedinte al Asociaţiei Berarii României, organizaţie ce reprezintă interesele profesionale ale industriei producătoare de bere din România. În iunie 2009 a fost desemnat preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, o asociaţie a celor mai importanţi investitori străini din România, înfiinţată în 1997.

    Shaine a preluat mandatul de preşedinte al URBB de la Hezy Ovadia, care a ocupat această funcţie timp de cinci ani, din ianuarie 2011 până în prezent.

    Fabrica de bere URBB are o capacitate de producţie de 2,1 milioane hectolitri, peste 700 de angajaţi. URBB este unul dintre cei mai mari producători de băuturi de pe piaţă locală, fiind prezent pe piaţă berii şi a băuturilor răcoritoare. Portofoliul companiei cuprinde mărci precum: pe piaţa berii mărcile Tuborg, Carlsberg, Holsten, SKOL, Guinness, Kilkenny, cidrul Somersby şi Granini pe piaţa băuturilor răcoritoare.

  • Tranzacţie GIGANT pe piaţa berii: Cel mai mare producător mondial a intrat în România. Ursus şi Timişoreana nu vor mai fi la fel

    Oficialii companiei britanice SABMiller au anunţat că au ajuns la un acord de principiu cu AB InBev astfel încât aceştia din urmă vor cumpăra principalul lor concurent pe piaţa berii.

    Tranzacţie GIGANT pe piaţa berii: Cel mai mare producător mondial a intrat în România. Ursus şi Timişoreana nu vor mai fi la fel. Ce înseamnă asta pentru România

  • Cum şi-au adjudecat Timişoreana şi Ciucaş poziţiile fruntaşe pe piaţa berii

    Timişoreana şi Ciucaş şi-au adjudecat poziţiile fruntaşe ca volume vândute pe piaţa berii. Ca să ajungă aici, a fost nevoie de bani, timp şi idei foarte clare în comunicare. Ambele mărci au adus în total 7 puncte procentuale la cota de piaţă deţinută de Ursus, care le are pe amândouă în portofoliu. Creşterea cotelor de piaţă ale Timişoreana şi Ciucaş, de mai bine de două ori, s-a petrecut după ce comunicarea ambelor mărci a intrat în portofoliul GMP. Care au fost deciziile care au schimbat istoria acestor mărci?

    De ani în şir, berarii se plasează între cei mai importanţi clienţi de publicitate, pentru a-şi duce produsele la inima şi paharul consumatorilor. Ce contează mai mult? Marca, reclama, gustul? Omul de marketing şi publicitarul povestesc care au fost deciziile care au împins Timişoreana şi Ciucaş pe podium. „În «concursul» pentru poziţia de lider al pieţei berii, Ursus Breweries a depăşit de două ori principalul concurent din ultimii zece ani, ajungând în prezent la o treime din piaţa berii după volum şi puţin peste după valoare“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu circa un procent faţă de 2013, dar în acelaşi interval piaţa s-a contractat cu circa 10%.

    Parcursul celor două branduri a fost impulsionat însă după ce comunicarea acestora a intrat în portofoliul GMP. Timişoreana are acum 14% din piaţă, faţă de 6% în 2005, iar Ciucaş are acum o cotă de piaţă de 12%, faţă de 5% în 2009. Felix Tătaru, preşedinte al GMP Group, povesteşte că în 2006, când GMP a preluat comunicarea Timişoreana, marca avea o cotă de piaţă de aproximativ 8%, fiind în acel moment a cincea marcă de bere din piaţă după valoare. „Cu ei am continuat ceea ce începusem deja cu un an înainte, o poziţionare bazată pe valori tradiţionale. GMP a venit cu execuţii emoţionante, diferite de ale oricărei alte beri româneşti.

    În următorii ani, Timişoreana şi-a dublat cota de piaţă, rămânând şi astăzi liderul pieţei berii de la noi“, spune Mihai Bârsan. Tot el adaugă că în 2011 Ursus a încredinţat şi comunicarea pentru Ciucaş către GMP. Cu o strategie de comunicare cu mai mult focus pe natură şi relaxare, „Ciucaş a avut o creştere importantă în ultimii ani, ajungând pe locul doi, după Timişoreana, în topul berilor româneşti“, spune reprezentantul producătorului de bere; compania are în portofoliu şi Ursus, lider al segmentului premium.

