Cea mai mare provocare cu care se confruntă în prezent companiile din sectorul polonez al serviciilor are legătură cu găsirea de forţă de muncă, scrie Polskie Radio. Deşi oferă beneficii atrăgătoare, companiile care caută angajaţi sezonieri nu găsesc persoane interesate.
Tag: penurie
-
Preţul petrolului atinge 95 de dolari pe baril, în timp ce stocurile reduse alimentează temerile legate de scăderea ofertelor de ţiţei la nivel global
Indicele de referinţă al petrolului din SUA a urcat pentru scurt timp la 95 de dolari pe baril, în timp ce stocurile în scădere la un centru cheie de depozitare au alimentat temerile legate de scăderea ofertelor de ţiţei la nivel global, scrie Bloomberg.
West Texas Intermediate a atins cel mai ridicat nivel din august anul trecut, înainte de a reduce câştigurile şi de a se tranzacţiona fără modificări. Ultima etapă de creştere a petrolului a fost condusă de o scădere a stocurilor la Cushing, Oklahoma, punctul de livrare pentru contractele futures din SUA.
În condiţiile în care rezervele Cushing cochetează cu nivelurile minime operaţionale, indicatorii cheie ai preţurilor au crescut pe fondul temerilor de penurie, o mişcare care se propagă în întreaga lume. Cele mai apropiate intervale de timp pentru WTI şi Brent, referinţa globală, suferă o dinamică ascendentă, deoarece comercianţii plătesc prime uriaşe pentru a menţine rezervele de ţiţei la nivel local.
În general, stocurile de ţiţei din SUA au scăzut mai mult decât se preconiza, potrivit datelor oficiale publicate miercuri, ceea ce demonstrează cât de rapid se restrânge piaţa din cauza reducerilor de ofertă din partea Arabiei Saudite şi a Rusiei.
WTI a crescut cu aproximativ o treime de la sfârşitul lunii iunie şi este pe cale să obţină cel mai mare câştig trimestrial din iunie 2020, când preţurile au oscilat în primele luni ale pandemiei. Brent a depăşit 97 de dolari în tranzacţiile intraday din această săptămână.
La începutul acestei luni, OPEC a prognozat un deficit de până la 3 milioane de barili de ţiţei pe zi în trimestrul al patrulea. Având în vedere că cererea din SUA şi China s-a dovedit a fi rezistentă, mulţi analişti ai pieţei consideră în prezent inevitabilă atingerea preţului de 100 de dolari pe baril.
-
Sursă sud-coreeană: penuria de alimente din Coreea de Nord pare să se agraveze
Criza alimentară nord-coreeană pare să se fi agravat, a declarat miercuri un oficial din Coreea de Sud, în timp ce un ziar a relatat că în Coreea de Nord au fost reduse raţiile pentru soldaţii pentru prima dată în mai mult de două decenii.
Coreea de Nord a recunoscut lipsa gravă de alimente atunci când a anunţat o reuniune „urgentă” a partidului de guvernământ privind agricultura, a declarat ministerul sud-coreean al unificării, potrivit Reuters.
„Situaţia sa alimentară pare să se fi deteriorat”, a spus ministerul unificării.
În ultimele decenii, Coreea de Nord a suferit mai multe crize alimentare grave, inclusiv o mare foamete în anii 1990. Crizele au apărut ca urmare a dezastrelor naturale şi a izolării ţării. Ţara se află sub sancţiuni internaţionale stricte din cauza programelor sale de arme nucleare şi de rachete balistice, iar în ultimii ani comerţul său limitat a fost sufocat de regulile anti-COVID.
Cotidianul sud-coreean DongA Ilbo a anunţat miercuri că în Coreea de Nord au fost reduse raţiile zilnice de alimente pentru soldaţi pentru prima dată din anul 2000. Ministerul Unificării nu a confirmat informaţia.
Luna trecută, grupul de monitorizare 38 North, cu sediul în SUA, a declarat că „disponibilitatea alimentelor în Coreea de Nord a scăzut probabil sub minimul necesar în ceea ce priveşte nevoile umane”, insecuritatea alimentară fiind cea mai gravă de la foametea din anii 1990.
Ministrul sud-coreean al Unificării, Kwon Young-se, a declarat că recentele relatări din presa nord-coreeană privind apariţia fiicei liderului Kim Jong Un la ceremonii de stat ar putea avea ca scop consolidarea loialităţii faţă de familia conducătoare, în contextul în care problemele umanitare se adâncesc.
„Situaţia alimentară a Coreei de Nord nu pare foarte bună. Vedem o serie de semne… deşi nu pare încă să existe un flux de oameni care mor de foame”, a spus Kwon în faţa parlamentului.
Kwon a mai spus că autorităţile din Coreea de Nord au cerut ajutorul Agenţiei ONU pentru alimente, dar discuţiile nu au progresat din cauza diferenţelor privind monitorizarea oricărui ajutor.
-
UE anunţă că în 2023 ar putea să apară o penurie de gaze
Conducerea Uniunii Europene susţine că a asigurat suficiente gaze pentru această iarnă, dar susţine că UE s-ar putea confrunta cu o penurie de gaze anul viitor, dacă Rusia va reduce şi mai mult livrările.
„În ciuda măsurilor pe care le-am luat, s-ar putea să ne confruntăm cu un deficit de până la 30 de miliarde de metri cubi (mld. mc) de gaz anul viitor”, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Sky News.
Declaraţia a fost făcută luni, în cadrul unei conferinţe de presă. Ursula von der Leyen a citat date ale Agenţiei Internaţionale pentru Energie care urmează să fie publicate tot luni.
-
Tara unde guvernul declară oficial penurie de apă din cauza secetei
Guvernul olandez a declarat miercuri penurie de apă, ca urmare a unei veri neobişnuit de secetoase şi a faptului că nu sunt prognozate ploi pentru următoarele două săptămâni, potrivit Reuters.
Două treimi din populaţia olandeză trăieşte sub nivelul mării, iar seceta poate deveni rapid o problemă acută în Ţările de Jos, ducând la secarea râurilor şi la îngreunarea traficului pe apă.
O altă problemă apare din cauza uscării digurilor deoarece multe dintre acestea au nevoie de greutatea apei pentru a rămâne rezistente.„De câteva săptămâni vedem că se usucă pământul în Ţările de Jos din cauza evaporării din propria ţară şi a debitelor foarte scăzute ale râurilor din străinătate”, a declarat Michele Blom de la agenţia pentru lucrări publice şi gestionarea apei din ţară, desemnată să supravegheze un grup de lucru pentru secetă.
În acest moment, barjele de pe Rinul inferior, o rută importantă pentru transportul cărbunelui din Rotterdam în interiorul ţării şi către oţelăriile şi producătorii de energie din Germania, funcţionează la mai puţin de jumătate din capacitate.
Ministerul olandez al Infrastructurii şi Transporturilor a declarat că, începând de marţi, la Lobith, oraşul din estul ţării unde Rinul intră în Olanda, apa este „excepţional de scăzută pentru această perioadă a anului”.
Nivelurile erau mai bune în râul Maas, cunoscut şi sub numele de Meuse, care curge din Franţa în Olanda.
Cu toate acestea, nivelul apelor subterane este în scădere mai ales în sud. Apa potabilă nu este afectată, dar autorităţile locale fac apel la populaţie să economisească apa şi să nu o folosească pentru irigaţii.
-
China raţionează motorina, pe fondul penuriei de combustibil
Unii şoferi de camioane sunt nevoiţi să aştepte zile întregi pentru a alimenta cu combustibil, potrivit postărilor de pe site-ul de socializare Weibo.
China se află în prezent în mijlocul unei crize masive de energie, în condiţiile în care lipsa cărbunelui şi a gazelor naturale a dus la închiderea fabricilor şi a lăsat casele fără curent electric.
Iar această ultimă problemă nu face decât să contribuie o criză continuă a lanţului de aprovizionare la nivel mondial, spun analiştii.
Criza globală a lanţului de aprovizionare a fost determinată în mare parte de pandemia Covid-19, cererea crescând brusc pe măsură ce economiile se redeschid.
În China, camioanele au voie să alimenteze doar 100 de litri fiecare – aproximativ 10% din capacitatea lor, a declarat un dealer de camioane din oraşul Shijiazhuang din provincia Hebei pentru serviciul chinez de ştiri de afaceri Caixin.
În alte părţi ale ţării, rapoartele sugerează că raţiile sunt chiar mai stricte, şoferii având voie să cumpere până la 25 de litri.
Între timp, în oraşul Fuyang, la aproximativ şapte ore de mers cu maşina la sud de centrul cheie de transport din Shijiazhuang, Caixin raportează că benzinăriile limitează achiziţiile sau percep şoferilor suprataxe de până la 300 de yuani (47 de dolari) pentru a-şi umple rezervoarele.
Preţurile petrolului au atins în ultimele săptămâni cele mai ridicate niveluri din 2014 încoace, provocând crize de combustibil în Europa şi Marea Britanie.
O parte din această situaţie a fost determinată de penuria de cărbune şi gaze naturale în ţări precum China şi India, care, potrivit analiştilor, vor determina utilizatorii să treacă la petrol pentru producerea de energie şi încălzire.
O astfel de cerere ar putea creşte consumul global de ţiţei cu peste o jumătate de milion de barili de petrol pe zi.
-
Cât va mai dura criza mondială a cipurilor? – analiză
Industria mondială a semiconductoarelor a ajuns să joace un rol cheie în producţia a orice, de la telefoane mobile, la maşini electrice. Sectorul auto este cel mai afectat, constructori importanţi la nivel mondial fiind forţaţi să-şi suspende producţia.
Companii ca Ford, VW şi Daimler se confruntă în continuare cu impactul crizei, executivi ai acestora avertizând că problemele ar putea continua.
CEO-ul VW, Herbert Diess, CEO-ul Daimler, Ola Kallenius, şi preşedintele Ford Europa, Gunnar Herrmann, au declarat pentru CNBC că este dificil de precizat când va fi soluţionată această situaţie complexă. Hermann estimează că criza ar putea dura până în 2024, fiind exacerbată de tranziţia la maşini electrice.
Criza semiconductoarelor ar putea continua în 2022 şi chiar şi 2023, a anticipat la rândul său preşedintele Daimler.
CEO-ul BMW, Oliver Zipse, se aşteaptă ca lanţurile de aprovizionare să rămână sub presiune multă vreme anul viitor.
Grupul german Bosch, cel mai mare furnizor de componente auto din lume, consideră că lanţurile de aprovizionare cu semiconductoare din industria auto nu mai sunt adecvate.
CEO-ul IMI, al şaselea mare furnizor de servicii de producţie de electronice pentru industria auto, estimează că penuria de semiconductoare va persista cel puţin încă un an, în condiţiile în care cererea venită din partea constructorilor auto şi altor producători rămâne robustă, iar creşterea capacităţii de producţie ia timp, notează Bloomberg.
Potrivit Semiconductor Industry Association din Washington, vânzările mondiale de semiconductoare s-au situat la peste 44 mld. $ în iunie 2021, în creştere cu aproape 30% faţă de iunie 2020.
Vânzările din T2, 2021 au ajuns la 133 mld $, cu 29% mai mult în termeni anuali, potrivit Yahoo Finance.
Durata crizei va depinde şi de evoluţia pandemiei şi de impunerea de noi restricţii, consideră CEO-ul IMI.
Este cazul Malaeziei, de exemplu. Acolo, firma producătoare de semiconductoare Unisem a decis închiderea unor fabrici timp de şapte zile după ce trei angajaţi au murit de coronavirus, dând o nouă lovitură lanţului de aprovizionare cu semiconductoare, relatează Bloomberg.
Unisem este una dintre mai multe mari companii malaeziene care asamblează şi testează semiconductoare pentru giganţi ca Infineon Technologies şi STMicroelectronics.
-
Dacia opreşte pentru încă două zile producţia din cauza lipsei de componente electronice
„În România, la Mioveni, în luna martie, activitatea de la Uzina Vehicule va fi întreruptă în zilele de 5 şi 8 martie, iar La Uzina Mecanică şi Şasiuri, parţial, în aceleaşi zile. Penuria de componente electronice care afectează toată industria auto nu ocoleşte Grupul Renault. Compania depune toate eforturile pentru a limita impactul asupra producţiei. Conform estimărilor, vârful acestui deficit de componente electronice ar putea fi în al doilea trimestru. Cea mai recentă estimare a Grupului, la nivel global, luând în calcul o recuperare a producţiei în al doilea semestru, evaluează un risc de aproximativ 100 000 de vehicule pentru anul în curs“, au spus reprezentanţii Automobile Dacia.
Şi Ford a anunţat că va opri producţia de maşini şi de motoare timp de opt zile, începând cu data de 26 februarie, până în data de 10 martie.
În condiţiile în care Ford România produce în medie 1.000 de maşini pe zi, uzina va pierde în total 8.000 de maşini, în valoare de 160 mil. euro, luând în calcul un preţ mediu de 20.000 de euro cu TVA, la care se adaugă 20.000 de motoare. Astfel, numai din producţia celor două uzine PIB-ul pierde circa 260 milioane de euro.
Industria auto se aşteaptă la 3-4 luni de producţie afectată de criza microcipurilor.
-
Ce este şi cum afectează lumea „chipageddonul” – analiză
Indicii ale actualei crize de chipuri au apărut de anul trecut, când jucătorii s-au luptat să cumpere noi plăci grafice pentru PC, Apple a trebuit să eşaloneze lansarea iPhone-urilor, iar cele mai recente console Xbox şi PlayStation nu au satisfăcut cererea.
Apoi, chiar înainte de Crăciun, a apărut informaţia că industria auto se confruntă cu ceea ce un insider numea „chipageddon”. Maşinile noi includ adesea mai mult de 100 de microprocesoare – iar producătorii au fost pur şi simplu incapabili să se aprovizioneze cu toate.
De atunci, tot mai multe companii de tehnologie au avertizat că se confruntă cu constrângeri.
Samsung se luptă să respecte comenzile pentru cipurile de memorie pe care le realizează. Şi Qualcomm, care produce procesoare şi modemuri pentru multe dintre smartphone-urile de vârf şi alte gadgeturi are aceeaşi problemă.
La fel ca în multe alte cazuri, coronavirusul este parţial de vină.
Restricţiile au impulsionat vânzările de computere şi alte dispozitive care le permit oamenilor să lucreze de acasă, precum şi de gadgeturi pentru timpul liber.
Între timp, industria auto s-a confruntat cu o scădere mare a cererii şi şi-a redus comenzile.
Drept urmare, producătorii de cipuri şi-au schimbat liniile de producţie.
Dar apoi, în al treilea trimestru al anului 2020, vânzările de maşini şi-au revenit mai repede decât se anticipase, în timp ce cererea pentru electronice de consum a continuat să crească.
Cererea a fost impulsionată şi a pregătirea infrastructurii 5G.
Şi Huawei a făcut o comandă mare, pentru a-şi constitui un stoc de chipuri, înainte ca restricţiile comerciale impuse de SUA să împiedice compania să comande mai mult.
În schimb, industria auto are o marjă relativ scăzută şi tinde să nu facă stocuri.
Recent, TSMC şi Samsung, principalii producători de cipuri, au cheltuit miliarde pentru un nou proces de fabricare a cipurilor de 5 nanometri extrem de complex, pentru a alimenta produsele de ultimă generaţie.
Dar analiştii spun că, pe o scară mai largă, sectorul a suferit de lipsa investiţiilor.
Şi mulţi dintre producătorii de cipuri vor răspunde cererii suplimentare prin creşterea preţurilor.
Compania de consultanţă AlixPartners a prognozat că industria auto va pierde 64 miliarde de dolari din vânzări, deoarece a trebuit să închidă sau să reducă producţia. Sectorul generează de obicei vânzări de circa 2.000 de miliarde de dolari pe an.
Există, de asemenea, şi implicaţii geo-politice.
SUA este încă lider în ceea ce priveşte preoiectareaa componentelor, dar Taiwanul şi Coreea de Sud domină industria de fabricare a cipurilor.
Iar economistul Rory Green de la TM Lombard estimează că cele două naţiuni asiatice reprezintă 83% din producţia globală de cipuri de procesor şi 70% din cipurile de memorie.
„Aşa cum Opec este pentru petrol, Taiwan şi Coreea de Sud sunt practic monopoluri pentru producţia de chipuri”, a scris el, adăugând că cota de piaţă a celor două state va creşte în continuare.
Acest lucru a stârnit îngrijorare în SUA, unde un grup de lobby a numit actuala criză „canarul din mina de cărbune” pentru viitoarele penurii.
Iar un grup de 15 senatori i-a scris preşedintelui Biden îndemnându-l să ia măsuri pentru a „stimula producţia internă de semiconductori în viitor”.
Dar, probabil, ţara cea mai afectată este China, care produce mai multe maşini decât orice altă naţiune. În consecinţă, compania de cercetare IHS prezice că producţia chineză de automobile va scădea în primul trimestru cu 250.000 de vehicule.
Pentru moment, consumatorii care planifică o achiziţie trebuie să aibă în vedere câteva lucruri. Timpii de aşteptare pentru unele modele de maşini vor creşte. Şi unele gadgeturi pot deveni, de asemenea, greu de găsit. Cei mai mari jucători, precum Samsung şi Apple, au putere de cumpărare pentru a se asigura că au prioritate. Dar mărcile mai mici pot fi grav afectate.
„Asta înseamnă că produsele ar putea deveni mai scumpe – sau cel puţin ca preţul să nu scadă în timp, aşa cum v-aţi aştepta în mod normal”, spune Ben Wood, de la consultanţa CCS Insight. „Iar aprovizionarea va fi limitată. Aşadar, dacă există un gadget pe care vrei cu adevărat să-l obţii, nu te gândi să stai să vezi dacă există o ofertă mai bună peste câteva luni”.
-
Nord-coreenii au ajuns sa manance ierburi salbatice
Cele cinci agentii au lansat un apel la ajutor international
pentru a permite distribuirea de alimente in Coreea de Nord, unde
sute de mii de oameni au murit de foame in anii 1990. O echipa de
sapte experti a vizitat Coreea de Nord la inceputul lunii februarie
si, citand surse de la Phenian, organizatiile au anuntat ca intre
50 si 80 la suta din recoltele de grau si orz au fost pierdute din
cauza gerului.Relatiile Coreei de Nord cu Statele Unite si tarile occidentale
trec printr-o noua criza, dupa atacarea unei insule sud-coreene,
anul trecut, si scufundarea unei corvete sud-coreene.