Tag: perigeu

  • “Super Luna”, fenomenul care va putea fi observat în această noapte

    Potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”, fenomenul va putea fi observat duminică, începând cu ora 21.12.

    “Super Luna” reprezintă acel fenomen astronomic care constă în suprapunerea fazei de Lună plină/ Lună nouă cu poziţia satelitului la perigeul – punctul cel mai apropiat de Terra de pe orbita satelitului – traiectoriei sale circumterestre.

    “Super Lună” este un termen nou introdus în astronomia modernă şi a fost inventat de astronomul Richard Nolle în 1979. Termenul, foarte pompos, a devenit foarte popular în ultimii ani. Anterior, astronomii numeau acest fenomen pur şi simplu “Lună plină la perigeu”, respectiv “Lună nouă la perigeu”.

    Potrivit definiţiei date de Richard Nolle, o “Super Lună” este o Lună nouă sau una plină care se află la punctul cel mai apropiat de Terra pe orbita satelitului. Fenomenul este considerat banal din punct de vedere astronomic, pe parcursul unui an putând fi observate, în medie, aproximativ 4-6 “Super Luni”.

    De asemenea, aproximativ o dată la un an şi 48 de zile, Luna se află la perigeul maxim.

    În ceea ce priveşte anul 2014, potrivit definiţiei lui Nolle, se pot observa cinci “Super Luni”. Prima din 2014 a fost pe 1 ianuarie, a doua, pe 30 ianuarie, a treia, pe 12 iulie.

    Următoarele “Super Luni” ale acestui an vor fi pe 10 august şi pe 9 septembrie.

    Astronomii spun că nu se poate sesiza o diferenţă cu ochiul liber între o “Super Lună” şi o Lună plină/ Lună nouă obişnuită.

    Potrivit cercetătorului Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic din Bucureşti, nu va exista o diferenţă foarte mare între Luna plină de duminică şi cea din celelalte luni ale anului. “Va fi doar puţin mai strălucitoare decât celelalte”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, Adrian Sonka.

    În ciuda scenariilor apocaliptice legate de “Super Lună” existente în credinţa populară, cercetătorii de la NASA au anunţat în numeroase rânduri că nu au descoperit nicio corelaţie directă între dezastrele naturale de pe Terra şi Luna la perigeu.

    În timpul fenomenului de “Super Lună”, Pământul, Soarele şi Luna sunt aliniate – Terra aflându-se între Lună şi Soare. Forţele gravitaţionale exercitate pe Terra de Lună şi Soare determină o creştere/ scădere mai mare a mareelor, fapt care i-a determinat pe “alarmişti” să afirme că există o legătură între “Super Lună” şi calamităţile naturale.

    Totuşi, este puţin probabil ca aceste maree să provoace inundaţii, exceptând situaţiile în care s-ar suprapune peste nişte condiţii atmosferice propice (furtuni puternice).

    Potrivit NASA, mareele din timpul fenomenului de “Super Lună” sunt doar cu câţiva centimetri mai înalte decât cele produse în mod obişnuit.

    Pe de altă parte, Perseidele, unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an, va avea anul acesta punctul maxim de activitate în noaptea de 12 spre 13 august, între orele 11.00 şi 05.00 (ora României), după cum a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, Valentin Grigore, preşedinte al Societăţii Astronomice Române de Meteori.

  • Legenda “superlunii” care aduce catastrofe: o legendă şi atât (VIDEO)

    Conform astronomului Adrian Şonka, de la Observatorul Astronomic “Vasile Urseanu” din Bucureşti, în intervalul 1924-2075 se pot calcula 2.001 de apropieri între Lună şi Pământ, din care doar 154 produse în faza de lună plină (când discul selenar este iluminat în proporţie de cel puţin 99,5%). Apropierea din 5/6 mai, când Luna s-a aflat la 356.954,6 km de Terra, este comparabilă din punctul de vedere al distanţei cu cea din 19 martie 2011, când Luna a trecut la 356.574,9 km de Terra, deci şi mai aproape decât anul acesta, sau cu o mulţime de alte ocazii când satelitul s-a apropiat la mai puţin de 357.000 km de Pământ (vezi tabel).

    În privinţa mareelor, ele nu se produc numai când este lună plină, ci de două ori pe zi, pentru fiecare loc de pe Pământ, atunci când Luna se află ori pe cer, aproape de meridian (sud), ori sub orizont, după 12 ore. “De asta există maree (oceanice, terestre şi atmosferice) de două ori pe zi. Dacă susţii că numai la Lună Plină se produc, ar trebui ca fluxul şi refluxul să se producă o dată la fiecare 29,5 zile”, explică Şonka pe blogul său. De asemenea, mareele sunt mai puternice cu 15% până la 25% când se apropie Luna de Pământ, dar acest lucru nu are legătură cu luna plină, pentru că Luna se află la cea mai mică depărtare de Terra la fiecare 27,5 zile şi nu mereu când e lună plină.

    Cât priveşte cutremurele care ar fi induse de gravitaţia Lunii, teoretic ele ar trebui să fie mai puternice acolo unde se află “centrul comun de masă” al sistemului Pământ-Lună, adică la 4.675 km depărtare de centrul planetei. “Cum raza planetei este de 6.731 km, înseamnă că locul unde forţa de atracţie a Lunii are cel mai mare efect se află la aproximativ 1.700 km sub picioarele noastre. Or, cutremurele produse zilnic pe glob sunt de suprafaţă, fără a avea legătură cu centrul comun de masă”, explică astronomul.

    În România, Luna Plină s-a produs la 6 mai, la ora 6.35. Timp de trei nopţi, se vede Luna aproape plină. La 7 şi 8 mai se va afla în preajma stelei Antares.

    La rândul său, James Garvin, expert la Centrul Spaţial Goddard al NASA, afirmă că asocierea între luna plină şi trecerea Lunii mai aproape de Pământ “nu afectează echilibrul energiei interne a Pământului, atâta timp cât maree au loc în fiecare zi. Pământul a stocat o cantitate enormă de energie în scoarţa exterioară, iar variaţiile mici de forţe exercitate de Lună sau de Soare nu sunt suficente pentru a întrece forţele mult mai puternice ale planetei, datorate convecţiei şi altor aspecte ale echilibrului energetic intern care determină tectonica plăcilor)”.