BusinessMagazin

Tag: pesimist

  • Scenariu pesimist privind Brexit. Ce urmează după respingerea variantelor propuse

    Votul Camerei Comunelor are rolul de recomandare, fără a exista obligativitatea de aplicare a deciziilor de către Guvernul Marii Britanii.

    Moţiunea C care prevedea negocierea unei uniuni vamale cu Uniunea Europeană a fost respinsă cu 276 voturi la 273.
     
    Aceasta cerea guvernului să garanteze că orice acord de retragere şi orice declaraţie politică negociată cu UE include un angajament de a negocia o uniune vamală permanentă şi cuprinzătoare pentru Marea Britanie şi de a consacra acest obiectiv prin lege.
     
    Aceeaşi propunere, săptămâna trecută, a fost respinsă cu o diferenţă de doar 6 voturi, 265 parlamentari au susţinut-o şi 271 au respins-o.
     
    Moţiunea D privind “Piaţa comună 2.0” a fost respinsă cu 282 de voturi la 261. Aceasta prevedea ca guvernul să negocieze un acord consolidat în stilul Norvegiei, care să includă aderarea la piaţa unică a UE, precum şi un acord vamal cu UE.
     
    O propunere similară prezentată ​​săptămâna trecută a fost susţinută de 189 parlamentari şi respinsă de 283.
     
    Moţiunea E care se referea la convocarea unui nou referendum a fost respinsă cu 292 de voturi la 280.
     

  • Cumpăr sau vând? Cum va arăta piaţa imobiliară în 2022?

    ​Aproape că nu există săptămână în care un dezvoltator imobiliar să nu anunţe o nouă investiţie într-unul din oraşele mari din România. În acelaşi timp, preţurile apartamentelor cresc, majoritatea companiilor caută să-şi extindă birourile, iar centrele logistice devin un business tot mai profitabil. Sunt toate acestea caracteristicile unei creşteri sănătoase sau asistăm la primele semne ale unei recesiuni? 

    Business MAGAZIN şi-a propus să descrie principalele tendinţe care vor modela piaţa imobiliară locală într-un orizont de patru ani şi să afle care sunt deciziile potrivite pentru asigurarea unei aterizări line, în situaţia unui scenariu pesimist.

    „Estimăm că ritmul creşterii pentru următorii patru ani va fi diferit: în 2022, piaţa se va regăsi într-o fază de stagnare sau chiar scădere a anumitor segmente”, anticipează Oana Iliescu, managing director al Cushman & Wakefield Echinox, evoluţia pieţei imobiliare în următorii patru ani. Ea observă că toate segmentele acesteia au cunoscut o creştere sănătoasă în ultimii ani, proiectele finalizate fiind rezultatul unui raport corect între cerere şi ofertă, iar cele în curs de dezvoltare sunt sustenabile.

    Următorul ciclu de dezvoltare a pieţei imobiliare poate fi descris ca fiind şi unul de maturizare: „Aşa cum perioada 2009-2011 a contribuit la profesionalizarea pieţei, perioada până în 2022 ar trebui să contribuie la maturizarea pieţei imobiliare locale”, spune Silviana Petre Badea, managing director al JLL România.

    De asemenea, observă ea, în tranzacţiile instituţionale, cu proprietăţi imobiliare comerciale, asistăm deocamdată la o creştere sănătoasă. „Semnele supraîncălzirii nu se văd încă. Finanţările bancare sunt sustenabile, dezvoltatorii şi investitorii analizează mult mai atent noile proiecte înainte de a lua o decizie, atât yieldurile, cât şi chiriile sunt încă departe de nivelurile din 2008”, spune Petre Badea.

    Analiştii intervievaţi de Business MAGAZIN se aşteaptă la o creştere susţinută a pieţei în următorii ani, în linie cu creşterile înregistrate în ultima perioadă pentru toate segmentele, dar în special pentru segmentul industrial/logistic, precum şi pentru cel de birouri. „Este foarte probabil să asistăm şi la o dezvoltare mai acelerată a principalelor oraşe regionale, unde se observă deja un interes sporit din partea companiilor şi a dezvoltatorilor imobiliari”, crede Valentin Lupu, associate director capital markets al Knight Frank.