    În 2006 pe piaţă erau patru berari internaţionali care luptau pentru putere – Ursus Breweries, Heineken, Bergenbier şi URBB – care aveau peste 20 de mărci ce se luptau pentru întâietate, povesteşte Felix Tătaru. La vremea aceea, berarii ocupau loc fruntaş în topul investitorilor în reclamă TV; Bergenbier, care era berea numărul 1, îşi centra comunicarea în jurul masculinităţii. „În aceste condiţii era dificil să provoci cu un concept bazat pe tradiţie. Trebuia să căutam acel punct în care universul consumatorului se întâlnea cu universul brandului. Practic, teritoriul tradiţiilor este centrat pe brand, nu pe consumator şi exista riscul să intrăm în clişee sau într-o comunicare foarte plicticoasă. Datele despre consumator ne arătau că acesta considera, după atâţia ani de la revoluţie, că întreg sistemul de valori părea să se fi răsturnat, mai ales după debutul crizei economice. Acel punct comun a fost timpul: în perioade dificile, cum ştii ce e bine? Numai timpul poate spune. Astfel, Timişoreana a devenit brandul care asigura consumatorul că lucrurile bune vor rezista întotdeauna la testul timpului“, explică Felix Tătaru. Iar ideea a fost declinată în toate execuţiile pentru Timişoreana.

    Ciucaş are o altă poveste. A intrat în portofoliul GMP în 2011, când se afla pe locul opt în piaţă, iar obiectivul stabilit era să ajungă în top trei. Berea numărul 1 din segmentul economic, Bucegi, avea acelaşi teritoriu de comunicare, natura, iar pentru Ciucaş nu se punea problema să schimbe poziţionarea. „Atunci, diferenţiatorul a venit din ideea că Ciucaş face natura accesibilă oriunde şi oricând, metafora pentru această idee de comunicare fiind Poiana Ciucaş“, afirmă Felix Tătaru. El susţine că, dacă echipa responsabilă de brand nu construieşte valoare prin comunicare, este dificil pentru produs să facă diferenţa, indiferent de cât de bun este.

    Mihai Bărsan este însă convins că în cazul Timişoreana şi Ciucaş berea este mai bună decât reclamele. El argumentează cu medalia câştigată de Timişoreana în Australia în 2006, în cadrul unei competiţii globale cu alte peste 800 de beri din întreaga lume. Un alt element important din mixul de marketing este preţul – „iar când compar, pur raţional, raportul calitate-preţ cu celelalte oferte din piaţă, ambele mărci au un scor extrem de bun“, susţine Bârsan. Însă, adaugă el, este rolul comunicării să atragă atenţia asupra mărcilor, să nu le lase să rămână anonime şi, de asemenea, să creeze legături emoţionale cu cei care le vor consuma. Contează extrem de mult ceea ce se numeşte „fresh consistency“, adică o idee constantă de comunicare, executată, însă, de fiecare dată sub un unghi nou. Timişoreana are aceeaşi poziţionare de nouă ani, iar Ciucaş de patru. În opinia lui Bârsan, cu fiecare nouă campanie, Timişoreana şi Ciucaş au construit ceva nou, relevant, pe aceeaşi fundaţie.

     

     

  • Cum şi-au adjudecat Timişoreana şi Ciucaş poziţiile fruntaşe pe piaţa berii

    Timişoreana şi Ciucaş şi-au adjudecat poziţiile fruntaşe ca volume vândute pe piaţa berii. Ca să ajungă aici, a fost nevoie de bani, timp şi idei foarte clare în comunicare. Ambele mărci au adus în total 7 puncte procentuale la cota de piaţă deţinută de Ursus, care le are pe amândouă în portofoliu. Creşterea cotelor de piaţă ale Timişoreana şi Ciucaş, de mai bine de două ori, s-a petrecut după ce comunicarea ambelor mărci a intrat în portofoliul GMP. Care au fost deciziile care au schimbat istoria acestor mărci?

