Tag: perspectiva

  • Cine este tânărul care vinde cele mai multe televizoare din România

    „Legat de parcursul internaţional, pentru moment mă concentrez pe dezvoltarea carierei mele la nivel local, dar nu exclud pe viitor explorarea unor altor oportunităţi”, a spus Ciprian State într-un interviu pentru realizarea profilului său din catalogul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, ediţia 2019.

    Ciprian State ocupă funcţia de head of product for TV, AV&IT categories la Samsung, companie ce a avut în 2018 o cotă de peste 40% pe piaţa locală de televizoare.

    Un moment-cheie al carierei sale a fost orientarea spre marketingul de produs, în anul 2005, după o experienţă iniţială în servicii clienţi şi suport vânzări. „Un alt moment cheie a fost perioada din Romtelecom/Telekom România, unde am învăţat foarte multe despre modul în care decizii strategice importante legate de infrastructură sunt transpuse în realitate şi mi-am dezvoltat şi completat perspectiva asupra pieţei de telecomunicaţii prin focusul pe serviciile TV, o componentă cheie a pachetelor de servicii consumer.”

    Experienţa sa internaţională constă într-un stagiu de consultanţă de patru luni în Kenya, în cadrul grupului Orange, precum şi experienţa educaţională a programului de MBA al Sheffield University. „Lucrând mult timp în grupuri internaţionale şi fiind implicat în zona de strategie de business, am experienţă în a gândi din perspectivă internaţională şi regională, datorită imperativului de a fi la curent cu bunele practici internaţionale din industrie şi de a le implementa local sau, uneori, de a le exporta pe cele locale la nivel internaţional.”

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Ana-Maria Busuioc – General manager { SunGarden Golf & Spa Resort }

    •   Lucrează în cadrul grupului hotelier clujean SunGarden Golf & Spa Resort de aproximativ
    10 ani, ocupând rolul actual din 2015.
    •   Una dintre cele mai importante reguli după care se ghidează în carieră este că încearcă să fie mereu plină de entuziasm şi să transmită entuziasm, alături de principii precum corectitudinea, încrederea, respectarea promisiunilor, responsabilitatea – indiferent dacă sunt către clienţi, angajaţi, furnizori sau colaboratori.
    •   După ani de experienţă acumulaţi în străinătate, constată că în România este greu să supravieţuieşti într-un climat de cele mai multe ori nefavorabil, alimentat de o legislaţie adesea potrivnică, context în care vede doar două variante de reuşită: o perseverenţă dusă la extrem combinată cu multă răbdare şi acceptarea întregii birocraţii sau, dimpotrivă, o atitudine lipsită de scrupule, machiavelică – în mod evident, nu încurajează această variantă lipsită de etică.
    •   Îi sfătuieşte pe tinerii care intră în antreprenoriat să se înarmeze cu multă răbdare deoarece provocările sunt foarte mari, dar să îşi urmeze pasiunea indiferent de preţul pe care îl au de plătit. 

    Cifră de afaceri (2018): 10 mil. lei
    Număr de angajaţi: cca 100

  • 100 cele mai puternice femei din business: Andreea Pipernea, CEO { NN Pensii }

    •   S-a alăturat NN Pensii în 2017, după 17 ani de carieră în domeniul bancar.
    •   Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, cu specializare în finanţe şi bănci, şi are un doctorat la Bucharest School of Finance (DOFIN) din cadrul aceleiaşi instituţii.
    •   Este şi vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
    •   Consideră că în contextul în care vieţile noastre sunt dominate de viteză, tehnologie şi imagine, iar consumatorii pot alege dintre milioane de produse, angajatorii şi angajaţii au de asemenea o vastă paletă de talente şi, respectiv, de oportunităţi profesionale – reputaţia devine astfel extrem de importantă, imaginea şi percepţia altora despre noi influenţând toate aspectele vieţii cotidiene, de la job şi până la relaţii sociale şi personale.

  • 100 cele mai puternice femei din business: Andreea Pipernea, CEO { NN Pensii }

    •   S-a alăturat NN Pensii în 2017, după 17 ani de carieră în domeniul bancar.
    •   Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, cu specializare în finanţe şi bănci, şi are un doctorat la Bucharest School of Finance (DOFIN) din cadrul aceleiaşi instituţii.
    •   Este şi vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
    •   Consideră că în contextul în care vieţile noastre sunt dominate de viteză, tehnologie şi imagine, iar consumatorii pot alege dintre milioane de produse, angajatorii şi angajaţii au de asemenea o vastă paletă de talente şi, respectiv, de oportunităţi profesionale – reputaţia devine astfel extrem de importantă, imaginea şi percepţia altora despre noi influenţând toate aspectele vieţii cotidiene, de la job şi până la relaţii sociale şi personale.

  • Opinie Mihaela Feodorof, executive coach şi business consultant – Coachingul transformaţional sau „varianta 4D” a coachingului

    Mă aflam la începutul drumului managerial când am luat contact prima dată cu noţiunea de „coaching” – un termen devenit deja uzual în lumea de business. Mi-a căzut bine recunoaşterea efortului îndelung depus prin numirea într-o funcţie de conducere. După ce am depăşit însă răsfăţul egoului, am căzut epuizată şi tristă cu capul între palme. Ce mă fac acum? De unde şi de ce am eu de astăzi alte drepturi? Şi cum să mă despart de bunele relaţii colegiale, chiar prieteneşti, pe care le aveam deja cu cei cu care făcusem până ieri, cot la cot, atâtea lucruri? Nu-mi stă în fire să stau prea mult în faza premergătoare depresiei, aşa că m-am dus la cel căruia îi datoram atât recunoaşterea, dar mai ales starea în care mă aflam. I-am spus exact ce simt, ce gândesc şi i-am cerut ajutorul. Mi-a zâmbit, mi-a spus că ştie şi înţelege prin ce trec, dar că el nu ştie cum să mă ajute. Dar poate să-mi recomande un proces de dezvoltare care să se desfăşoare pe mai multe luni şi în care să fiu însoţită de un coach.

    Au trecut peste 15 ani de atunci. Termenul s-a banalizat. Toată lumea ştie acum ce este şi cum se consumă coachingul. Şi oferta de servicii s-a rafinat pe măsură ce tot mai multe persoane au înţeles procesul şi s-au specializat, certificat sau nu, în a profesa. Termenul netraductibil, integrat în limbajul corporatist universal, prin care înţelegem antrenarea unui nou mod de a gândi şi acţiona, a unor comportamente până atunci inexistente sau ineficiente pe care coach-ul, beneficiarul, le doreşte. Unii îl consideră la modă, alţii îl văd ca pe un instrument care îi ajută să evolueze profesional şi personal.

    Odată cu dezvoltarea mediului de business, persoanele care activează în zona de middle şi top management, cât şi antreprenorii români au început să apeleze la coaching. Primul nivel de dezvoltare al coachingului este cel tranzacţional – cel care te ajută să îţi stabileşti cu claritate obiectivele pentru care lucrezi, să îţi construieşti un plan de acţiuni adecvat dorinţelor şi resurselor tale, dar mai ales să obţii rezultate măsurabile. Aşadar, coachingul tranzacţional se concentrează pe acţiune. Însă pentru a gestiona eficient toate acestea este nevoie ca tu, cel care conduci o echipă sau ai o afacere, să rămâi în armonie cu viaţa ta profesională şi personală.

    Şi iată-ne într-o altă paradigmă a creşterii, la următorul nivel al procesului de coaching – coachingul transformaţional. În anii de lucru susţinut cu diverse persoane pe care le-am însoţit în procesul de dezvoltare prin executive coaching, am ajuns deseori aici. Am identificat şi readus la viaţă, în viaţa beneficiarului, roluri uitate, abandonate, ale persoanei în cauză. Niciodată nu am renunţat însă.

    A pune întrebări cu sens, care ating suprafeţe ascunse privirilor, este instrumentul de lucru al coach-ului. Soţ(ie), fiu/fiică, frate/soră, prieten(ă), sportiv(ă), şef(ă), coleg(ă), iubit(ă), orice altă pasiune, plăcere care te ţine viu(e), sunt perspective din care funcţionezi scoţând la iveală abilităţile tale, cel care vrei să fii din nou însufleţit de ceea ce faci, energic şi cu privirea luminoasă. Între timp, cu siguranţă nefiind singura care a ajuns în această paradigmă de lucru, programele de certificare au evoluat pe măsură. Până în acest moment, coachingul transformaţional este cea mai completă şi complexă metodă de dezvoltare personală şi profesională, „varianta 4D a coachingului”. Adică, mai pe înţelesul tuturor, toate demersurile de dezvoltare sunt dedicate individului în totalitatea sa, fără a face separarea între viaţa personală şi cea profesională.

    Procesul de coaching transformaţional face trecerea la nivelul superior de dezvoltare, antrenând individul pentru modelul de leadership transformaţional. Dar pentru că nu este atât de simplu pe cât de frumos sună, nu oricine, sau oricând, este pregătit să parcurgă acest nivel. Faţă de coachingul tranzacţional, cel transformaţional aduce sub aceeaşi umbrelă toate rolurile pe care le ai, conştient sau inconştient, în viaţa ta. Nu este un exerciţiu uşor. Dar ştim deja că numai în afara zonei de confort creştem. Acest tip de coaching activează resursele individului în ansamblul său, fapt ce antrenează diferite forme de inteligenţă (raţională, emoţională sau spirituală) ale persoanei implicate în proces.

    Nu este terapie, nu este mentorat, nu este consiliere! Este exact ceea ce îţi este greu să faci singur – un suport în analizarea şi conştientizarea perspectivelor vieţii tale şi a acţiunilor pe care le întreprinzi din această perspectivă. Rezultatele acestui demers vin, aşa cum era firesc, ca efect al acţiunilor din viaţa noastră de zi cu zi. Mai concret, dacă eu îmi antrenez empatia, ingredientul vital al eficienţei inteligenţei emoţionale, voi vedea efectele (primind chiar feedback de la cei din preajma mea) atât în rolul de manager de la birou, cât şi în cel de părinte, prieten, soţ etc.
    Cum măsor eficienţa procesului de coaching transformaţional? Prin eficienţa cu care acţionez, claritatea cu care îmi stabilesc obiectivele, dar mai ales obiectivitatea şi înţelegerea corectă a contextului în care funcţionez.

    Una dintre experienţele în care coachingul transformaţional şi-a dovedit eficienţa îmi trezeşte amintiri foarte frumoase. Am lucrat cu o persoană care avea rolul de CEO de multinaţională. O femeie frumoasă, inteligentă, rafinată, care lucra într-o industrie ce i se potrivea mănuşă. Intenţia acesteia, din perspectivă profesională, a fost aceea de a-şi clarifica şi eficientiza relaţiile cu echipa de board şi oamenii cheie din echipă. Am lucrat la acest aspect prin mai multe demersuri până am ajuns la un proces individual de dezvoltare.

    Am trecut pragul coachingului tranzacţional către cel transformaţional pas cu pas, printr-un exerciţiu îndelungat de introspecţie care a generat schimbări majore în viaţa sa per ansamblu. Ca să fiu succintă, şi-a schimbat cu totul modul de a funcţiona, a făcut alegeri definitorii plecând de la un rol profesional care au generat repoziţionarea sa în viaţă – modul în care dezvoltarea sa a impactat organizaţia s-a tradus în creşterea cifrei de afaceri, prin relaţii mai armonioase cu echipa şi partenerii de business, dar şi în viaţa personală. La un moment dat, o altă clientă îmi mărturisea convingerea ei că şeful companiei în care lucra (CEO-ul multinaţionalei) are, la rândul său, un coach, având în vedere provocările prin care treceau la nivel organizaţional. Aşadar, a avea un însoţitor de drum atunci când modul de a acţiona nu pare a fi cel mai eficient, dar nici în armonie cu tine, devine un standard de igienă personală şi profesională, aşa cum îţi verifici anual starea sănătăţii.

  • Andreea Pipernea, CEO /NN Pensii: „Din perspectivă de business, reputaţia este poate cel mai preţios activ pe care îl avem. Într-o astfel de lume (în care vieţile noastre sunt dominate de viteză, tehnologie şi imagine – n.red.), imaginea şi percepţia altora despre noi sunt extrem de importante, acestea influenţând toate aspectele vieţii cotidiene, de la job şi până la relaţii sociale şi personale.”

    Carte de vizită
    ¶ După 17 ani de carieră în domeniul bancar, s-a alăturat NN Pensii anul trecut
    ¶ Este absolventă a Academiei de Studii Economice din Bucureşti, cu specializare în finanţe şi bănci, şi are un doctorat la Bucharest School of Finance (DOFIN) din cadrul aceleiaşi instituţii
    ¶ Este şi vicepreşedinte al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR)
    ¶ NN Pensii este cel mai mare administrator de pensii private din România, cu circa 2 milioane de participanţi, şi are o cotă de piaţă de aproape 36%

  • Ondřej Šafář, country manager / CEZ România: „Ca expat, trebuie să aduci cunoştinţe şi experienţă din alte ţări sau de la sediul central, trebuie să ai o perspectivă nouă asupra situaţiei. În primul an vei învăţa caracteristicile pieţei, pentru ca ulterior să îţi aduci propria contribuţie”

    Carte de vizită
    ¶ Este inginer electrotehnist şi doctor al Universităţii Tehnice din Praga
    ¶ A intrat în cadrul Grupului CEZ la scurt timp după absolvirea facultăţii
    ¶ Primul său salariu a fost de sub 1.000 de euro, iar venirea în România i-a adus şi dublarea veniturilor
    ¶ După trei ani petrecuţi la Craiova, s-a mutat în judeţul Constanţa, unde a coordonat construcţia parcului eolian Fântânele – Cogealac, o investiţie de 1,1 miliarde de euro
    ¶ Spune că preţul pe care l-a plătit pentru carieră e faptul că nu are, încă, o familie

  • Gândiţi-vă la viitor!

    O modalitate de a face acest lucru o reprezintă arta, motiv pentru care un artist şi o arhitectă din Japonia, Akira Fujimoto şi Yoko Nagayama, au amplasat la parterul unei clădiri de birouri situate între stadionul olimpic de la ediţia din 1964 a JO şi cel construit pentru anul 2020 o sculptură metalică formată din cifrele care compun anul 2021, „0” fiind reprezentat de o sferă strălucitoare, scrie Dezeen. Scopul instalaţiei de artă, afirmă creatorii săi, este de a-i îndemna pe locuitorii oraşului să se gândească la ce va urma după încheierea evenimentului sportiv, cum le va transforma acesta metropola şi ce se va întâmpla cu arta după anul 2020. 

  • Preşedintele Comisiei Europene avertizează că un nou RĂZBOI ar putea izbucni în curând, în apropiere de România

    “Dacă o astfel de regiune europeană complexă are impresia că nu suntem serioşi în privinţa perspectivei europene, vom experimenta, mai devreme sau mai târziu, ce am văzut în regiunea balcanică în anii 1990”, a declarat Juncker, citat de cotidianul Blic din Serbia.

    Afirmaţiile preşedintelui Executivului UE au fost făcute în cadrul Parlamentului de la Viena.

    Juncker a făcut apel la Uniunea Europeană să nu dea impresia ţărilor balcanice că nu pot adera la Blocul comunitar.

    Doar două din fostele state iugoslave, Slovnia şi Croaţia, sunt în prezent membre UE, în timp ce negocierile cu Serbia şi Muntenegru au fost deja demarate.

    Bosnia şi Herţegovina sunt recunoscute de Uniunea Europeană ca fiind un “potenţial candidat”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu Valoria: Managerii ajustează perspectiva de creştere a afacerilor în 2018

    „La fiecare ediţie a cercetării Evoluţia afacerilor din România întrebăm decidenţii despre creşterea prognozată a cifrei de afaceri, profitului, investiţiilor, nivelului salariilor în primul semestru şi validăm consecvenţa perspectivei lor în semestrul al doilea. Ediţia semestrului doi 2018 arată că alterarea sentimentului de business continuă. Pentru majoritatea respondenţilor evoluţia cifrei de afaceri şi profitului se ajustează negativ. Apetitul pentru investiţii a continuat, de asemenea, să se erodeze. Oportunităţile anului 2018 – creşterea economică, a consumului şi exportului – sunt contrabalansate de provocările deficitului forţei de muncă, productivităţii scăzute şi creşterii costurilor”, spune Constantin Măgdălina, expert tendinţe şi tehnologii emergente, coautor al cercetării.

    Evoluţia cifrei de afaceri

    Faţă ediţia de la începutul anului 2018, perspectiva de creştere a companiilor continuă să fie conservatoare. În semestrul al doilea vedem o scădere de 9pp (puncte procentuale) a companiilor care se aşteaptă la cifre de afaceri mai mari cu 5%-10%, dar şi o creştere de 5pp a celor care prognozează o cifră de afaceri mai mică cu -10%-20%, urmată de o creştere de 6pp a celor care se aşteaptă la o cifră de afaceri mai mică cu 5%-10% în acest an. La nivel de industrii, cea mai mare creştere a cifrei de afaceri de 20%-30% este previzionată de 20% dintre firmele de IT, 18% dintre firmele din producţia industrială şi de 14% dintre firmele din comerţ.

    Evoluţia profitului

    Previziunile privind evoluţia profitului din a doua jumătate al anului 2018 sunt mai pesimiste decât cele de la începutul anului. Deşi 16% dintre companii (faţă de 14% anterior) se aşteaptă ca profitul lor să crească cu 10%-20% în acest an, vedem scăderi de 9pp şi 5pp pe palierele 1%-5% şi respectiv 5%-10%. De asemenea creşte de la 12% la 30% procentul companiior care spun că profitul lor va fi mai mic în 2018. Cea mai importantă creştere a profitului, de peste 30%, o preconizează 30% dintre firmele din IT, urmate de 15% din producţia industrială şi 13% construcţi şi imobiliare care preconizează creşteri de 20-30%. 

    Evoluţia investiţiilor

    Conform rezultatelor cercetării, în al doilea semestru din 2018, 27% dintre companii spun că nu vor creşte investiţiile, faţă de numai 18% în primul semestru. Observăm, de asemenea, că 49% dintre firme vor să îşi crească investiţiile cu 1%-10% faţă de 46% anterior, în timp ce doar 10% dintre companii spun că vor creşte investiţiile cu 20% până la peste 30% în semestrul al doilea din 2018, comparativ cu 15% la începutul anului. Cele mai multe firme din agricultură şi alimentaţie (33%) spun că vor creşte investiţiile cu 5%-10% în acest an, urmate de 31% din producţie industrială şi 30% dintre firnele de IT.


    Evoluţia numărului de angajaţi

    La cercetarea din a doua jumătate a anului 2018, 40% dintre companiile din România spun că nu se aşteaptă la nici o creştere a numărului de angajaţi în acest an, faţă de 24% la începutul anului. În acelaşi timp, doar 43% dintre companii faţă de 63% anterior spun că se aşteaptă ca personalul lor să crească în acest an. Mai mult, 17% dintre companii se aşteaptă ca numărul lor de angajaţi să scadă în in semestrul a doilea din 2018, faţă de 13% în primul semestrul.

    La nivel de industrii, 31% dintre firmele de producţie industrială, 29% servicii profesionale, 28% comerţ retail şi en-gross, 17% din industria de agricultură şi alimentaţie spun că vor creşte numărul de angajaţi între 1-5% în 2018.

    Evoluţia nivelului salariilor

    Dacă la începutul anului 2018, 17% dintre companii spuneau că nu vor face creşteri salariale, în semestrul al doilea procentul creşte la 29%. Scade cu 4pp procentul companiior care spun că măresc salariile cu 1%-5% în 2018, faţă de cercetarea din semestrul anterior. Ajustările se regăsesc şi la companiile care se aşteaptă ca salariile să crească cu 5%-10% (-6pp) şi la cele care se aşteaptă la creşteri salariale de 10%-20% (-4pp). Industriile care estimează creşteri ale salariilor sunt următoarele: 23% dintre firmele din producţie industrială vizează creşteri de 10-20%, 22% dintre firmele de IT vizează creşteri de 10-20% şi 20% dintre firmele din industria de agricultură şi alimentaţie vizează creşteri de 10-20%.