    Majoritatea proiectelor din segmentele industrial/logistic şi de birouri au fost fie preînchiriate într-o mare proporţie, fie închiriate aproape complet la scurt timp de la data livrarii. Prin urmare, cererea susţinută a fost principalul motor al dezvoltatorilor şi nu au fost multe proiecte dezvoltate speculativ, ceea ce reduce semnificativ riscul supraîncălzirii, la fel ca în anteriorul boom imobiliar, argumentează specialistul de la Knight Frank.

    În ceea ce priveşte motoarele de creştere ale pieţei, acestea vor fi în continuare birourile şi spaţiile logistice, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Dezvoltarea de retail va urma nevoia de expansiune a marilor ancore de food, iar pe lângă galeriile comerciale vor apărea şi câteva centre de mari dimensiuni – de exemplu în Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Târgovişte, anticipează Oana Iliescu.

    Analiştii sunt optimişti şi prin prisma modului în care marii investitori se raportează la piaţa locală: „România a intrat deja pe radarele marilor investitori instituţionali activi din Europa de Vest, Statele Unite şi Asia, care analizează deja intrarea pe piaţa din România şi caută produse stabile, cu venituri pe termen lung, generate de chiriaşi blue chip”, spune Iliescu.

    România se află pe harta acestor investitori, iar interesul lor pentru piaţa locală este unul crescut, absenţa lor în număr mare fiind un motiv al lipsei produselor disponibile de vânzare de pe piaţă, întrucât investitorii deja prezenţi pe piaţa locală sunt interesaţi de achiziţii şi de consolidarea portofoliilor, crede şi Valentin Lupu. „Încălzirea pieţelor din regiune (de exemplu Cehia, Polonia, Ungaria) şi randamentele în scădere de pe pieţele respective vor reprezenta un factor decisiv şi atunci vom asista la o prezenţă mult mai activă din partea unor noi jucători”, previzionează şi analistul de la Knight Frank.

    Ce este de făcut pentru evitarea efectelor unei eventuale recesiuni?

    În primul rând, dezvoltatorii trebuie să ţină cont de cererea din piaţă şi mai ales de faptul că cererea nu trebuie să se bazeze excesiv pe finanţare bancară. Din punctul de vedere al Oanei Iliescu, structura şi disponibilitatea finanţărilor de pe piaţă reprezintă deja un prim factor de triere a proiectelor imobiliare, astfel încât o nouă recesiune să fie evitată. „Pe lângă experienţă şi o contribuţie mai mare din fonduri proprii, dezvoltatorii imobiliari trebuie să demonstreze fezabilitatea proiectelor prin studii specializate şi grade de preînchiriere pentru accesarea finanţărilor”, descrie ea una dintre măsurile necesare dezvoltării sustenabile a pieţei. 

    „Ciclurile economice nu pot fi evitate, dar în ultimii ani am asistat la o «disciplinare» crescută a tuturor categoriilor de jucători de pe piaţa imobiliară (dezvoltatori, finanţatori, vânzători şi cumpărători) şi este important ca această evoluţie să continue pentru a evita o scădere aceelerată a pieţei în cazul unui viitor ciclu de contracţie a economiei”, avertizează Valentin Lupu.

    Pe de altă parte, Silviana Petre Badea este de părere că „o recesiune are rol corector şi purificator, uneori necesar în economie”. Ea identifică drept măsuri pentru a ne pune la adăpost de o următoare recesiune o politică de investiţii defensivă, în active cu venituri sustenabile pe termen lung, cu finanţare conservatoare; potrivit ei, o astfel de abordare poate să ajute la punerea la adăpost a unor anumite categorii de investitori. Împărţirea riscului pe mai multe categorii de active pentru diversificare ajută şi ea.

    „Cea mai eficientă măsură care ne poate ajuta ca naţiune să fim pregătiţi pentru o recesiune (indiferent când vine ea) este educaţia economică şi financiară a populaţiei, care să înţeleagă mecanismele economice de bază şi care să poată lua decizii personale, dar şi politice în cunoştinţe de cauză”, crede Petre Badea.

    În ceea ce priveşte intrarea pe piaţa locală a marilor investitori instituţionali activi în Europa de Vest, reprezentantul Knight Frank vorbesc de un interes crescut, problema fiind însă lipsa unui număr semnificativ de produse disponibile spre vânzare, întrucât investitorii deja prezenţi pe piaţa locală sunt interesaţi de achiziţii şi de consolidarea portofoliilor. Încălzirea pieţelor din regiune – aşa cum sunt Cehia, Polonia şi Ungaria – şi randamentele în scădere de pe pieţele respective vor reprezenta un factor decisiv şi atunci vom asista la o prezenţă mult mai activă din partea unor noi jucători, consideră Valentin Lupu.

    „Urmărirea echilibrului între cerere şi ofertă ar trebui să plaseze piaţa imobiliară din România într-o poziţie mai puţin vulnerabilă în contextul unei recesiuni globale”, concluzionează Iliescu.

  • Bazele pesimismului din creier au fost descoperite de cercetători

    Neurologii din cadrul MIT au descoperit o regiune a creierului ce poate genera acest tip de stare pesimistă. În testele de laborator pe animale, aceştia au descoperit că, prin stimularea regiunii nucleului caudat, animalele luau decizii mai negative. Deciziile pesimiste continuau pe parcursul unei zile întregi după stimularea iniţială, scrie Science Daily.

    Descoperirea i-ar putea ajuta pe cercetători să înţeleagă cum apar unele dintre efectele depresiei sau anxietăţii şi poate ajuta la crearea unor noi tratamente.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • GfK: Românii, cei mai pesimişti europeni atunci când vine vorba de perspectivele economice ale propriei ţări

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Piaţa imobiliară a dat în clocot: ​Aproape că nu există săptămână în care un dezvoltator imobiliar să nu anunţe o nouă investiţie într-unul din oraşele mari din România. Ce se întâmplă cu preţul apartamentelor?

    ​Aproape că nu există săptămână în care un dezvoltator imobiliar să nu anunţe o nouă investiţie într-unul din oraşele mari din România. În acelaşi timp, preţurile apartamentelor cresc, majoritatea companiilor caută să-şi extindă birourile, iar centrele logistice devin un business tot mai profitabil. Sunt toate acestea caracteristicile unei creşteri sănătoase sau asistăm la primele semne ale unei recesiuni? 

    Business MAGAZIN şi-a propus să descrie principalele tendinţe care vor modela piaţa imobiliară locală într-un orizont de patru ani şi să afle care sunt deciziile potrivite pentru asigurarea unei aterizări line, în situaţia unui scenariu pesimist.

    „Estimăm că ritmul creşterii pentru următorii patru ani va fi diferit: în 2022, piaţa se va regăsi într-o fază de stagnare sau chiar scădere a anumitor segmente”, anticipează Oana Iliescu, managing director al Cushman & Wakefield Echinox, evoluţia pieţei imobiliare în următorii patru ani. Ea observă că toate segmentele acesteia au cunoscut o creştere sănătoasă în ultimii ani, proiectele finalizate fiind rezultatul unui raport corect între cerere şi ofertă, iar cele în curs de dezvoltare sunt sustenabile.

    Următorul ciclu de dezvoltare a pieţei imobiliare poate fi descris ca fiind şi unul de maturizare: „Aşa cum perioada 2009-2011 a contribuit la profesionalizarea pieţei, perioada până în 2022 ar trebui să contribuie la maturizarea pieţei imobiliare locale”, spune Silviana Petre Badea, managing director al JLL România.

    De asemenea, observă ea, în tranzacţiile instituţionale, cu proprietăţi imobiliare comerciale, asistăm deocamdată la o creştere sănătoasă. „Semnele supraîncălzirii nu se văd încă. Finanţările bancare sunt sustenabile, dezvoltatorii şi investitorii analizează mult mai atent noile proiecte înainte de a lua o decizie, atât yieldurile, cât şi chiriile sunt încă departe de nivelurile din 2008”, spune Petre Badea.

    Analiştii intervievaţi de Business MAGAZIN se aşteaptă la o creştere susţinută a pieţei în următorii ani, în linie cu creşterile înregistrate în ultima perioadă pentru toate segmentele, dar în special pentru segmentul industrial/logistic, precum şi pentru cel de birouri. „Este foarte probabil să asistăm şi la o dezvoltare mai acelerată a principalelor oraşe regionale, unde se observă deja un interes sporit din partea companiilor şi a dezvoltatorilor imobiliari”, crede Valentin Lupu, associate director capital markets al Knight Frank.

    Majoritatea proiectelor din segmentele industrial/logistic şi de birouri au fost fie preînchiriate într-o mare proporţie, fie închiriate aproape complet la scurt timp de la data livrarii. Prin urmare, cererea susţinută a fost principalul motor al dezvoltatorilor şi nu au fost multe proiecte dezvoltate speculativ, ceea ce reduce semnificativ riscul supraîncălzirii, la fel ca în anteriorul boom imobiliar, argumentează specialistul de la Knight Frank.

    În ceea ce priveşte motoarele de creştere ale pieţei, acestea vor fi în continuare birourile şi spaţiile logistice, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Dezvoltarea de retail va urma nevoia de expansiune a marilor ancore de food, iar pe lângă galeriile comerciale vor apărea şi câteva centre de mari dimensiuni – de exemplu în Iaşi, Piteşti, Ploieşti, Târgovişte, anticipează Oana Iliescu.

    Analiştii sunt optimişti şi prin prisma modului în care marii investitori se raportează la piaţa locală: „România a intrat deja pe radarele marilor investitori instituţionali activi din Europa de Vest, Statele Unite şi Asia, care analizează deja intrarea pe piaţa din România şi caută produse stabile, cu venituri pe termen lung, generate de chiriaşi blue chip”, spune Iliescu.

    România se află pe harta acestor investitori, iar interesul lor pentru piaţa locală este unul crescut, absenţa lor în număr mare fiind un motiv al lipsei produselor disponibile de vânzare de pe piaţă, întrucât investitorii deja prezenţi pe piaţa locală sunt interesaţi de achiziţii şi de consolidarea portofoliilor, crede şi Valentin Lupu. „Încălzirea pieţelor din regiune (de exemplu Cehia, Polonia, Ungaria) şi randamentele în scădere de pe pieţele respective vor reprezenta un factor decisiv şi atunci vom asista la o prezenţă mult mai activă din partea unor noi jucători”, previzionează şi analistul de la Knight Frank.

    Ce este de făcut pentru evitarea efectelor unei eventuale recesiuni?

    În primul rând, dezvoltatorii trebuie să ţină cont de cererea din piaţă şi mai ales de faptul că cererea nu trebuie să se bazeze excesiv pe finanţare bancară. Din punctul de vedere al Oanei Iliescu, structura şi disponibilitatea finanţărilor de pe piaţă reprezintă deja un prim factor de triere a proiectelor imobiliare, astfel încât o nouă recesiune să fie evitată. „Pe lângă experienţă şi o contribuţie mai mare din fonduri proprii, dezvoltatorii imobiliari trebuie să demonstreze fezabilitatea proiectelor prin studii specializate şi grade de preînchiriere pentru accesarea finanţărilor”, descrie ea una dintre măsurile necesare dezvoltării sustenabile a pieţei. 

    „Ciclurile economice nu pot fi evitate, dar în ultimii ani am asistat la o «disciplinare» crescută a tuturor categoriilor de jucători de pe piaţa imobiliară (dezvoltatori, finanţatori, vânzători şi cumpărători) şi este important ca această evoluţie să continue pentru a evita o scădere aceelerată a pieţei în cazul unui viitor ciclu de contracţie a economiei”, avertizează Valentin Lupu.

    Pe de altă parte, Silviana Petre Badea este de părere că „o recesiune are rol corector şi purificator, uneori necesar în economie”. Ea identifică drept măsuri pentru a ne pune la adăpost de o următoare recesiune o politică de investiţii defensivă, în active cu venituri sustenabile pe termen lung, cu finanţare conservatoare; potrivit ei, o astfel de abordare poate să ajute la punerea la adăpost a unor anumite categorii de investitori. Împărţirea riscului pe mai multe categorii de active pentru diversificare ajută şi ea.

    „Cea mai eficientă măsură care ne poate ajuta ca naţiune să fim pregătiţi pentru o recesiune (indiferent când vine ea) este educaţia economică şi financiară a populaţiei, care să înţeleagă mecanismele economice de bază şi care să poată lua decizii personale, dar şi politice în cunoştinţe de cauză”, crede Petre Badea.

    În ceea ce priveşte intrarea pe piaţa locală a marilor investitori instituţionali activi în Europa de Vest, reprezentantul Knight Frank vorbesc de un interes crescut, problema fiind însă lipsa unui număr semnificativ de produse disponibile spre vânzare, întrucât investitorii deja prezenţi pe piaţa locală sunt interesaţi de achiziţii şi de consolidarea portofoliilor. Încălzirea pieţelor din regiune – aşa cum sunt Cehia, Polonia şi Ungaria – şi randamentele în scădere de pe pieţele respective vor reprezenta un factor decisiv şi atunci vom asista la o prezenţă mult mai activă din partea unor noi jucători, consideră Valentin Lupu.

    „Urmărirea echilibrului între cerere şi ofertă ar trebui să plaseze piaţa imobiliară din România într-o poziţie mai puţin vulnerabilă în contextul unei recesiuni globale”, concluzionează Iliescu.

  • Ce tip de persoane ar trebui să eviţi dacă vrei să te îmbogăţeşti

    Cercetătorul şi autorul Thomas C. Corley a cercetat obiceiurile zilnice ale oamenilor bogaţi timp de cinci ani şi a ajuns la concluzia că ei evită întotdeauna un tip de persoană: pesimiştii. 
     
    ”Miliardarii care şi-au construit singuri averile sunt foarte atenţi cu cine se asociază. Ai atât de mult succes cât cei cu care te asociezi în mod frecvent. Bogaţii sunt mereu în căutare de indivizi care au obiective înalte, sunt optimişti, entuziaşti şi au o atitudine pozitivă în generaş”, spune autorul în cartea ”Change Your Habits, Change Your Life.”
     
    86% din persoanele din studiul său şi-au construit obiceiul de  a se asocia cu alte persoane orientate spre succes.  El observă că succesul pe termen lung este posibil doar printr-o tendinţă de a privi pozitiv lucrurile din viaţa ta. 
     
    Corley nu este singurul care a ajuns la o astfel de concluzie. În urmă cu aproape un secol, jurnalistul Napoleon Hill a cercetat peste 500 de milionari şi a ajuns la aceleaşi idei. ”Oameii preiau din natura, obiceiurile şi puterea celor cu care se  asociază şi nu există speranţă pentru succces celor care se raportează mereu la persoanele  cu o personalitate negativistă”, a scris şi el în bestsellerul publicat în 1937, ”Think and Grow Rich”.

  • Analist: Retragerea SUA din TPP ar însemna sfârşitul acordurilor de liber schimb

    Retragerea SUA din Acordul de parteneriat transpacific (TPP) este un pas în direcţia greşită şi cel mai pesimist scenariu pentru economia globală, spune Christopher Dembik, director de analiza macro la Saxo Bank.

    Prin promovarea restricţiilor comerciale, Donald Trump îşi asumă riscul de a grăbi revenirea recesiunii şi a împinge lumea într-o nouă perioadă de şomaj la scară largă. Demersul va avea, spune analistul, cinci consecinţe directe.

    Prima este reducerea comerţului global pe viitor, comerţ care a fost mult încetinit de la criza financiară încoace, şi cu siguranţă va duce la sfârşitul procesului de globalizare care a început după cel de-al doilea război mondial şi care a fost în general benefic pentru ţările emergente prin favorizarea apariţiei unei vaste clase de mijloc în multe ţări, cum e China şi Brazilia.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un scriitor care a studiat oamenii bogaţi timp de cinci ani a aflat ce gen de persoană evită aceştia

    După ce a cercetat timp de cinci ani obiceiurile zilnice ale oamenilor bogaţi, scriitorul Thomas C.Corley a aflat că aceştia evită total un tip de persoană: pesimiştii, sugerând că relaţiile de prietenie ar avea astfel un impact major asupra nivelului de câştig, potrivit Business Insider.

    “Milionarii sunt foarte grijulii cu cine se asociază”, a scris Corley în cartea sa, “Change Your Habits, Change Your Life.” ( “Schimbă-ţi obiceiurile, schimbă-ţi viaţa”).

    “Ai acelaşi succes material cu al persoanelor cu care te asociezi în mod frecvent. Bogaţii caută mereu indivizi care au scopuri bine orientate, sunt optimişti, entuziaşti şi care au o atitudine mentală pozitivă.”, exprimă autorul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un clujean de 38 de ani a construit o afacere de 5 milioane de euro cu 300 de angajaţi şi birouri în două ţări

    La 38 de ani, antreprenorul clujean Cătălin Chiş conduce grupul de firme Active Power Solutions, cu activităţi în domeniul tehnologiei. A ales în urmă cu 15 ani calea antreprenoriatului, o aventură care nu a fost deloc uşoară, şi a construit de la zero un grup de firme care are acum 300 de angajaţi, un birou la Londra şi o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro.

    “În cel mai pesimist caz, creşterea cifrei de afaceri pentru anul în curs se plasează la 10-20%, în tandem cu angajarea a circa 30 de oameni. Varianta optimistă vizează să dublăm cifra de afaceri şi să creştem cu 25% numărul de angajaţi (încă 75 de persoane). Deocamdată suntem pe varianta pesimistă, am crescut cu circa 15% în prima parte a anului“, spune Cătălin Chiş, director executiv al Active Power Solutions. Grupul are acum circa 300 de angajaţi şi a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 4,5 milioane de euro, iar dezvoltarea grupului a avut o serie de momente cheie.

    Absolvent al Facultăţii de Calculatoare de la Cluj (1999), Chiş a lucrat vreme de doi ani şi jumătate în trei firme, parcurgând mai multe poziţii şi funcţii, de la agent de vânzări la director tehnic, programator sau project manager. Ideea antreprenoriatului s-a înfiripat în 2000, la întoarcerea din SUA. Un bun prieten îi spusese că pleacă în Statele Unite peste două săptămâni şi s-a hotărât brusc să-l însoţească. În numai două săptămâni, înaintea plecării, în cadrul programului Work & Travel, a găsit o slujbă trimiţând câteva mailuri şi susţinând un interviu telefonic. „Nici bani de bilet nu aveam, am împrumutat. A fost o experienţă interesantă“, povesteşte el acum despre aventura în SUA, unde vreme de patru luni a trecut prin tot felul de joburi, de la muncă necalificată până la domeniul în care profesa deja în ţara natală.

    Nu şi-a dorit însă să rămână acolo, deşi ocazia se ivise, iar la revenirea în ţară a vrut să se întoarcă la acelaşi loc de muncă de unde plecase. Un alt prieten primise pe parcursul celor patru luni cât Chiş fusese plecat o mărire de salariu de 20%, iar clujeanul voia să fie remunerat la fel, dar managerul i-a spus că nu are cum. A replicat atunci că în acele condiţii nu doreşte să rămână, pentru că valoarea sa ca angajat era aceeaşi, chiar dacă argumentul angajatorului fusese că suma se lega nu doar de valoare, ci şi de constanţa la locul de muncă. „În momentul re-spectiv nu am înţeles despre ce este vorba, şi când am ieşit din birou am spus că o să fac o firmă care să fie mai mare decât aceea“, îşi aminteşte antreprenorul. Şi aşa a şi fost.

    „Am început firma fără să ştiu de unde să o apuc, ştiam doar cam ce vreau să fac, adică într-o formă sau alta acelaşi lucru care îl făceam şi ca angajat, să creez soft, să dezvolt soluţii pentru client, de la ERP şi CRM până la aplicaţii complexe în domeniul financiar.“ Fără să aibă bani, îi era clar că trebuie să găsească rapid un client, dar nu ştia legislaţie, aspecte financi-are sau contabile. În primele două-trei luni a stat acasă şi s-a jucat, încercând să se liniştească şi să găsească o variantă de acţiune, iar la un moment a venit un prieten care i-a spus că are un client cu o imprimantă stricată, căreia nu reuşea să-i dea de cap.

    „Am mers şi am stat două sau trei zile până am înţeles ce nu funcţiona, dar nu ştiam cu cine am de-a face, cine e cli-entul respectiv, care s-a dovedit a fi una dintre cele mai mari firme de arhitectură din Transilvania şi care a devenit primul cli-ent.“ Arhitecţii au fost plăcut surprinşi, dat fiind că imprimanta era scumpă, costa în jur de 50.000 de euro, şi nici măcar firma care le-o vânduse nu reuşise să o repare. „Cei doi asociaţi ai firmei au fost aşa entuziasmaţi încât mi-au propus să rămân“, povesteşte Chiş despre începuturile sale ca antreprenor. A început să le configureze calculatoarele, să lucreze la reţea, să facă mici aplicaţii de soft. „Emoţionant a fost momentul în care mi-au spus: «Cătălin, cred că e momentul să facturezi»“. Lucra deja de două luni, timp în care nu luase niciun ban, şi îşi aminteşte că nu avea nici măcar bani de transport, motiv pentru care mergea pe jos 4-5 km; „stăteam până dimineaţa cu unul dintre ei, alt workaholic, şi dimineaţa la 5 mergeam pe jos acasă, că nu aveam 3, 5 sau 7 lei să iau taxiul“. Surprins a fost şi pentru că i-au întors factura, spunându-i să dubleze suma, de la 5.000 de lei la 10.000 de lei pentru două luni. „Mi s-a părut foarte mult. De acolo am început totul.“

    Şi al doilea client are o poveste. Primea deja bani constant de la firma de arhitectură „şi am început să prind încredere în mine, că ceea ce fac e bine şi munca mea e apreciată“. Într-o zi, negocia cumpărarea unui calculator şi lângă el era un domn care voia să cumpere mai multe calculatoare, pentru o reţea. L-a auzit ce vorbeşte şi, încredinţat fiind că poate să lucreze pentru el, l-a aşteptat afară, i-a dat o carte de vizită şi i-a spus: „Cred că te pot ajuta“. Mai făcuse în facultate proiecte similare, „iar pentru el am făcut o reţea de calculatoare într-un internet cafe din oraşul natal“; au urmat apoi şi alte spaţii, iar antrepre-norul a găsit mai uşor clienţi şi proiecte.

    În martie 2001, la câteva luni de la începerea colaborării cu firma de arhitectură, a angajat primul om, iar cifra de afaceri din primul an a fost cam 1,7 milioane de lei. „Un an mai târziu depăşea deja 3 milioane de lei. E relativ simplu să creşti când ai o bază mică“, argumentează antreprenorul, al cărui grup de firme a avut anul trecut o cifră de afaceri de circa 12 ori mai mare decât în primul an de activitate.

  • Nervii investitorilor nu rezistă. Bursele scad din nou. La Bucureşti pierderile se adâncesc

    Principalele pieţe bursiere din întreaga lume sunt din nou pe minus, ceea ce arată cât de fragili sunt nervii investitorilor când citesc numai previziuni pesimiste privind anul 2016.

    Piaţa germană, principala economie a Europei, era în scădere cu 2% joi dimineaţă, iar piaţa de la Londra marca încă un minus de 2%.

    La Bucureşti indicele BET avea un minus de 1% la ora 11, iar indicele BET-FI consemna un minus de 1,28%.

    Acţiunile Petrom au scăzut cu 0,27, considerat un prag de rezistenţă, având un minus de 1,6%, acţiunile Romgaz scădeau cu 2%, acţiunile BVB aveau un minus de 1%, BRD pierdea 1%, Banca Transilvania era în scădere cu 1%.

    La nivelul SIF-urilor, SIF 4 avea scăderea cea mai mare, un minus de 3,5%, SIF 3 avea un minus de 1%, la fel ca şi SIF 5. Cel mai bine stătea SIF 2, care consemna un minus de numai 0,27%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro