BusinessMagazin

Tag: pensionare

  • Oprea, PSD: De ce nu poate creşte vârsta de pensionare în România

    „Prima ştire şocantă este că anul trecut speranţa de viaţă a scăzut cu 1,4 ani, conform datelor Eurostat. Al doilea argument vine din faptul că trebuie analizată speranţa de viaţă sănătoasă, un indicator ce vorbeşte despre calitatea vieţii în ultimii ani (cât de sănătos eşti).

    În România un bărbat ajuns la pensie mai trăieşte sănătos 6 ani şi jumătate, în Germania (vârsta de pensionare este mai mare cu 7 luni) dar durata de viaţă sănătoasă este de 11 ani şi jumătate. În Spania 12 ani şi jumătate, iar în Polonia 8.

    La femei vârsta de pensionare este mai mare sau egală cu cea din ţările Europei Centrală şi de Est, dar pensionarele trăiesc mai puţin sănătos comparativ cu celelalte ţări”, arată Oprea, care prezintă şi un tabel cu datele din Europa.

    „Speranţa de viaţă sănătoasă în România este incomparabil mai mică cu cea din Uniunea Europeană. Haideţi să ne concentrăm mai întâi pe rezolvarea cauzelor care duc la aceste realităţi triste, lipsa unei alimentaţii şi a unei vieţi sănătoase din cauza sărăciei, condiţiile grele de muncă şi apoi să vorbim despre creşterea vârstei de pensionare. Altfel, doar foarte puţini dintre cetăţenii României vor mai beneficia de pensie”, arată oficialul PSD.

  • Generaţiile noi de pensionari din 2020 şi 2021 au pensii cu 20-30% mai mari decât predecesorii lor

    Unii români s-au pensionat chiar înainte de vreme (cu pensii anticipate) pentru că atât anul 2020, cât şi anul 2021 sunt ani în care ei primesc pensii mai mari decât restul.

    „Anul trecut s-au pensionat anticipat 50 de angajaţi, du­blu faţă de numărul celor care s-au pensionat normal. Indicele de corecţie e unul dintre principalele motive pen­tru care ei au făcut această alegere“, spune un direc­tor dintr-o companie locală cu peste 1.000 de salariaţi.

    Indicele de corecţie, o variabilă folosită la calculul pensiei inventată în 2011, a adus pensii mai mari pentru câteva sute de mii de pensionari nou-intraţi în sistem în 2020 şi în 2021. Acest indice se calculează în funcţie de nivelul salariului mediu brut din ultimii doi ani. Particularitatea ultimilor doi ani este aceea că, din 2018, salariul mediu brut s-a majorat prin transferul contribuţiilor de la angajator la angajat.

    „Din 2018 de când s-a făcut creşterea artificială a salariului brut prin transferul de contribuţii acest coeficient aduce pensii mai mari celor care au intrat în sistem în 2020 şi în 2021. Cine are un punct de pensie şi a ieşit la pensie în 2010 ia astăzi o pensie de 1.442 de lei, iar cine a ieşit la pensie în 2020, tot cu un punct de pensie, ia o pensie de 2.033 de lei. Variaţia e de mai mult de o treime“, a explicat Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.

  • Fost deputat PNL: Să alegem – eu nu vă mai dau bani la fond, voi nu îmi mai daţi pensie

    „Înţeleg că ar trebui să ne declarăm pensionari pe la 75 de ani, adică speranţa e că murim până atunci şi nu mai trebuie să ni se plătească pensia”, transmite fostul deputat PNL Adriana Săftoiu.

    Ea propune o negociere.

    „Nu mai contribuim la fondul de pensii şi ne descurcăm cum putem după 75. Dar să vă dăm bani şi voi să speraţi că dăm colţul, ăştia decreţeii, nu e prea corect. Aşa că daţi-ne şansa să alegem. Eu nu vă mai dau bani la fond, voi nu îmi mai daţi pensie”, conchide Săftoiu.

    În spaţiul public au apărut informaţii potrivit cărora coaliţia de guvernare ia în calcul majorarea vârstei de pesionare, însă ministrul Muncii, Raluca Turcan, a negat vehement acest lucru.

  • Turcan: Vârsta şi durata stagiului minim de pensionare nu cresc

    „Ca să fie foarte limpede în privinţa vârstei de pensionare – nu s-a discutat creşterea vârstei de pensionare. Discutăm constant despre opţiunea pentru a rămâne în viaţa activă, ceea ce este total diferit”, spune Raluca Turcan.

    Ea precizează că peste 100.000 de oameni peste 65 de ani preferă să rămână în activitate.

    „În privinţa stagiului de cotizare este absurd să spui sau cineva să iasă în spaţiul public să vehiculeze creşterea stagiului minim de cotizare, de 15 ani, în condiţiile în care stagiul maxim de cotizare este de 35 de ani. Sunt nişte minciuni atât de gononate, încât te întrebi cât pot să le mai rostogolească în spaţiul public”, conchide ministrul Muncii.

  • Care este categoria de români care se poate pensiona după doar 20 de ani vechime

    Pensionarea anticipată a magistraţilor după doar 20 de ani vechime va fi abrogată de Senat, în calitate de cameră decizională, anunţă preşedintele Comisiei juridice, Iuliana Scântei: „Vom scăpa, astfel, de o modificare nocivă pe care fosta guvernare a PSD a introdus-o în Legile Justiţiei”.

    „Pensionarea anticipată a magistraţilor, după doar 20 de ani vechime, va fi abrogată de Senat, în calitate de cameră decizională. Vom scăpa, astfel, de o modificare nocivă pe care fosta guvernare a PSD a introdus-o în Legile Justiţiei şi care le permitea judecătorilor şi procurorilor să iasă la pensie la 45 de ani.

    Această sfidare la adresa românilor, care ar fi creat încă o categorie privilegiată de pensionari într-o ţară în care majoritatea oamenilor iese la pensie la 65 de ani, nu a intrat în vigoare, deşi fusese adoptată în 2018, fiind doar amânată succesiv. Prin votul senatorilor şi adoptarea legii, revenim, astfel, la pensionarea judecătorilor şi a procurorilor la 60 de ani şi cu o vechime de 25 de ani în magistratură, într-un cadru legislativ clar şi predictibil. Se înlătură, astfel, riscul unui mare dezastru”, transmite Iuliana Scântei.

    Preşedintele Comisiei juridice apreciază că metoda aleasă de PSD, de a permite ieşirea la pensie cu doar 20 de ani de vechime, nu doar că încuraja golirea instanţelor, prin pensionarea a 30% dintre magistraţi, dar ar fi limitat accesul la justiţie al românilor, lungind durata proceselor şi a anchetelor penale.

    „Judecătorii şi procurorii rămaşi în sistem ar fi fost sufocaţi de un volumul şi mai mare de dosare. Şi statul, dar mai ales justiţiabilii, ar fi fost văduviţi de experienţa unor magistraţi care au atins maturitatea profesională la 40 – 50 ani. Câteva cifre sunt relevante: în cursul anului 2020, au ieşit la pensie 296 de magistraţi (167 de judecători şi 129 de procurori), iar în primele trei luni ale lui 2021 au depus dosare de pensionare 124 de magistraţi (97 de judecători şi 27 de procurori). Acest flux se înregistrează în condiţiile în care, potrivit datelor furnizate de CSM, sistemul judiciar din România are un deficit de 1.193 de posturi neocupate în întreaga ţară (616 judecători şi 577 procurori)”, conchide Scântei.

     

  • Circa 20% dintre cărţile de muncă nu au fost scanate şi introduse în Revisal. „Există şi posibilitatea ca experienţa de muncă a angajatului să se piardă, dacă adeverinţa de muncă este pierdută şi oamenii nu pot dovedi că au lucrat în locul respectiv.“

    Ministrul muncii, Violeta Alexandru, spune că aproximativ 20% dintre cărţile de muncă înfiinţate înainte de introducerea Revisal nu sunt scanate, deşi acestea trebuia introduse în sistem în urmă cu peste 12 ani. Unele dintre cărţile de muncă scanate nu sunt de bună calitate, astfel Casa Naţională de Pensii nu poate ţine cont de ele.

    „Mă aşteptam ca mai mult de 20% dintre cărţile de muncă să nu fie scanate şi introduse în Revisal. Este o situaţie foarte gravă cea cu cărţile de muncă ce nu au fost scanate. Aproape întotdeauna am bănuit că se întâmplă asta. Faptul că o carte de muncă nu este scanată poate să îngreuneze procesul de pensionare. Statul trebuie să pună mâna să le scaneze din nou. Există arhive ale companiilor, angajaţii îşi păstrează actele de muncă“, spune Valentina Saygo, managing partner al firmei de consultanţă fiscală Ask for Accounting.

    În cazul în care cartea de muncă nu este scanată în Revisal, angajatul nu mai deţine acel document, compania unde acesta a lucrat nu mai există, iar angajatul poate pierde experienţa de muncă respectivă.

    „Există şi posibilitatea ca experienţa de muncă a angajatului să se piardă, dacă adeverinţa de muncă este pierdută şi oamenii nu pot dovedi că au lucrat în locul respectiv. Există o lege a arhivelor prin care companiile care se închid sunt obligate să predea arhivele lor ahivatorilor autorizaţi. Aceasta poate fi o soluţie viabilă – ca aceşti arhivatori autorizaţi să elibereze documentul din arhivele respective“, explică Valentina Saygo.

    În urmă cu două săptămâni, ministrul muncii, Violeta Alexandru, a anunţat simplificarea procedurilor pentru ieşirea la pensie, precizând că a iniţiat un ordin în acest sens.

    „Ne bucură că Ministerul Muncii a anunţat măsuri de simplificare a procesului de pensionare. Un astfel de proces ar fi trebuit implementat de mult, dar metehnele vechi dispar greu. Cu toţii ne dorim o fluidizare a aparatului birocratic“, afirmă Valentina Saygo.

    Ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale 1.783/2019  prevede că Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM), Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) şi Casa Naţională de Pensii (CNPP) au din 1 ianuarie acces direct în Revisal, baza de date cu toţi angajaţii din România, gestionată de Inspecţia Muncii.

    Ulterior, Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a precizat însă că acest ordin „are în vedere vizualizarea informaţiilor din Revisal şi nu utilizarea unor date cu rol de document care să înlocuiască adeverinţele prevăzute de legea pensiilor“.

  • Surpriza pregătită de PNL la început de an. Vicepremierul Raluca Turcan: Se lucrează la un proiect pentru ca persoanele să poată lucra până la 70 de ani

    Raluca Turcan a declarat ,miercuri, există un proiect care prevede posibilitatea angajaţilor să opteze pentru a lucra până la vârsta de 70 de ani, dar a apreciat că România nu este pregătită pentru acest lucru.

    “În momentul de faţă nu cred că România este pregătită pentru pensionarea obligatorie la 70 de ani. Însă, cred că se impune o discuţie în spaţiul public ca dacă personale doresc să opteze pentru creşterea vârstei de pensionare atunci să o facă, dar nu cred că vom ajunge în curând la o creştere obligatorie a vârstei de pensionare. Subiectul acesta a fost deja lansat în dezbatere publică, se lucrează la un proiect, dacă vă aduceţi aminte există şi în Camera Deputaţilor un astfel de proiect ca să poţi să optezi pentru a putea lucra până la 70 de ani. Dacă se va ajunge la concluzia că există o susţinere pentru această idee este posibil să luăm această măsură. În momentul de faţă nu cred că poate fi pusă problema pensionării obligatorii la 70 de ani”, a afirmat Raluca Turcan, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Premierul Ludovic Orban afirma în luna decembrie că nu există la Ministerul Muncii niciun proiect care să prevadă creşterea vârstei de pensionare. Acesta mai preciza atunci că vârsta de pensionare va rămâne la 65 de ani, iar persoanelor trebuie să li se permită să lucreze după această vârstă dacă doresc acest lucru.

  • Orban anunţă că Guvernul intenţionează să crească vârsta de pensionare pentru poliţişti

    „Intenţia noastră foarte clară este de a creşte vârsta de pensionare, nu se poate să existe cadre din poliţie…, aduceţi-vă aminte, când s-a modificat prin ordonanţă de urgenţă sistemul ăsta nesimţit de calcul al pensiilor pentru şefimea din zonele respective, s-au pensionat din zona Ministerului de Interne mii de cadre pentru a beneficia de condiţiile privilegiate de pensionare care erau anterior modificării ordonanţei, adică i-au dat o ordonanţă de urgenţă, dar înainte le-au permis tuturor celor care au vrut să beneficieze de pensiile respective, s-au pensionat oameni cu 40, 42 de ani, 43 de ani, 45 de ani, cu nişte pensii extrem de mari, au lăsat sistemul de ordine publică cu grave probleme de efectiv, care până la urmă au pus în pericol viaţa, siguranţa cetăţeanului, proprietatea privată, pentru că nu au mai putut să asigure toată resursa umană necesară pentru apărarea ordinii publice, a vieţii şi siguranţei cetăţeanului”, a spus Ludovic Orban, la Radio România Actualităţi.

    El a precizat că Guvernul va veni cu o lege a pensiilor care să corecteze abuzurile făcute în calculul pensiilor.

    „ Totul a fost, aşa, o nebunie generalizată. Sigur că şi aici o să intervenim prin lege atunci când vom ajunge la o formă a unei legi a pensiilor care să facă cu adevărat dreptate şi care să corecteze toate abuzurile care au fost făcute în calculul pensiilor. Dar mă întorc aici, mă întorc aici, la o altă problemă. Aici e problema cumulului pensiei cu salariul în sectorul public. Foarte mulţi dintre cei care s-au pensionat, mulţi v-am spus, foarte mulţi s-au pensionat anticipat..”, a subliniat Orban.

  • Lia Olguţa Vasilescu: Actuala guvernare are de gând să crească vârsta pensionării. Este doar una dintre rele

    „Şi mie mi s-a solicitat de la Comisia Europeană creşterea vârstei de pensionare la 68 de ani. Am spus că e imposibil, deoarece Romania are o speranţă de viaţă cu 8 ani sub media Uniunii Europene. Noi suntem la 74, Franţa la 82, de exemplu.

    Aşa că am menţinut vârsta de pensionare din vechea lege şi în cea noua, corectând şi inechităţile care se vor rezolva doar după recalcularea tuturor pensiilor, recalculare pe care actuala guvernare nu se grăbeşte să o înceapă. Acum pricep şi de ce vor modificarea noii legi a pensiilor, înainte să înceapă aplicarea ei. Au de gând să crească vârsta de pensionare. Şi e doar una din relele care se pot întâmpla”,a scris Olguţa Vasilescu, marţi, într-o postare pe Facebook.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că o nouă Lege a pensiilor ar fi necesară, deoarece mulţi pensionari şi şefi de instituţii publice au semnalat inechităţi în legea actuală. Şeful statului susţine că Guvernul Orban va face o analiză în acest sens.

    Şi vicepremierul Raluca Turcan a anunţat că Guvernul pregăteşte o Lege a pensiilor care să introducă sistemul contributivităţii, însă Legea în vigoare va fi respectată, astfel că pensiile vor creşte de la 1 ianuarie 2020.

  • Pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite se adaugă un an de vechime în muncă, lege promulgată

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, miercuri, legea prin care se adaugă patru luni de vechime în muncă la stagiul de cotizare la pensie pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite după data de 1 aprilie 2001.

    Şeful statului a semnat decretul de promulgare pentru Legea de modificare a Legii 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

    Astfel, legea prevede: “Pentru perioadele ulterioare datei de 1 aprilie 2001 care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale se acordă perioade suplimentare la vechimea în muncă, care constituie stagii de cotizare în condiţii normale, după cum urmează: 4 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă”.

    Forma anterioară a actului normativ prevede câte trei luni adăugate la stagiul de cotizare la pensie pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă.