BusinessMagazin

Tag: PHILAE

  • CNES a realizat un al doilea contact cu robotul european Philae – VIDEO

    Contactul a avut loc “în urmă cu câteva zeci de minute”, a declarat Jean-Yves Le Gall pentru postul de televiziune France 2, la ora locală 07.40 (08.40 ora României, n.r.). Cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko, cunoscută şi sub diminutivul “Ciuri”, pe care robotul european s-a plasat la sfârşitul anului 2014, “este în plină efervescenţă, cu jeturi de gaze, jeturi de praf şi, graţie lui Philae, putem să vedem toate acestea în direct”, a adăugat Jean-Yves Le Gall.

    “Este o premieră în istoria omenirii”, a adăugat directorul CNES, care consideră că misiunea robotului Philae reprezintă “cea mai importantă experienţă spaţială din primii 30 de ani ai secolului al XXI-lea”.

    Robotul Philae, care a ajuns în noiembrie 2014 pe suprafaţa cometei Ciuriumov – Gherasimenko, dar a încetat ulterior să comunice, bateriile sale fiind descărcate, s-a “trezit” şi a contactat Pământul, în noaptea de sâmbătă spre duminică, a anunţat Agenţia spaţială europeană (ESA).

    Pe blogul său, ESA a anunţat că Philae a reuşit să contacteze Pământul, prin intermediul sondei spaţiale Rosetta, pentru 85 de secunde. Acesta este primul contact realizat de Philae de când a intrat în “hibernare”, în luna noiembrie.

    Cometa “Ciuri” se apropie tot mai mult de Soare – în prezent se află la o distanţă de 210 milioane de kilometri -, iar robotul Philae a reuşit să iasă din starea de hibernare graţie ameliorării coeficientului de luminozitate şi creşterii temperaturii ambientale.

    Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de circa un an.

    Robotul Philae a atins suprafaţa cometei pe 12 noiembrie, la capătul unei căderi libere în spaţiu care a durat şapte ore, sărind de două ori înainte de a ajunge într-o zonă care părea a fi un crater lipsit de lumină solară. Această poziţionare defectuoasă a împiedicat până acum bateriile solare să funcţioneze suficient de bine pentru a permite robotului să îşi continue activitatea. Philae a fost plasat în stare de “hibernare” pe data de 15 noiembrie.

    Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

    Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

    Dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui “să moară de cald” în 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

    Însă Rosetta îşi va continua misiunea de “însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

    Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

    Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

  • Misiunea robotului Philae pe cometa Ciuriumov – Gherasimenko ar putea continua

    Un fost responsabil al misiunii Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) a declarat, luni, că activitatea robotului Philae, plasat miercuri pe suprafaţa cometei Ciuriumov – Gherasimenko, ar putea continua, existând şansa ca acesta să fie mutat din regiunea umbrită unde se află în prezent de jeturi de gaz eliberate din interiorul cometei, pe măsură ce aceasta se apropie de Soare.

    Philae, un robot de mărimea unei maşini de spălat, a efectuat o misiune fără precedent, de 57 de ore, pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko. Philae a fost lansat miercuri, de la bordul sondei spaţiale Rosetta, către suprafaţa cometei şi a ajuns într-o zonă umbrită.

    O cameră video de la bordul sondei spaţiale, care orbitează la mai puţin de 16 kilometri altitudine de cometă, a surprins în imagini ultimele minute ale coborârii lui Philae pe suprafaţa acesteia, care a durat, în total, şapte ore. În imaginile publicate luni de ESA se observă locul în care Philae a atins cometa şi regiunea unde a ajuns, în cele din urmă, după ce a sărit ca o minge pe suprafaţa corpului spaţial.

    Săritura robotului, care nu era prevăzută, a fost consecinţa eşecului sistemului de prindere al lui Philae, care nu s-a declanşat corespunzător şi nu l-a ancorat. Philae a ajuns astfel într-o zonă umbrită, unde bateriile sale nu se pot reîncărca folosind lumina solară, energia fiind necesară pentru o misiune extinsă.

    Cercetătorii ESA au aşteptat cu nelinişte informaţii, pe măsură ce Philae a demarat o serie de experimente automate, inclusiv o forare de câţiva centimetri în solul cometei şi, din fericire, a avut suficientă energie pentru a transmite informaţiile, prin unde radio, către sonda Rosetta, care le-a transmis apoi către Terra.

    Înainte de a-şi opri sistemele şi a intra într-o stare de hibernare, Philae şi-a schimbat puţin poziţia pentru a încerca să aibă acces la mai multă lumină solară pentru unul dintre panourile fotovoltaice care acoperă corpul robotului, dar, imediat după rotire, robotul a rămas fără energie, iar sistemele sale s-au închis.

    Cometa 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko se îndreaptă către Soare, acompaniată de sonda Rosetta.

    Creşterea cantităţii de lumină ar putea fi utilă mai mult decât pentru încărcarea bateriilor lui Philae. Pe măsură ce cometa se încălzeşte, jeturi de gaz sunt eliberate din adâncurile sale, ceea ce ar putea duce la mişcarea robotului şi mutarea lui din regiunea umbrită unde se află.

    “Philae ar putea fi mişcat în mod natural. Dacă are loc o activitate cât de mică în acea regiune a cometei, şansele ca robotul să fie mişcat sunt destul de mari”, a declarat Gerhard Schwehm, fost manager în cadrul misiunii Rosetta, într-o teleconferinţă a NASA.

    Gravitaţia cometei Ciuriumov – Gherasimenko este de 100.000 de ori mai mică decât cea a Terrei, ceea ce înseamnă că Philae, care pe Pământ cântăreşte circa 100 de kilograme, este la fel de uşor ca o coală de hârtie pe suprafaţa corpului spaţial.

    Suprafaţa cometei este mai dură decât au crezut savanţii şi reprezintă unul dintre motivele pentru care sistemul de ancorare al robotului a eşuat. Schwehm a declarat că, totuşi, acest eşec ar putea fi de fapt un lucru pozitiv.

    “Poate este mai bine că harpoanele nu s-au declanşat, pentru că, dacă s-ar fi declanşat şi nu ar fi penetrat suprafaţa cometei, am fi avut o problemă mult mai mare”, a comentat savantul.

    Primele rezultate ale misiunii Rosetta sunt aşteptate în luna decembrie, când vor fi prezentate la conferinţa American Geophysical Union din San Francisco.

    Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

    ESA a transmis, vineri, comenzile pentru ca robotul să demareze forarea în nucleul cometei, în speranţa că acesta va reuşi să adune eşantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord. “Primul foraj pe o cometă a devenit realitate”, s-a “lăudat” Philae pe contul său de pe reţeaua de socializare Twitter.

    Ulterior, robotul a transmis informaţiile potrivit cărora forarea în nucleul cometei a fost realizată, la circa 25 de centimetri adâncime. Însă cercetătorii nu ştiu dacă robotul a putut aduce la suprafaţă eşantioanele colectate.

    Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%. După trei zile de lucru, “rezultatele lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.

    În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui “să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

    Însă Rosetta îşi va continua misiunea de “însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

    Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

    Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

  • Robotul Philae a încetat să comunice, după o misiune istorică

    Potrivit lexpress.fr, robotul Philae “a adormit” în noaptea de vineri spre sâmbătă, însă a putut transmite specialiştilor de pe Terra, prin intermediul sondei Rosetta, datele despre prima sa forare în nucleul cometei.

    Robotul ar putea, în cel mai bun caz, să funcţioneze până în luna martie, cu ajutorul panourilor sale solare. Dar specialiştii de la ESA şi de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), din oraşul francez Toulouse, nu şi-au pierdut speranţa, fiind posibil ca sâmbătă dimineaţă robotul să se “trezească” şi să reia contactul cu Terra.

    “Vom încerca din nou. Însă şansele de a restabili contactul sunt foarte slabe“, a declarat pentru AFP Stephan Ulamec, de la centrul ESA din oraşul german Darmstadt.

    “Nivelul bateriei este sub cel necesar pentru funcţionarea computerului central“, a adăugat acesta.

    În noaptea de vineri spre sâmbătă cercetătorii au încercat să modifice cu 35 de grade poziţia lui Philae pentru ca panourile sale solare să primească mai multă lumină şi să realimenteze astfel bateriile robotului.

    Philae a ajuns pe suprafaţa cometei într-o zonă acoperită de umbra unei stânci şi nu primeşte suficientă energie de la Soare pentru a putea funcţiona mai mult timp. Manevra de rotire a sa era una periculoasă, pentru că forţele implicate în procesul de forare a nucleului puteau destabiliza robotul, care se află pe o suprafaţă înclinată.

    “Nu mai primim date. Am pierdut contactul”, a declarat Philippe Gaudon, şef de proiect în cadrul misiunii spaţiale Rosetta de la CNES, sâmbătă, în jurul orei 02.30 (ora României, n.r.). După calculele ESA, bateriile lui Philae s-au descărcat în jurul orei 03.00.

    Această misiune “este unică şi va rămâne unică”, a subliniat, vineri, Andrea Accomazzo, director de zbor în cadrul misiunii Rosetta.

    Lansată în 2004, misiunea Rosetta a ESA este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

    Philae a ajuns pe suprafaţa cometei 67P/ Ciuriumov – Gherasimenko miercuri, după o cădere liberă către nucleul cometei care a durat şapte ore. Robotul a fost transportat la bordul sondei spaţiale Rosetta, care a călătorit 10 ani şi 6,4 miliarde de kilometri pentru a se întâlni cu cometa.

    ESA a transmis, vineri, comenzile pentru ca robotul, de mărimea unei maşini de spălat, să demareze forarea în nucleul cometei, în speranţa că acesta va reuşi să adune eşantioane de materie care să fie analizate de laboratorul de la bord. “Primul foraj pe o cometă a devenit realitate”, s-a “lăudat” Philae pe contul său de pe reţeaua de socializare Twitter.

    Ulterior robotul a transmis informaţiile potrivit cărora forarea în nucleul cometei a fost realizată, la circa 25 de centimetri adâncime, informează Reuters.

    Însă cercetătorii nu ştiu dacă robotul a putut aduce la suprafaţă eşantioanele colectate.

    Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la CNES, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%. După trei zile de lucru, “rezultatete lui Philae sunt extraordinare”, este de părere Marc Pircher, director al CNES.

    Echipa de la centrul de control din Darmstadt, Germania, nu a localizat cu precizie poziţia robotului pe cometă, după ce Philae a sărit de două ori de pe suprafaţa obiectului cosmic, în timpul procesului de aterizare, care a avut loc miercuri. Savanţii analizează transmisiunile radio dintre robot şi Rosetta pentru a vedea dacă există vreo metodă de a calcula poziţia lui Philae. Analiza a oferit deja “o arie de incertitudine”, pe raza căreia, foarte probabil, se află Philae.

    Imaginile realizate de Rosetta ar trebui să identifice poziţia micului robot, potrivit lui Paolo Ferri, şeful operaţiunilor misiunii Rosetta în cadrul ESA. Paolo Ferri este încrezător că inginerii vor găsi o soluţie pentru problema cantităţii insuficiente de energie de care dispune Philae.

    În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui “să moară de cald” în martie 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

    Însă Rosetta îşi va continua misiunea de “însoţitoare” a cometei Ciurimov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

    Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

    Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

  • Robotul Philae, de la bordul sondei Rosetta, va atinge miercuri nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko

    “Suntem foarte bine pregătiţi pentru această separare. Este un moment aproape magic”, a dat asigurări Sylvain Lodiot, responsabil cu operaţiunile de zbor în cadrul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

    “Operaţiunea nu este simplă”, a avertizat, însă, Philippe Gaudon, şeful de proiect din partea CNES, agenţia spaţială franceză, în cadrul misiunii Rosetta, care “numără zilele”, de la centrul de operaţiuni al CNES din Toulouse.

    Dacă micul robot Philae va reuşi să ajungă pe suprafaţa cometei 67P/Ciurimov-Gherasimenko, va fi pentru prima dată când savanţii vor putea studia “pe teren” nucleul unei comete, partea solidă a acestui tip de obiecte spaţiale, în comparaţie cu coada acestora, formată din gaze şi praf desprinse din nucleu sub efectul radiaţiilor solare. Philae va efectua o serie de foraje pe suprafaţa cometei pentru a preleva eşantioane de materie.

    Această misiune de “arheologie spaţială”, demarată în 2004, odată cu lansarea sondei spaţiale Rosetta, care a parcurs peste 6,5 miliarde de kilometri, încearcă să cerceteze evoluţia Sistemului Solar de la naştere, cometele fiind considerate vestigii ale materiei primitive.

    Philae, un robot laborator cu o greutate de 100 de kilograme, se va separa de Rosetta, care acompaniază cometa, călătorind cu 65.000 de kilometri pe oră către Soare, la ora 8.35 GMT (10.35 ora României, n.r.), miercuri, potrivit programului stabilit de cercetători.

    Confirmarea detaşării robotului de sonda spaţială va ajunge la Centrul european pentru operaţiuni spaţiale (ESOC) al ESA din Darmstadt, în Germania, 28 de minute mai târziu, pentru că atât îi ia semnalului radio trimis de Rosetta să ajungă pe Terra. Sonda se află la peste 500 de milioane de kilometri depărtare de Pământ.

    Începând de marţi seară şi până miercuri, ESA va trebui să autorizeze de şapte ori misiunea, înainte de a permite separarea robotului, într-un proces bine stabilit prin care doreşte să se asigure că Rosetta va poziţiona robotul pe o traiectorie corectă către destinaţia sa, situl “J”, botezat Agilkia, după numele unei insule de pe Nil care găzduieşte templul antic egiptean Philae.

    Robotul laborator se va separa de sonda spaţială la o altitudine de circa 20 de kilometri faţă de suprafaţa cometei, graţie unui sistem mecanic de ejectare, dublat de un mecanism de siguranţă.

    “După aceea, Philae va cădea liber timp de şapte ore”, a declarat Sylvain Lodiot.

    Philae va cădea foarte lent, fiind tras doar de slaba atracţie gravitaţională exercitată asupra sa de nucleul cometei.

    Căderea va fi efectuată fără nici un control exterior asupra robotului exercitat de Rosetta sau de centrul de pe Terra. Philae are totuşi un sistem intern care ar trebui să îi permită să ajungă pe cometă în poziţie verticală şi să atingă suprafaţa nucleului aşezându-se pe picioarele sale.

    În timpul celor şapte ore, robotul va folosi mai multe dintre cele zece instrumente ştiinţifice şi va face fotografii ale sondei, urmând ca, înainte de atingerea suprafeţei cometei, să capteze o serie de imagini ale sitului stabilit ca destinaţie.

    La rândul său, Rosetta va “arunca un ochi” asupra micului robot, permiţând cercetătorilor să evalueze dacă Philae se află pe traiectoria corectă.

    Dacă totul se va desfăşura cum este prevăzut, confirmarea atingerii de către Philae a suprafeţei cometei va sosi pe Terra în jurul orei 16.00 GMT (18.00, ora României).

    Riscurile sunt însă numeroase. “Nu avem de-a face cu o cometă cooperantă”, a spus Philippe Gaudon. Philae a fost conceput pentru a se ancora pe nucleu şi pentru a evita să sară ca o minge de pe suprafaţa acestuia, dar nimic nu îi asigură pe savanţi că robotul nu se va afunda, posibil, în solul moale al nucleului.

    Zona în care se află punctul de contact stabilit nu este nici ea lipsită de pericole. Câteva sute de stânci şi pante cu înclinaţii mai mari de 30 de grade sunt prezente, făcând ca 18% din aria zonei respective să fie improprie acestei misiuni.

    Philippe Gaudon a evaluat şansele de reuşită la 70%.

    Dacă Philae se va ancora corect pe suprafaţa cometei, va începe imediat să studieze nucleul timp de două zile şi jumătate, când va efectua analize ştiinţifice. Apoi, ritmul de lucru va fi determinat de reîncărcarea bateriilor sale.

    Philae ar trebui să funcţioneze până în luna martie, fiind condamnat “să moară de cald”, când cometa se va apropia de Soare.

    Dar Rosetta va continua să escorteze cometa până ce aceasta se va apropia la cea mai mică distanţă de Soare, în august 2015.