Anul 2017 marchează 10 ani de existenţă a sistemului de pensii private obligatorii în România, iar cele mai recente date arată importanţa acestui sistem pentru contributori şi pentru economie. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 2017, existau 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii Pilon II, suma cumulată în conturile lor fiind de peste 38 de miliarde de lei, iar câştigul total fiind de cca. 7 miliarde de lei. Potrivit aceloraşi date, valoarea medie a unui cont este de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce peste un milion de participanţi au peste 10.000 de lei în cont. Pentru acest prim deceniu, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se ridică la 9,1%.
„Sistemul de pensii private obligatorii a devenit în cei zece ani de activitate un pilon de sprijin pentru o întreagă generaţie, un fapt extrem de important, dacă luăm în calcul evoluţiile îngrijorătoare din societatea noastră, precum îmbătrânirea accentuată a populaţiei, migraţia tinerilor şi scăderea numărului de oameni activi. Mai mult, industria pensiilor Pilon II din România este una extrem de competitivă în Europa, oferind cele mai bune randamente reale, potrivit instituţiilor de specialitate. În al treilea rând, fondurile contributorilor se întorc în economia românească, generând activităţi economice, venituri pentru stat şi noi locuri de muncă”, afirmă Iulius Postolache, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Trei din patru români aşteptă o pensie de peste 500 de euro, în momentul retragerii din viaţa activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea APAPR, despre atitudinea românilor faţă de sistemul de pensii, desfăşurat în perioada 15-29 septembrie, la care au participat 1.827 români, utilizatori de Internet, din mediul urban.
Deşi trei sferturi dintre români îşi doresc o pensie peste pragul de 500 de euro, în prezent, doar 1,03% dintre pensionari primesc la final de lună o pensie în valoarea de peste 500 de euro. Studiul recent mai arată că 35% din respondenţi, adică mai bine de o treime, nu economiseşte deloc, în timp ce 36% din respondenţi pun deoparte mai puţin de 300 de lei pe lună, adică puţin pete 50 de euro. Numai un sfert din respondenţi a declarat că economiseşte peste 300 de lei pe lună. La întrebarea „Ce vă împiedică să faceţi economii mai mari decât faceţi deja”, 70% din respondenţi au afirmat că veniturile reduse şi doar
circa 5% au declarat că au încredere în pensia pe care o vor primi de la stat şi, astfel, nu consideră că vor avea nevoie de economii suplimentare.
„Românii au aşteptări mari de la pensia pe care o vor primi la bătrâneţe, deşi în acest moment nu pot să pună deoparte bani pentru a avea o bătrâneţe fără griji, iar diferenţa între aşteptările românilor şi realitatea curentă este foarte mare. În aceste condiţii, Pilonul II în forma sa actuală este singura formulă care poate oferi o speranţă pentru milioane de români că vor ajunge la o un nivel de pensie care să le asigure un trai bun. De asemenea, fondurile de pensii deja au un rol important în susţinerea economiei României şi în acelaşi timp adresează o nevoie socială acută pentru populaţie pentru economisire pe termen lung”, afirmă Iulius Postolache, preşedintele APAPR.
Şi Europa se confruntă cu provocarea menţinerii unui sistem sustenabil de pensie, în condiţiile în care raportul dintre populaţia de peste 64 de ani şi populaţia activă va creşte de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiţii, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări.
Dacă în 2013, populaţia Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În acelaşi timp, va creşte şi gradul de îmbătrânire a populaţiei: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât este în prezent, la 11,8%, în 2060. Ponderea forţei de muncă activă va scădea, de asemenea, de la 211 milioane de angajaţi (în prezent), la 202 milioane de angajaţi, în 2016.
Ţările cu cele mai bune sisteme de pensii din lume au mizat pe sisteme mixte de pensii, care îmbină pensia privată de stat cu pensia privată obligatorie. Astfel, Danemarca este considerată ţara cu cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit Melbourne Mercer Global Pension Index, urmată de Olanda şi de Australia.
„O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile şi sustenabile. Experienţa statelor europene cu cele mai performante sisteme de pensii arată importanţa pe care o au schemele private în formularea unor politici eficiente în acest domeniu. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esenţiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-şi doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuaţi dezvoltarea lor”, a declarat Matti Leppälä, Secretar General al organizaţiei PensionsEurope.
Anul 2017 marchează 10 ani de existenţă a sistemului de pensii private obligatorii în România, iar cele mai recente date arată importanţa acestui sistem pentru contributori şi pentru economie. Astfel, la sfârşitul lunii septembrie 2017, existau 7 milioane de participanţi la fondurile de pensii Pilon II, suma cumulată în conturile lor fiind de peste 38 de miliarde de lei, iar câştigul total fiind de cca. 7 miliarde de lei. Potrivit aceloraşi date, valoarea medie a unui cont este de aproximativ 5.500 de lei, în timp ce peste un milion de participanţi au peste 10.000 de lei în cont. Pentru acest prim deceniu, randamentul mediu anualizat al Pilonului II se ridică la 9,1%.
„Sistemul de pensii private obligatorii a devenit în cei zece ani de activitate un pilon de sprijin pentru o întreagă generaţie, un fapt extrem de important, dacă luăm în calcul evoluţiile îngrijorătoare din societatea noastră, precum îmbătrânirea accentuată a populaţiei, migraţia tinerilor şi scăderea numărului de oameni activi. Mai mult, industria pensiilor Pilon II din România este una extrem de competitivă în Europa, oferind cele mai bune randamente reale, potrivit instituţiilor de specialitate. În al treilea rând, fondurile contributorilor se întorc în economia românească, generând activităţi economice, venituri pentru stat şi noi locuri de muncă”, afirmă Iulius Postolache, Preşedintele Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România.
Trei din patru români aşteptă o pensie de peste 500 de euro, în momentul retragerii din viaţa activă, arată un studiu realizat pe platforma iVox, la solicitarea APAPR, despre atitudinea românilor faţă de sistemul de pensii, desfăşurat în perioada 15-29 septembrie, la care au participat 1.827 români, utilizatori de Internet, din mediul urban.
Deşi trei sferturi dintre români îşi doresc o pensie peste pragul de 500 de euro, în prezent, doar 1,03% dintre pensionari primesc la final de lună o pensie în valoarea de peste 500 de euro. Studiul recent mai arată că 35% din respondenţi, adică mai bine de o treime, nu economiseşte deloc, în timp ce 36% din respondenţi pun deoparte mai puţin de 300 de lei pe lună, adică puţin pete 50 de euro. Numai un sfert din respondenţi a declarat că economiseşte peste 300 de lei pe lună. La întrebarea „Ce vă împiedică să faceţi economii mai mari decât faceţi deja”, 70% din respondenţi au afirmat că veniturile reduse şi doar
circa 5% au declarat că au încredere în pensia pe care o vor primi de la stat şi, astfel, nu consideră că vor avea nevoie de economii suplimentare.
„Românii au aşteptări mari de la pensia pe care o vor primi la bătrâneţe, deşi în acest moment nu pot să pună deoparte bani pentru a avea o bătrâneţe fără griji, iar diferenţa între aşteptările românilor şi realitatea curentă este foarte mare. În aceste condiţii, Pilonul II în forma sa actuală este singura formulă care poate oferi o speranţă pentru milioane de români că vor ajunge la o un nivel de pensie care să le asigure un trai bun. De asemenea, fondurile de pensii deja au un rol important în susţinerea economiei României şi în acelaşi timp adresează o nevoie socială acută pentru populaţie pentru economisire pe termen lung”, afirmă Iulius Postolache, preşedintele APAPR.
Şi Europa se confruntă cu provocarea menţinerii unui sistem sustenabil de pensie, în condiţiile în care raportul dintre populaţia de peste 64 de ani şi populaţia activă va creşte de la 28%, cât era în 2015, la 51%, până în 2050, potrivit OECD. În aceste condiţii, Pilonul I de pensii (pensiile obligatorii de stat) se va confrunta cu adevărate provocări.
Dacă în 2013, populaţia Europei atingea 502 milioane de locuitori, până în anul 2060, va ajunge la 523 de milioane de locuitori. În acelaşi timp, va creşte şi gradul de îmbătrânire a populaţiei: de la 13,3%, în prezent (persoane între 65-79 de ani) la 16,6%, în 2060, iar rata celor peste 80 de ani se va dubla: de la 5,1%, cât este în prezent, la 11,8%, în 2060. Ponderea forţei de muncă activă va scădea, de asemenea, de la 211 milioane de angajaţi (în prezent), la 202 milioane de angajaţi, în 2016.
Ţările cu cele mai bune sisteme de pensii din lume au mizat pe sisteme mixte de pensii, care îmbină pensia privată de stat cu pensia privată obligatorie. Astfel, Danemarca este considerată ţara cu cel mai bun sistem de pensii din lume, potrivit Melbourne Mercer Global Pension Index, urmată de Olanda şi de Australia.
„O Europă aflată în plin proces de îmbătrânire demografică nu se poate sprijini doar pe sistemele publice de pensii: fondurile private de pensii sunt necesare pentru ca oamenii să primească pensii rezonabile şi sustenabile. Experienţa statelor europene cu cele mai performante sisteme de pensii arată importanţa pe care o au schemele private în formularea unor politici eficiente în acest domeniu. După cum putem bine observa în România, fondurile de pensii private sunt esenţiale pentru ca oamenii să primească ceea ce-şi doresc de la pensiile lor, de aceea este vital să continuaţi dezvoltarea lor”, a declarat Matti Leppälä, Secretar General al organizaţiei PensionsEurope.
Ministrul Finanţelor Ionuţ Mişa a acuzat duminică administratorii de fonduri de pensii private obligatorii că fac „sute de milioane de lei” din comisioanele aplicate administrării acestor fonduri. Mişa este cel care a readus în discuţie, chiar în ziua învestirii sale ca ministru, a intenţiei Guvernului PSD-ALDE de a desfiinţa sistemul de pensii private obligatorii, prin naţionalizare, astfel că aceste miliarde de euro ar putea să acopere gaura neagră a bugetului public de pensii.
APAPR arată că acest profit al companiilor care gestionează Pilonul II de pensii a fost de aproximativ 77 de milioane de euro în perioada 2016-2017, ceea ce ar însemna, dacă împărţim fictiv acest profit în mod egal între cei 7 administratori de pensii private obligatorii, că fiecare asigurător cu acest obiect de activitate a câştigat în această perioadă de un an 11 milioane de euro, în medie, sumă care raportată la activitatea unei bănci sau companie de asigurări nu reprezintă o miză importantă. De altfel, APAPR susţine că în România sunt aplicate unele dintre cele mai mici costuri de administrare ale pensiilor private din Europa.
Potrivit Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat (APAPR), în cei 9 ani de activitate fondurile de pensii private obligatorii au primit în administrare contribuţii brute de 28,2 miliarde de lei, diferenţa până la activele nete de 35,1 miliarde de lei (7,7 miliarde de euro), în sumă de 6,91 miliarde de lei (peste 1,51 miliarde de euro) reprezentând câştigul total obţinut din investiţii, net de toate comisioanele, exclusiv în beneficiul participanţilor români.
“Cele 7 fonduri de pensii obligatorii (Pilonul II) au ajuns la sfârşitul anului 2014 la un număr total de aproape 6,3 milioane de participanţi, în beneficiul cărora administrau active nete în valoare totală de 19,1 miliarde de lei (4,26 miliarde de euro), potrivit datelor centralizate de asociaţie. În 2014, randamentul mediu obţinut de toate aceste fonduri de pensii private obligatorii a fost de 8,71%”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
În peroada analizată, activele Pilonului II au crescut cu 37%, evoluţie “peste aşteptările industriei”, determinată în principal de rezultatele investiţionale foarte bune, se mai spune în comunicat.
“De la lansare şi până în prezent, fondurile de pensii obligatorii au primit în administrare în numele participanţilor contribuţii brute totale în valoare de 15,2 miliarde de lei şi au adăugat, prin activitatea investiţională, câştiguri nete în valoare de peste 3,9 miliarde de lei (…)”, se arată în comunicat.
Din punct de vedere al performanţelor investiţionale, fondurile de pensii private obligatorii au realizat, de la lansarea lor în luna mai 2008 şi până în prezent, un randament mediu anualizat de 11,08%.
În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4,5% din veniturile brute ale participanţilor, dar ea va creşte la 5% începând cu luna martie şi treptat până la 6%, potrivit legislaţiei în vigoare.
Activele nete ale fondurilor de pensii reprezintă bani asupra cărora participanţii au drept deplin de proprietate.
Pensiile private facultative au avut un randament de 7,4% în 2014. Activele au depăşit 1 mld. lei
Fondurile de pensii facultative (Pilonul III) au înregistrat anul trecut un randament mediu de 7,45%, de la 11,33% în 2013, şi au ajuns la active nete totale de 1,04 miliarde de lei (232 milioane de euro) în decembrie 2014, cu 28% mai mult faţă de 2013, potrivit datelor asociaţiei de profil, APAPR.
“Cele 10 fonduri de pensii de acest tip au ajuns la sfârşitul anului 2014 la un număr total de circa 345.000 de participanţi, în beneficiul cărora administrau active nete în valoare totală de 1,04 miliarde de lei (232 milioane de euro), potrivit datelor centralizate de asociaţie. În 2014, randamentul mediu obţinut de toate aceste fonduri de pensii private facultative a fost de 7,45%”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).
Anul trecut, activele Pilonului III au crescut cu peste 28%, evoluţie în linie cu aşteptările industriei, care indicau un potential de circa 30%.
“Doar în 2014, participanţii la fondurile de pensii facultative au virat în sistem contribuţii în valoare de peste 176 milioane de lei, cu 17% mai mult decât în 2013 şi în acelaşi timp cel mai ridicat nivel anual de la startul sistemului, la mijlocul anului 2007”, se arată în comunicat.
Fondurile de pensii private facultative au realizat, de la lansarea lor în luna mai 2007 şi până în prezent, un randament mediu anualizat de 8,16%.
Împreună cu fodnurile de pensii private obligatorii (Pilonul II), sistemul pensiilor private din România a ajuns la active totale 20,1 miliarde de lei (4,5 miliarde de euro), cu 36% mai mult decat la final de 2013, in timp ce numărul total al participanţilor (conturi individuale) a depăşit 6,6 milioane, cu 4% mai mult decat anul precedent.
Fondurile de pensii private investesc în Romania circa 94% din aceste active, fiind astfel unii dintre cei mai importanţi investitori instituţionali prezenţi pe piaţa locală.
A inceput numaratoarea finala a clientilor care si-au ales pensia obligatorie. Daca timp de patru luni cele 18 fonduri de pensii s-au luptat pentru milioane de adepti, acum batalia finala se va da pentru cei aproximativ 500.000 de romani care nu au semnat inca.
Acestia urmeaza sa fie repartizati fondurilor dupa cota de piata. Cum sunt trei companii care au atras peste 60% din totalul de clienti, celelalte 15 vor sa-i imparta doar intre ele pe codasi. Marii jucatori se opun si ameninta cu sesizarea Comisiei Europene.
Detalii pe www.protv.ro