BusinessMagazin

Tag: pesimism

  • Cei mai bogaţi oameni din China sunt la fel de pesimişti ca în timpul pandemiei în privinţa economiei ţării. „Acesta este un semnal al unei schimbări fundamentale de mentalitate”

    Cei mai bogaţi oameni din China sunt la fel de pesimişti privind viitorul economiei ţării ca în perioada pandemiei de Covid, potrivit unui studiu publicat de firma de consultanţă Oliver Wyman.

    Studiul arată că 22% dintre respondenţii chestionaţi în mai aveau o percepţie negativă asupra economiei, un procent uşor peste cel de 21% înregistrat în octombrie 2022, chiar înainte ca Beijingul să anunţe relaxarea politicii stricte „zero-Covid”, notează CNBC.

    Întrebaţi despre perspectivele pe termen de cinci ani, participanţii au fost mult mai puţin optimişti decât în 2022.

    „Pentru noi, acesta este un semnal al unei schimbări fundamentale de mentalitate”, a declarat pentru CNBC Imke Wouters, partener la Oliver Wyman.

    „Cu cât durează mai mult această incertitudine, cu atât oamenii devin mai negativişti în privinţa viitorului”, a adăugat ea.

    Concluziile vin în contexul în care China înregistrează încetinirea vânzărilor retail, dar şi presiuni deflaţioniste, companiile ţinând preţurile mici pentru a rămâne competitive.

  • Sondaj: 2024 va fi un an mai bun, cred oamenii planetei. Dar creşte sentimentul de nesiguranţă şi anxietatea faţă de criza climatică

    Lumea este în continuare destul de pesimistă, dar pare să revină la niveluri mai tipice de încredere în prezent şi viitorul imediat, relevă ultimul sondaj Ipsos.

    În medie la nivelul tuturor celor 34 de ţări cuprinse în sondaj, 70% dintre cei chestionaţi spun că 2023 a fost un an prost pentru ţara lor şi 53% că a fost un an rău pentru ei înşişi şi familia lor.

    Optimismul pentru anul viitor pare să fie în creştere, 70% dintre respondenţi considerând că 2024 va fi un an mai bun decât 2023. În 2022, optimismul coborâse la un minim pe un deceniu de 65%. Întărirea optimismului este înregistrată cel mai mult în rândul ţărilor din Europa.

    50% se aşteaptă ca economia mondială să fie mai puternică în 2024 comparativ cu 2023. Optimismul privind perspectivele economice mondiale a crescut cu 4% faţă de 2022.

    Economia continuă însă să reprezinte o preocupare majoră pentru public la nivel mondial. 70% se aşteaptă ca atât inflaţia, cât şi dobânzile din ţara lor să fie mai ridicate în 2024 decât în 2023.

    Opinia publică este divizată cu privire la întrebarea dacă AI ar putea avea drept rezultat schimbări pozitive sau negative. 56% se aşteaptă ca medicii să folosească în mod regulat AI, comparativ cu 38% în 2019, şi 43% anticipează că AI va duce la crearea de locuri de muncă. Totuşi, la nivel global 64% se aşteaptă ca AI să ducă la pierderi de locuri de muncă.

    Nesiguranţa este în creştere în legătură cu ce va aduce 2024 pe scena mondială. 35% cred că Trump va fi reales, iar 31% că războiul din Ucraina se va încheia. Severitatea evenimentelor climatice creează anxietate profundă în rândul publicului. Există o percepţie generală că ceea ce am văzut până acum este doar începutul urgenţei climatice.

    În lumea conflictelor geopolitice continue şi era post-Covid, noi norme sociale ar putea apărea. 71% se aşteaptă ca imigraţia să ia amploare. 59% se aşteaptă ca angajaţii din birouri să petreacă mai mult timp la birou decât acasă. Peste jumătate din populaţie previzionează o revenire la munca de la birou.

    Fitch Ratings anticipează o încetinire dramatică a creşterii economiei mondiale în 2024. Statele Unite sunt aşteptate însă să evite recesiunea.

    Economia mondială a fost rezilientă în 2023 pe fondul normalizeării consumului în China şi unei redresări a creşterii din SUA, care au contrabalansat o încetinire puternică în Europa în urma crizei energetice.

    Totuşi, în condiţiile în care impactul înăspririi recente a politicii monetare nu s-a făcut încă simţit în întregime, criza sectorului imobiliar chinez continuă, iar economia zonei euro stagnează, creşterea economiei mondiale este aşteptată să coboare dramatic la 2,1% în 2024, se arată în ultimul raport al Fitch Ratings.

    Fitch şi-a revizuit estimarea de creştere a economiei mondiale pe 2023 la 2,9% de la 2,5% în septembrie.

  • Val de pesimism în rândul investitorilor imobiliari din Europa pentru anul viitor

    Investitorii imobiliari din Europa sunt pesimişti în ceea ce priveşte evoluţia sectorului în 2023 şi estimează că preţurile ridicate ale energiei şi o recesiune vor duce la scăderea gradului de ocupare şi a chiriilor, chiar şi în sectoarele anterior solide, şi implicit la reducerea profiturilor.

    O redresare în sectorul imobiliar nu este probabilă mai devreme de începutul anului 2024, reiese din raportul Emerging Trends in Real Estate 2023 realizat de PwC împreună cu Institutul Urban Land.

    ”Izbucnirea războiului în Ucraina şi consecinţele acestuia aduc un nou val de pesimism în rândul investitorilor europeni din sectorul imobiliar, după ce ieşirea din criza sanitară le-a dat pentru scurt timp încredere. Liderii din industrie anticipează că 2023 va fi un an dificil, în care lichidităţile vor scădea, pe o piaţă în care volumul investiţiilor, chiriile şi gradul de ocupare vor fi din ce în ce mai mici. Îngrijorările legate de inflaţie, ratele dobânzilor şi evoluţia economică sunt în creştere faţă de anul trecut când deja începeau să alarmeze mediul de afaceri. Oportunităţile de creştere şi de obţinere a unui randament bun al investiţiilor există în continuare, dar ecuaţia a ceea ce reprezintă o afacere bună s-a schimbat din nou”, a declarat Francesca Postolache, Partener, PwC România.

    Disponibilitatea capitalului pentru investiţii în 2023 a ajuns la cel mai mic nivel de la criza financiară globală din 2008, fiind preconizată o scădere puternică a activităţii de dezvoltare, după o încetinire în 2022.

    Pesimismul privind evoluţia pieţei reiese şi din intenţia scăzută a respondenţilor de a achiziţiona proprietăţi imobiliare: 51% dintre participanţii la sondaj se aşteaptă să fie cumpărători neţi de active imobiliare în 2023, în scădere faţă de anul trecut (59%). Datele sunt mai pesimiste chiar şi faţă de cele din 2020, când 55% dintre participanţii la sondaj declarau că intenţionează să achiziţioneze proprietăţi imobiliare în 2021.

    Dincolo de incertitudinea generală pentru viitorul apropiat, investitorii semnalează şi alte motive de îngrijorare cu privire la evoluţia sectorului. Astfel, 92% dintre respondenţi arată că disponibilitatea resurselor şi costurile de construcţie sunt principalele lor îngrijorări pentru 2023, cât şi pentru următorii 3-5 ani, pe fondul deficitului de materiale şi al forţei de muncă, precum şi a presiuni inflaţioniste. Alte îngrijorări enunţate se referă la creşterea economică europeană (76%), dobânzi (73%) şi evoluţia economică globală.

    Totuşi, anul 2023 ar putea să aducă şi oportunităţi pentru investitorii bine capitalizaţi, atât pentru achiziţii, având în vedere scăderea evaluărilor, cât şi pentru dezvoltări viitoare, fiind aşteptată o scădere a preţurilor la terenuri, dar şi un declin accentuat al concurenţei între dezvoltatori.

    Sectorul rezidenţial rămâne în topul preferinţelor fiind considerat mult mai stabil din perspectiva veniturilor decât sectoarele comerciale. Totuşi, creşterea bruscă a costurilor de construcţie şi a costurilor forţei de muncă afectează şi dezvoltatorii rezidenţiali, limitând oferta în contextul în care cererea rămâne ridicată.

    Infrastructura pentru energie nouă rămâne în topul sectoarelor promiţătoare, pe fondul uneia dintre cele mai mari provocări globale – tranziţia către energia verde. Aceasta este urmată de sectorul de life sciences (cercetare/dezvoltare în domeniul farmaceutic, alimentar, biotehnologie, etc) şi de centrele de date. Contrar ediţiei de anul trecut, logistica a coborât în clasamentul general de pe locul al treilea pe locul al optulea, în timp ce se remarcă un interes crescut pentru o serie de subsectoare cu o componentă socială (cămine pentru bătrâni, case sociale, etc).