    De ani în şir, berarii se plasează între cei mai importanţi clienţi de publicitate, pentru a-şi duce produsele la inima şi paharul consumatorilor. Ce contează mai mult? Marca, reclama, gustul? Omul de marketing şi publicitarul povestesc care au fost deciziile care au împins Timişoreana şi Ciucaş pe podium. „În «concursul» pentru poziţia de lider al pieţei berii, Ursus Breweries a depăşit de două ori principalul concurent din ultimii zece ani, ajungând în prezent la o treime din piaţa berii după volum şi puţin peste după valoare“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 1,4 miliarde de lei, în scădere cu circa un procent faţă de 2013, dar în acelaşi interval piaţa s-a contractat cu circa 10%.

    Parcursul celor două branduri a fost impulsionat însă după ce comunicarea acestora a intrat în portofoliul GMP. Timişoreana are acum 14% din piaţă, faţă de 6% în 2005, iar Ciucaş are acum o cotă de piaţă de 12%, faţă de 5% în 2009. Felix Tătaru, preşedinte al GMP Group, povesteşte că în 2006, când GMP a preluat comunicarea Timişoreana, marca avea o cotă de piaţă de aproximativ 8%, fiind în acel moment a cincea marcă de bere din piaţă după valoare. „Cu ei am continuat ceea ce începusem deja cu un an înainte, o poziţionare bazată pe valori tradiţionale. GMP a venit cu execuţii emoţionante, diferite de ale oricărei alte beri româneşti.

    În următorii ani, Timişoreana şi-a dublat cota de piaţă, rămânând şi astăzi liderul pieţei berii de la noi“, spune Mihai Bârsan. Tot el adaugă că în 2011 Ursus a încredinţat şi comunicarea pentru Ciucaş către GMP. Cu o strategie de comunicare cu mai mult focus pe natură şi relaxare, „Ciucaş a avut o creştere importantă în ultimii ani, ajungând pe locul doi, după Timişoreana, în topul berilor româneşti“, spune reprezentantul producătorului de bere; compania are în portofoliu şi Ursus, lider al segmentului premium.

    În 2006 pe piaţă erau patru berari internaţionali care luptau pentru putere – Ursus Breweries, Heineken, Bergenbier şi URBB – care aveau peste 20 de mărci ce se luptau pentru întâietate, povesteşte Felix Tătaru. La vremea aceea, berarii ocupau loc fruntaş în topul investitorilor în reclamă TV; Bergenbier, care era berea numărul 1, îşi centra comunicarea în jurul masculinităţii. „În aceste condiţii era dificil să provoci cu un concept bazat pe tradiţie. Trebuia să căutam acel punct în care universul consumatorului se întâlnea cu universul brandului. Practic, teritoriul tradiţiilor este centrat pe brand, nu pe consumator şi exista riscul să intrăm în clişee sau într-o comunicare foarte plicticoasă. Datele despre consumator ne arătau că acesta considera, după atâţia ani de la revoluţie, că întreg sistemul de valori părea să se fi răsturnat, mai ales după debutul crizei economice. Acel punct comun a fost timpul: în perioade dificile, cum ştii ce e bine? Numai timpul poate spune. Astfel, Timişoreana a devenit brandul care asigura consumatorul că lucrurile bune vor rezista întotdeauna la testul timpului“, explică Felix Tătaru. Iar ideea a fost declinată în toate execuţiile pentru Timişoreana.

    Ciucaş are o altă poveste. A intrat în portofoliul GMP în 2011, când se afla pe locul opt în piaţă, iar obiectivul stabilit era să ajungă în top trei. Berea numărul 1 din segmentul economic, Bucegi, avea acelaşi teritoriu de comunicare, natura, iar pentru Ciucaş nu se punea problema să schimbe poziţionarea. „Atunci, diferenţiatorul a venit din ideea că Ciucaş face natura accesibilă oriunde şi oricând, metafora pentru această idee de comunicare fiind Poiana Ciucaş“, afirmă Felix Tătaru. El susţine că, dacă echipa responsabilă de brand nu construieşte valoare prin comunicare, este dificil pentru produs să facă diferenţa, indiferent de cât de bun este.

    Mihai Bărsan este însă convins că în cazul Timişoreana şi Ciucaş berea este mai bună decât reclamele. El argumentează cu medalia câştigată de Timişoreana în Australia în 2006, în cadrul unei competiţii globale cu alte peste 800 de beri din întreaga lume. Un alt element important din mixul de marketing este preţul – „iar când compar, pur raţional, raportul calitate-preţ cu celelalte oferte din piaţă, ambele mărci au un scor extrem de bun“, susţine Bârsan. Însă, adaugă el, este rolul comunicării să atragă atenţia asupra mărcilor, să nu le lase să rămână anonime şi, de asemenea, să creeze legături emoţionale cu cei care le vor consuma. Contează extrem de mult ceea ce se numeşte „fresh consistency“, adică o idee constantă de comunicare, executată, însă, de fiecare dată sub un unghi nou. Timişoreana are aceeaşi poziţionare de nouă ani, iar Ciucaş de patru. În opinia lui Bârsan, cu fiecare nouă campanie, Timişoreana şi Ciucaş au construit ceva nou, relevant, pe aceeaşi fundaţie.

     

     

  • Nivelul consumului de bere pe cap de locuitor a coborât la 74 l în 2014, de la 81 l.

    “După doi ani consecutivi de contracţie accentuată a consumului având ca principală cauză presiunea fiscală, piaţa berii are nevoie mai mult ca oricând de o gură de oxigen. Toate studiile pe care le-am derulat în ultimii ani au contrazis însăşi raţiunea presiunii fiscale: creşterea accizei la bere nu poate genera venituri mai mari la bugetul de stat, ci dimpotrivă – pe fondul contracţiei consumului, pierderile la bugetul de stat din TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere au depăşit veniturile din acciză”, a declarat Lucian Ghinea, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    În 2013, statul român încasa venituri cu 4% mai mici de pe piaţa berii, ca urmare a creşterii accizei, în condiţiile unui nivel zero de evaziune fiscală în producţia de bere. În 2014 istoria s-a repetat, veniturile încasate la bugetul de stat din acciză, TVA şi alte taxe aferente producţiei de bere provenite doar de la membrii Asociaţiei au scăzut cu 22 milioane euro.

    Domeniul berii are zero evaziune fiscală pe lanţul de producţie şi 69.700 locuri de muncă create pentru români şi un nivel înalt al valorii adăugate. Sectorul berii contribuie cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, iar jumătate din preţul unei beri îl reprezintă în prezent taxele.

    Peste 97% din berea consumată de români fiind produsă în continuare local. Mai mult, peste 70% din materiile prime agricole folosite pentru producerea berii provin din România.

    Piaţa berii în 2014

    • Investiţii: peste 1,3 miliarde euro de-a lungul anilor. Totuşi, contracţia pieţei în 2014 a condus la o scădere cu 2 milioane euro a bugetelor investite, acestea ajungând la 60 milioane euro.

    • Importuri: în 2014, importurile de bere s-au diminuat cu 0,09 milioane Hl, atingând 0,45 milioane Hl.

    • Exporturi: au scăzut cu 0,05 milioane Hl, atingând 0,3 milioane Hl în 2014.

    • Tipurile de ambalaje: preferinţele consumatorilor în ceea ce priveşte tipul de ambalaj pentru bere au avut doar mici fluctuaţii faţă de valorile înregistrate în 2013, acestea fiind pentru PET – 53,1% (- 0,1% pp faţă de anul precedent), sticlă – 25,8% (- 0,5% pp faţă de anul precedent), doză – 17,6% (+0,5% pp faţă de anul precedent) şi halbă – 3,5% (+ 0,1% pp faţă de anul precedent).

    • Număr de angajaţi: numărul locurilor de muncă a scăzut în 2014 cu 300, ajungând la 3.700.

    • Impactul scăderii pieţei berii asupra numărului de locuri de muncă datorate berii la nivelul întregii economii a României: scăderea cu 1.4 mil Hl a pieţei berii în volum s-a resimţit prin pierderea a 6.000  locuri de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii, la nivelul întregii economii.

     

    “În ciuda dificultăţilor pe care producătorii de bere le-au întâmpinat în ultimii ani, berea rămâne o băutură iubită de români, fiind aproape nelipsită de pe mesele lor”, a declarat Constantin Bratu, director general, Asociaţia Berarii României. Membrii asociaţiei sunt cei mai importanţi producători de bere din România: Bergenbier SA, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în România. Totodată, din Asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: Soufflet Malt Romania şi Asociaţia Producătorilor de Hamei.

    Cele şase companii membre ale Asociaţiei asigură 3.700 locuri de muncă în cadrul celor douăsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

     

  • Principalul factor pentru scăderea pieţei berii: creşterea accizei cu 16%

    Ca urmare, deşi veniturile la bugetul statului provenite din acciza plătită de sectorul berii au crescut cu 9% la nivelul anului 2013, contracţia de 10% a pieţei a indus o scădere a veniturilor colectate din TVA şi alte taxe, atât la nivelul sectorului berii, cât şi la nivelul industriilor conexe. Astfel, în 2013, contribuţiile la bugetul de stat generate de sectorul berii direct şi indirect, prin industriile conexe, au scăzut cu 4%, echivalând cu 30 milioane euro. În total, nivelul contribuţiei cumulate la bugetul de stat generată direct şi indirect de sectorul berii, a scăzut de la 728 milioane euro în 2012 la 697 milioane euro în 2013.

    Concentrându-se pe efectele induse la nivelul întregii economii a României de această scădere înregistrată pe piaţa berii în 2013, specialiştii de la Regioplan au mai concluzionat:

    •           Numărul locurilor de muncă generate direct şi indirect de sectorul berii la nivelul economiei României s-a redus cu 9%, scăzând de la 76.700 în 2012, la 69.700 la sfârşitul anului 2013

    •           Cea mai mare scădere înregistrată la nivelul locurilor de muncă a vizat sectorul ospitalităţii, unde scăderea a atins 23%, de la 30.700 în 2012, la 23.700 în 2013

    •           Valoarea adăugată generată de sectorul berii la nivelul întregii economii naţionale a scăzut cu aproape 10%, de la 570 milioane euro în 2012, la 517 milioane euro în 2013

    •           Deşi românii au venituri medii mai mici de 6 ori decât cele ale germanilor, într-un top al ţărilor europene realizat în funcţie de nivelul de accizare raportat la puterea de cumpărare a locuitorilor, România se clasează cu 13 locuri în faţa Germaniei. Printre ţările cu niveluri de acciză mai mici decât în România se numără şi Cehia, Belgia sau Spania.

    “Studiul nu face decât să reconfirme ceea ce am comunicat în repetate rânduri. Deşi în viziunea Guvernului creşterea accizei reprezintă o măsură de stimulare a veniturilor la bugetul de stat, ea are un efect de bumerang: creşterea veniturilor la bugetul de stat din acciză este absolut anihilată de scăderea mult mai mare a veniturilor colectate prin intermediul altor taxe şi a TVA-ului. Nu putem decât să sperăm că autorităţile vor înţelege, fie şi în al 12-lea ceas, că factorii care pot asigura un nivel ridicat al veniturilor bugetare provenite din taxele plătite de sectorul beri, sunt revenirea la nivelul minim european de acciză şi aplicarea unui tratament fiscal echitabil pe piaţa băuturilor fermentate”, a declarat Constantin Bratu, director general Asociaţia Berarii României.

    Cu un nivel zero al evaziunii fiscale pe lanţul de producţie, sectorul berii contribuie în prezent cu peste 60% din totalul accizei colectate la bugetul de stat de pe piaţa băuturilor alcoolice, aproape jumătate din preţul unei beri fiind reprezentat de taxe.

    Cu investiţii ce au atins până acum 1,3 miliarde euro, sectorul berii asigură direct şi indirect un număr de 69.700 de locuri de muncă la nivelul întregii economii a României. Doar în agricultură, numărul celor care au un loc de muncă datorat producţiei de bere se ridică la peste 17.000.  Numărul celor care lucrează în zona de producţie a berii a fost de 5.700 în 2013.

    Din punct de vedere al producţiei de bere, România a înregistrat la nivelul anului 2013 un volum de 16,3 milioane hl, clasându-se pe locul 8 în Europa şi pe locul 25 în lume, producţia internă fiind comparabilă cu state cu tradiţie îndelungată în domeniu, precum Belgia sau Cehia.

    Membrii Asociaţiei Berarii României sunt Bergenbier, Heineken Romania, United Romanian Breweries Bereprod, Ursus Breweries şi Martens, alături de microberăria Clinica de bere. Împreună, cei cinci producători furnizează peste 80% din cantitatea de bere consumată în românia. totodată, din asociaţie fac parte şi reprezentanţi ai producătorilor de materii prime: soufflet malt romania şi  asociaţia producătorilor de hamei. Cele cinci companii membre ale Asociaţiei asigură peste 4.000 de locuri de muncă în cadrul celor unsprezece fabrici de bere, dintre care două microberării. Unităţile de producţie ale membrilor Asociaţiei sunt situate în Ploieşti, Constanţa, Craiova, Miercurea Ciuc, Târgu-Mureş, Pan¬telimon, Timişoara, Buzău, Braşov şi Galaţi, iar cele două microberării sunt situate în Cluj-Napoca şi Timişoara.

     

  • Românii au băut cu 10% mai puţină bere anul trecut. Tot mai mulţi dintre consumatori preferă berea la PET

     Un român a consumat, în medie, anul trecut, 81 de litri de bere, faţă de 90 de litri în 2012.

    “În ciuda eforturilor producătorilor locali de a menţine trendul pozitiv din 2012, piaţa berii a înregistrat o contracţie semnificativă anul trecut. Nivelul scăzut al veniturilor consumatorilor şi neîncrederea lor în starea economiei, presiunea fiscală şi vremea nefavorabilă din vară au reprezentat factorii cheie care au condus la declinul pieţei berii în 2013”, a declarat Onno Rombouts, Preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Contracţia pieţei de bere din 2013 a condus la o scădere cu 10 milioane de euro a bugetelor investite de berari, acestea totalizând la 62 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vara răcoroasă a scăzut vânzările de bere

    “Pe fondul unei puteri de cumpărare încă scăzute a românilor, a unei veri capricioase şi a unei creşteri a nivelului fiscalităţii, rezervele pe care le exprimam la începutul anului cu privire la evoluţia vânzărilor în 2013 au fost, din păcate, confirmate. Spre deosebirede anul trecut, când au existat condiţii favorabile consumului de bere, primele şase luni ale lui 2013 au reunit o serie de factori care au creat un context dificil ce a condus la o contracţie evidentă a pieţei. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei până la sfârşitul anului, aşteptările noastre cu privire la volumele de vânzări se situează sub nivelul din 2012, când piaţa berii a atins 18,2 million Hl”, a declarat dl. Andrew Highcock, preşedintele Asociaţiei Berarii României.

    Contribuţile membrilor Asociaţiei au atins la nivelul anului 2012 pragul de 283 milioane de euro, în creştere cu 11 milioane de euro faţă de anul anterior. Aceste contribuţii au reprezentat un aport important la bugetul de stat, consttituit din diferite taxe (TVA, accize, taxe de personal, diverse impozite şi contribuţii la asigurările sociale). În anul 2012, acciza pentru bere a reprezentat 60% din totalul veniturilor din acciză colectate de pe piaţa băuturilor alcoolice.

    „De-a lungul timpului orice variaţie a volumului pieţei berii s-a resimţit şi la nivelul economiei României – fie negativ, în cazul unei contracţi a pieţei, fie pozitiv, atunci când piaţa a înregistrat un trend ascendent. Volumul pieţei berii a scăzut cu aproape 3% pe primele şase luni ale anului, constituindu-se astfel un context care mă determină să îmi exprim încă o dată convingerea că soluţia sporirii veniturilor la bugetul României provenite de pe piaţa berii nu o reprezintă creşterea accizei la bere, ci stabilirea de politici care să stimuleze dezvoltarea acestui sector de activitate şi a celor conexe,  precum şi măsuri care să reducă evaziunea fiscală pe piaţa băuturilor alcoolice“, a declarat Constantin Bratu, Director general Asociaţia Berarii României.

    Valoarea adaugată generată de sectorul berii doar la nivelul lanţului său de furnizori se ridică la 175 milioane euro, potrivit raportului The Contribution made by Beer to the European Economy Report, Ernst&Young,publicat în  2011.
    Investiţiile efectuate în facilităţile de producţie au crescut an de an, chiar şi în perioadele de contracţie severă a pieţei, cumulând până în prezent peste 1.2 miliarde euro.

    În 2012, în rândul membrilor Asociaţiei – Bergenbier S.A., Heineken România S.A., Romaqua Group, Ursus Breweries, United  Romanian Breweries Bereprod şi mini-berăria Clinica de bere -, s-a înregistrat pentru al doilea an consecutiv o creştere de aproape 10 milioane euro a investiţiilor, atingându-se un total de 71 milioane euro.