    Clasamentul anual al celor mai atractive oraşe europene pentru investiţiile imobiliare arată că investitorii vor continua să-şi plaseze banii în oraşele importante ale Europei, în ciuda faptului că perspectivele au scăzut în toate cele 30 de oraşe analizate în raport.

    Pentru al doilea an consecutiv, Londra rămâne principala metropolă în clasamentul preferinţelor investitorilor pentru 2023, Paris urcă pe locul al doilea, în timp ce Berlin coboară pe poziţia a treia a clasamentului. De altfel, se remarcă o scădere a scorurilor pentru toate oraşele germane incluse în top pe fondul dependenţei de gazul produs în Rusia şi potenţialul impact asupra economiei europene.

    Clasamentul oraşelor este următorul:

    1 Londra
    2 Paris
    3 Berlin
    4 Madrid
    5 Munchen
    6 Amsterdam
    7 Frankfurt
    8 Hamburg
    9 Barcelona
    10 Milano.

    Raportul a fost realizat în rândul a 1.038 de respondenţi din 20 de ţări din Europa.

  • Şomajul din SUA aduce pesimism pe bursele europene

    Indicele Stoxx 600 al celor mai importante acţiuni europene a pierdut 0,2% în debutul şedinţei de tranzacţionare, în timp ce pieţele asiatice s-au retras cu 0,5%. Minuta ultimei şedinţe din 2012 a consiliului de politică monetară al Rezervei Federale, publicată joi la Washington, arată că o parte dintre şefii băncii centrale americane consideră că programul “QE3” de relaxare cantitativă, menit să stimuleze economia prin achiziţii de obligaţiuni în valoare de până la 85 miliarde de dolari pe lună, poate fi închis în acest an.

    Mai multe pe zf.ro

  • Mark Gitenstein explică de ce nu reuşesc românii să obţină vize de plecare în SUA

    Întrebat în emisiunea “După 20 de ani” difuzată duminică de PRO TV, unde greşesc românii cel mai mult atunci când cer viză pentru SUA, Mark Gitenstein a explicat că aceştia nu au destule dovezi ale legăturilor lor cu România. “Altfel spus, când stau în faţa funcţionarilor consulari, nu-i pot convinge pe aceştia că au aici familie, proprietăţi, aşa că impresia funcţionarului de la consulat este că merg în SUA ca să rămână acolo, ceea ce nu au voie să facă”, a explicat ambasadorul.

    Aflat la încheierea mandatului său de ambasador, Gitenstein a spus că “În Europa nu există loc mai frumos decât România” şi că românii i se par “captivanţi, foarte inteligenţi şi foarte creativi”, însă defectul cel mai mare al românilor este faptul că manifestă “foarte mult cinism, foarte mult pesimism”. “Mulţi spun că pleacă din ţară, pentru că nu le place cum evoluează un lucru sau altul. Nu cred că e un lucru rău dacă tinerii pleacă din România pentru o vreme, iar apoi revin. Cred că vor descoperi că aici se trăieşte mai bine decât în mare parte din Europa. Dar mi se pare descurajant uneori”, a adăugat Mark Gitenstein.

    Vezi aici emisiunea integral.

  • Românii, printre cei mai pesimişti consumatori din lume

    Încrederea românilor în economie s-a îmbunătăţit uşor în primul trimestru din 2012, comparativ cu ultimele trei luni ale anului trecut, însă ţara rămâne în categoria în care predomină pesimismul în rândul consumatorilor, într-un clasament realizat de compania de consultanţă Nielsen pentru 56 de ţări.

    În primul trimestru al anului, încrederea românilor în economie a urcat cu un punct, la 61 de puncte, iar ţara s-a menţinut pe poziţia 47.

    Pe ultimele zece locuri în studiu se se află Polonia/Irlanda, România, Japonia, Spania, Franţa, Coreea de Sud, Croaţia/Italia, Portugalia, Grecia şi Ungaria.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Vom trăi mai bine în 2012?

    Deciziile majore şi răsturnările de situaţie spectaculoase ar putea fi principalele caracteristici ale acestui an, în opinia lui Vasile Iuga, country managing partner al PwC România. “Glumind puţin”, completează tot el, “am putea spune că, din această perspectivă, 2012 poate fi cu adevărat un <An al Dragonului>, aşa cum este el definit în horoscopul chinezesc, respectiv un an al deciziilor majore şi al răsturnărilor de situaţie spectaculoase”.

    Chiar dacă unde de optimism mijesc prin varii unghere ale economiei, aşteptările mediului de afaceri autohton sunt, în cel mai bun caz, rezervate. Gabriel Zbârcea, managing partner al Ţuca Zbârcea & Asociaţii, spune că “sunt un optimist din fire, vreau să cred că nu va putea fi mai rău”. Evident, răspunsul său se referă la evoluţia generală, de vreme ce casa de avocatură este cea mai mare de pe piaţă în funcţie de încasări, având în 2010 o cifră de afaceri de 22,4 milioane de euro şi un profit de 16,4 milioane de euro. Gabriel Zbârcea se încadrează astfel în categoria optimiştilor rezervaţi, de vreme ce alte răspunsuri primite se profilează a fi mai degrabă păreri despre cât de rău va fi. Dorin Catană, director general al Centrofarm, nu crede că este posibil ca în 2012 să trăim mai bine, “în condiţiile în care se anunţă a fi un an mult mai dificil decât 2011”. Efectele crizei datoriilor din zona euro vor influenţa piaţa românească, se va ajunge până la îngheţarea salariilor, a pensiilor. Inevitabil vor exista limitări din partea băncilor şi privatizarea unor companii de stat.

    De altfel, cei mai mulţi dintre interlocutori subliniază că evoluţia ţării este strâns legată de cea mondială. George Mucibabici, preşedinte al Deloitte România, spune că este greu de crezut că vom trăi mai bine decât în 2011: “Depindem foarte mult de ce se va întâmpla în Europa pe cele două paliere fundamentale, respectiv cum îşi vor gestiona statele supraînda-torate datoriile suverane, cum se vor reorganiza din punct de vedere financiar şi ce se va întâmpla cu moneda euro.” “Pierderea monedei euro poate aduce nişte marasme financiare fără dimensiune”, consideră Mucibabici. România depinde de Uniunea Europeană şi în acest moment este clar că nu mai poate exista independent de ea. Dacă Europa este în criză, “e clar că nu ne poate fi bine”, subliniază preşedintele Deloitte România.

    Între economia românească şi cea europeană există numeroase zone de interacţiune şi canale de transmitere a efectelor crizei (comercial, financiar etc.). În aceste condiţii, evoluţia locală va depinde într-o măsură ridicată de ce se va întâmpla la nivel european, crede Marius Popescu, director general al ING Pensii. În plus, mai spune el, prognozele actuale arată că, cel puţin în cazul României, va exista progres (respectiv creştere economică), însă unul inferior ritmului de dezvoltare cu care a fost România obişnuită în perioada de boom.

    În momentul de faţă, bugetul pentru 2012 este construit pe o estimare de creştere economică între 1,8 şi 2,3%, iar prognoza Băncii Mondiale vizează o creştere a PIB de 2%; prognoza ING Bank pentru anul viitor este de 0,8%. În plus, la acest peisaj se mai adaugă o altă serie de factori, între care Robert Redeleanu, fost director general al Scandia Food, enumeră faptul că în următorii ani inflaţia se va plasa la cel puţin 1,5-2%, veniturile nu vor creşte, iar o strategie sustenabilă de investiţii nu este vizibilă. Şi chiar dacă salariile vor continua să crească în termeni nominali, “nu cred că se va simţi o îmbunătăţire semnificativă a nivelului de trai”, punctează Radu Crăciun, director de investiţii al Eureko Pensii.

    Pe aceeaşi linie, chiar dacă indicatorii de creştere sunt de partea cu plus, efectele pozitive se vor face simţite pe termen mediu, în cel mai bun caz, “depăşind <tradiţionalele> şase luni cu care ne-au obişnuit analiştii”, apreciază Ciprian Moga, managing director al iQuest Consulting. În acest context, “cu siguranţă vom trăi mai cumpătat”, declară Moga. La extrema pesimismului se plasează Irina Ionescu, managing partner la The 3 BM Consulting, care spune succint: “Nu, nu vom trăi mai bine în 2012. Poate mai rău?!”

    Depăşind însă cifrele şi prognozele imediate, Marius Popescu crede că realităţile şi evenimentele ultimilor ani produc, şi vor continua să o facă şi pe viitor, schimbări de substanţă în privinţa modului cum fiecare dintre noi percepem şi ne construim un viitor mai bun. “Cred că a trăi mai bine în noua economie care se conturează va depinde foarte mult şi de o abordare mai responsabilă a viitorului, atât la nivelul personal al fiecăruia dintre noi, cât şi a mediului de afaceri”, completează directorul general al ING Pensii.

  • Băsescu: Românii nu au motive să fie pesimişti, chiar dacă încă ne este greu

    “Îmi pare foarte rău că în România a fost creată – şi aici trebuie să recunoaştem că mass-media a avut un rol foarte important în a-i face pe români pesimişti. Le spun şi de la Bucureşti şi le spun şi astăzi de la Berlin că nu au motive să fie pesimişti, chiar dacă încă ne este greu. România va depăşi criza mai bine decât alte ţări, chiar dacă asta a însemnat un cost uriaş pentru fiecare român şi un cost politic pentru cei care s-au aflat la guvernare în această perioadă”, a spus şeful statului. El a adăugat că a fost preferat un cost politic unui derapaj.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Criza ne-a traumatizat – 2010, cel mai pesimist an din ultimul deceniu pentru cetateni

    Indicele general de incredere a populatiei, masurat de
    Barometrul de incredere a Consumatorului, realizat de GfK pentru
    Comisia Europeana, atinge o medie anuala de -54. Ca de obicei, luna
    decembrie a adus insa o ameliorare a perceptiei romanilor. Unda de
    optimism s-a resimtit chiar si in acest an extrem de greu.

    Mai mult de doua treimi dintre romani spuneau luna trecuta ca
    situatia financiara a familiei lor este mai dificila decat in urma
    cu 12 luni, in vreme ce doar 6% credeau ca aceasta este mai buna.
    in privinta perspectivelor financiare, mai mult de jumatate dintre
    romani spun ca acestea se vor inrautati, cu 20 procente mai multi
    decat in decembrie 2009, dar cu 10% mai putini decat in lunile din
    vara lui 2010, cele mai pesimiste din tot anul. Exista, totusi, si
    aproape 15% optimisti.

    87% dintre cei chestionati afirma ca starea generala a economiei
    a cunoscut un regres anul trecut fata de 2009. Numai pentru 1,5%
    dintre romani situatia a cunoscut o imbunatatire in ultimul an, in
    vreme ce sperantele pentru 2010 sunt si ele destul de reduse, 8%
    asteptand sa le mearga mai bine.

    si in ceea ce priveste asteptarile privind evolutia inflatiei se
    remarca o tendinta negativa. Mai multi romani decat in decembrie
    2009 estimeaza o crestere de preturi in 2011 – 72% fata de doua
    treimi care credeau acest lucru in urma cu un an. si referitor la
    inflatia pe anul trecut, cu 10% mai multi concetateni decat in
    decembrie 2009 constata in ultima luna din 2010 ca preturile au
    fost mai ridicate fata de anul anterior.

    Luna decembrie este o luna usor mai optimista atunci cand vine
    vorba de perspectivele privind somajul. Cifrele din 2009 si 2010
    arata aproape identic – cu o medie a pesimistilor plasata in lunile
    ianuarie – noiembrie la 84% sau 85% versus cea din luna decembrie,
    cu procente ale celor care vad o inrautatire a situatiei in
    urmatoarele 12 luni reduse la 78%, respectiv la 80%.

    Atunci cand se refera la realizarea de investitii in bunuri de
    folosinta indelungata, numarul celor care nu considera in decembrie
    ca este un moment bun pentru acestea este ceva mai ridicat fata de
    media anuala, peste doua treimi afirmand ca nu intentioneaza sa
    cumpere un obiect important pentru locuinta in urmatorul an. Nici
    atitudinea fata de economisire nu a inregistrat schimbari majore.
    80% dintre romani considera ca nu este o perioada favorabila pentru
    a pune bani deoparte, in vreme ce mai bine de un sfert dintre
    romani (26%) spun ca au datorii – cel mai mare procent din ultimii
    7 ani – si doar 12% reusesc sa economiseasca.

    Informatiile provin din Barometrul de incredere a
    Consumatorului, studiu cofinantat de Comisia Europeana si realizat
    lunar de GfK Romania. Datele sunt reprezentative pentru populatia
    Romaniei in varsta de 15 ani si peste, esantionul fiind de 1000 de
    persoane.

  • Deloitte: Oamenii de afaceri romani pesimisti cu privire la situatia propriilor companii

    Pentru primul semestru al acestui an indicele de incredere s-a
    situat la nivelul de 97, companiile romanesti numarandu-se printre
    cele mai optimiste din regiune privind economia romaneasca.

    Astfel dintre executivii din companiile romanesti 38,5% se
    asteapta la o redresare a economiei pentru urmatoarele sase
    luni.

    Cititi mai multe despre pesimismul oameniilor de afaceri romani
    pe www.zf.ro