BusinessMagazin

Tag: pennsylvania

  • Adevărul despre ţigările electronice. Este suficient să vapaţi o singură dată ca să se întâmple acest lucru

    Vaparea, adică procesul de inhalare a aburilor creat de ţigările electronice, poate afecta vasele de sânge, să reducă ritmul circulaţiei sângelui şi să creeze toxine periculoase, potrivit unui studiu recent care a apărut în publicaţia Radiology.
    Studiul relevă faptul că odată cu transformarea lichidului în vapori, căldura creată transformă componentele acestui lichid în particule toxice, care afectează vasele de sânge.


    Pentru derularea studiului, cercetătorii de la Universitatea de Medicină Perelman din Pennsylvania au efectuat un RMN pe 31 de non-fumători sănătoşi atât înainte, cât şi după ce au vapat ţigări electronice, fără nicotină. Participanţii la studiu au inhalat de 16 ori, timp de câte trei secunde, vaporii ţigărilor electronice care aveau arome de tutun şi îndulcitor, potrivit NBC News.

    Cercetătorii au descoperit că după vapare, ritmul circulaţiei sângelui a scăzut în artera femurală – principala arteră care „livrează” sânge spre coapse şi picior. De fapt, participanţii la studiu au avut o circulaţie mai proastă, artere mai puţin flexibile şi mai puţin oxigen în sângele lor.„Rezultatele studiului nostru combat ideea că vaparea ţigaretelor electronice nu este dăunătoare”, spune Felix Wehrli, cel care a condus studiul, potrivit Wired. Mai exact, cercetătorii au o observat o reducere cu 34% a dilatării arterei femurale. Au observat de asemenea că vaparea a condus la o reducere cu 17,5% a ritmului de circulaţie a sângeului şi cu 20% a oxigenului din vene, potrivit unei declaraţii de presă.


    Autorul studiului, Alessandra Caporale, a spus într-o declaraţie de presă că aceste descoperiri sugerează faptul că vaparea poate cauza schimbări importante în componenţa interioară a vaselor de sânge. „Ţigaretele electronice sunt promovate ca fiind deloc dăunătoare, iar mulţi utilizatori sunt convinşi că doar inhalează vapori de apă”, a spus Caporale într-o declaraţie. „Dar solvenţii, aromele şi aditivii din lichidul folosit, după evaporare, expun utilizatorii asupra multor riscuri pentru tractul respirator şi vasele de sânge.”

    Ideea că ţigaretele electronice nu sunt dăunătoare a început să genereze reacţii negative pentru promovarea în acest fel după ce copii au început să inhaleze lichidele dulci. Recent, aproximativ 100 de adolescenţi din 14 state americane au raportat probleme cu plămânii după vapare, inclusiv unele care au generat internarea, potrivit organizaţiei EcoWatch. Problema a devenit atât de gravă încât Centrul pentru Controlul Bolilor (Centres for Disease Control) din Statele Unite va lansa o investigaţie asupra consecinţelor de sănătate ale fumării ţigărilor electronice. În timp ce anumiţi doctori cred că  vaparea este mai sănătoasă pe termen lung, efectele necunoscute pe o perioadă mai lungă ale inhalării aromelor, particulelor, metalelor şi altor componente incluse în ţigările electronice ridică îngrijorări, scrie CNN.

    În primăvara acestui an, un alt studiu publicat de CNN a indicat faptul că aromele ţigărilor electronice sau sucurile folosite pentru acestea au efecte toxice, inclusiv referitoare la supravieţuirea celulelor. „Să inhalezi substanţe chimice în plămâni este periculos”, a spus Erika Sward, un purtător de cuvânt al Asociaţiei Americane a Plămânilor (American Lung Association), care nu recomandă nimănui să folosească ţigări electronice, scrie Wired.

    „Nimeni nu ştie ce va face inhalarea acestor vapori în mod repetat. Este un experiment, sincer”, a spus Dr.Robert Jackler, fondatorul unei organizaţii care cercetează modul în care se promovează producătorii de produse din tutun (Stanford Research Into the Impact of Tobacco Advertising), la o audiere care a avut loc în iulie. „Vom afla, peste ani, rezultatele acestui experiment”, concluzionează el.

     

  • Femeia care s-a trezit cu o factură la electricitate de 284 de miliarde de dolari

    O femeie din Pennsylvania a aflat că are de plată o factură în valoare de 284 de miliarde de dolari, în rate, până în luna noiembrie 2018, relatează BBC

    „Mi-au ieşit ochii din cap când am văzut. Tocmai ce puseserăm luminiţele de Crăciun şi m-am întrebat dacă nu cumva le-am pus greşit”, a spus femeia.

    Suma trecută era de 284,460,000,000, iar prima rată de 28,176 de dolari trebuia plătită în decembrie. Din fericire pentru americancă, totul a fost o greşeală, iar suma totală de plată era de 284 de dolari.

     

  • De ce este mult mai greu pentru o femeie să obţină bani pentru deschiderea unei afaceri ?

    Cum poate o femeie antreprenor să obţină finanţare într-o lume a fondurilor de capital dominate de bărbaţi? Aceasta este întrebarea pe care şi-a pus-o Katherine Hays, cofondator şi CEO al Vivoom, un start-up din zona de tehnologie.

    “Mi-e teamă că nu am un răspuns suficient de bun la această întrebare”, a spus ea în cadrul unei conferinţe desfăşurată la Universitatea din Pennsylvania. “De obicei sunt singura femeie din cameră, dar n-aş putea spune cât de dezavantajoasă e această poziţie pentru că nu ştiu cum să fii bărbat în căutarea unei finanţări.”

    Ea remarcă totuşi că bărbaţii par a obţine ceva mai uşor banii necesari pentru a pune ideile în practică. Şi are dreptate: un raport lansat recent de către Female Founders Fund arată că doar 8% din cele peste 200 de start-up-uri din Pennsylvania care au primit anul trecut finanţare de serie A (între 3 şi 15 milioane dolari) sunt conduse de femei, în scădere cu peste 30% faţă de 2014.

    Pe măsură ce zona de tehnologie e din ce în ce mai criticată pentru lipsa femeilor, inegalitatea de şanse are consecinţe serioase şi în ceea ce priveşte lipsa diversităţii în hub-uri precum Silicon Valley. Mai mult chiar, din moment ce zona de tehnologie este un sector economic cheie, această lipsa a diversităţii poate dăuna economiei.

    Primul start-up al lui Hays, o companie de advertising digital numită Massive Incorporated, a trecut cu succes prin mai multe runde de finanţare înainte de vânzarea către Microsoft pentru peste 200 de milioane de dolari.

  • Cei 40 de „ţigani” români care au speriat California cu apucăturile lor. „Nu suntem săraci. Vrem azil politic”

     În jur de 40 de romi veniţi din România şi-au ales să locuiască aici, închiriindu-şi locuinţe, ca parte a programului de imigraţie american care le oferă acestora o alternativă la a sta în detenţie, până li se clarifică solicitările de azil politic.

    „Am plecat din ţară nu pentru că suntem săraci. Am plecat din cauza rasismului şi vrem azil politic”, spune unul dintre romii români.

    Unii californieni încearcă să-i integreze în comunitatea lor, însă mulţi alţii au dat în clocot şi cer socoteală autorităţilor locale: aceşti romi, oricât de refugiaţi din calea „persecuţiei” din România ar fi, fac mizerie pe străzi, fac scandal, taie găini pe stradă şi îşi lasă copiii să-şi facă nevoile pe unde apucă. Cel mai mult însă îi roade pe californieni o întrebare: cum de au ales cei 40 de „ţigani”, aşa cum îşi spun ei, tocmai orăşelul lor? Mai ales că încă vreo 100 se pregătesc să vină tot aici. Răspunsul pare rupt dintr-un film de Emir Kusturica. Întreaga poveste este relatată de publicaţia americană Pittsburgh Post-Gazette.

    Citiţi continuarea articolului pe www.gandul.info

     

  • Cei 40 de romi din România, care au speriat California cu apucăturile lor. “Nu suntem săraci. Vrem azil politic”

     În jur de 40 de romi veniţi din România şi-au ales să locuiască aici, închiriindu-şi locuinţe, ca parte a programului de imigraţie american care le oferă acestora o alternativă la a sta în detenţie, până li se clarifică solicitările de azil politic.

    „Am plecat din ţară nu pentru că suntem săraci. Am plecat din cauza rasismului şi vrem azil politic”, spune unul dintre romii români.

    Unii californieni încearcă să-i integreze în comunitatea lor, însă mulţi alţii au dat în clocot şi cer socoteală autorităţilor locale: aceşti romi, oricât de refugiaţi din calea „persecuţiei” din România ar fi, fac mizerie pe străzi, fac scandal, taie găini pe stradă şi îşi lasă copiii să-şi facă nevoile pe unde apucă. Cel mai mult însă îi roade pe californieni o întrebare: cum de au ales cei 40 de „ţigani”, aşa cum îşi spun ei, tocmai orăşelul lor? Mai ales că încă vreo 100 se pregătesc să vină tot aici. Răspunsul pare rupt dintr-un film de Emir Kusturica. Întreaga poveste este relatată de publicaţia americană Pittsburgh Post-Gazette.

    Citiţi continuarea articolului pe www.gandul.info

     

  • A strâns aproape 100.0000 de cutii de bere, iar colecţia sa l-a făcut milionar şi celebru pe 5 continente

  • De ce este mult mai greu pentru o femeie să obţină bani pentru deschiderea unei afaceri ?

    Cum poate o femeie antreprenor să obţină finanţare într-o lume a fondurilor de capital dominate de bărbaţi? Aceasta este întrebarea pe care şi-a pus-o Katherine Hays, cofondator şi CEO al Vivoom, un start-up din zona de tehnologie.

    “Mi-e teamă că nu am un răspuns suficient de bun la această întrebare”, a spus ea în cadrul unei conferinţe desfăşurată la Universitatea din Pennsylvania. “De obicei sunt singura femeie din cameră, dar n-aş putea spune cât de dezavantajoasă e această poziţie pentru că nu ştiu cum să fii bărbat în căutarea unei finanţări.”

    Ea remarcă totuşi că bărbaţii par a obţine ceva mai uşor banii necesari pentru a pune ideile în practică. Şi are dreptate: un raport lansat recent de către Female Founders Fund arată că doar 8% din cele peste 200 de start-up-uri din Pennsylvania care au primit anul trecut finanţare de serie A (între 3 şi 15 milioane dolari) sunt conduse de femei, în scădere cu peste 30% faţă de 2014.

    Pe măsură ce zona de tehnologie e din ce în ce mai criticată pentru lipsa femeilor, inegalitatea de şanse are consecinţe serioase şi în ceea ce priveşte lipsa diversităţii în hub-uri precum Silicon Valley. Mai mult chiar, din moment ce zona de tehnologie este un sector economic cheie, această lipsa a diversităţii poate dăuna economiei.

    Primul start-up al lui Hays, o companie de advertising digital numită Massive Incorporated, a trecut cu succes prin mai multe runde de finanţare înainte de vânzarea către Microsoft pentru peste 200 de milioane de dolari.

  • De ce este mult mai greu pentru o femeie să obţină bani pentru deschiderea unei afaceri ?

    Cum poate o femeie antreprenor să obţină finanţare într-o lume a fondurilor de capital dominate de bărbaţi? Aceasta este întrebarea pe care şi-a pus-o Katherine Hays, cofondator şi CEO al Vivoom, un start-up din zona de tehnologie.

    “Mi-e teamă că nu am un răspuns suficient de bun la această întrebare”, a spus ea în cadrul unei conferinţe desfăşurată la Universitatea din Pennsylvania. “De obicei sunt singura femeie din cameră, dar n-aş putea spune cât de dezavantajoasă e această poziţie pentru că nu ştiu cum să fii bărbat în căutarea unei finanţări.”

    Ea remarcă totuşi că bărbaţii par a obţine ceva mai uşor banii necesari pentru a pune ideile în practică. Şi are dreptate: un raport lansat recent de către Female Founders Fund arată că doar 8% din cele peste 200 de start-up-uri din Pennsylvania care au primit anul trecut finanţare de serie A (între 3 şi 15 milioane dolari) sunt conduse de femei, în scădere cu peste 30% faţă de 2014.

    Pe măsură ce zona de tehnologie e din ce în ce mai criticată pentru lipsa femeilor, inegalitatea de şanse are consecinţe serioase şi în ceea ce priveşte lipsa diversităţii în hub-uri precum Silicon Valley. Mai mult chiar, din moment ce zona de tehnologie este un sector economic cheie, această lipsa a diversităţii poate dăuna economiei.

    Primul start-up al lui Hays, o companie de advertising digital numită Massive Incorporated, a trecut cu succes prin mai multe runde de finanţare înainte de vânzarea către Microsoft pentru peste 200 de milioane de dolari.

  • A strâns aproape 100.0000 de cutii de bere, iar colecţia sa l-a făcut milionar şi celebru pe 5 continente

    Jeff Lebo a început să colecţioneze cutii de bere la o vârstă la care nu avea încă voie să consume alcool. Lebo, care trăieşte în Pennsylvania, Statele Unite, a reuşit să strângă astfel peste 87.000 de cutii de bere, unele datând chiar de la începutul secolului trecut.

    “Am fost surprins de cât de multe mărci există şi câte modele de cutii sunt folosite”, a declarat Lebo celor de la BBC. “Mi-am dorit întotdeauna să aflu cât de multe ambalaje există în lume.”

    Bărbatul face acest lucru ca hobby, având ca sursă de venit o firmă specializată în design exterior. Colecţia sa, una dintre cele mai mari din lume, a fost evaluată la 1,6 milioane de dolari. A plătit chiar şi 3.500 de dolari pentru o singură cutie şi spune că ar merge în orice colţ al lumii pentru a intra în posesia unui exemplar important. O astfel de călătorie l-a ţinut în Marea Britanie timp de un an, căutând cutii de bere produse între 1935 şi 1960.

    “În timpul celui de-al doilea război mondial, cele mai multe cutii au fost topite pentru a refolosi metalul”, povesteşte Lebo. “Aceste exemplare sunt extrem de greu de găsit, şi de aici vine şi preţul ridicat.”

    Căutarea cutiilor de bere era a modă în anii ’70 şi pare să devină din nou obiectul preferat al multor colecţionari.

  • A strâns aproape 100.0000 de cutii de bere, iar colecţia sa l-a făcut milionar şi celebru pe 5 continente

    Jeff Lebo a început să colecţioneze cutii de bere la o vârstă la care nu avea încă voie să consume alcool. Lebo, care trăieşte în Pennsylvania, Statele Unite, a reuşit să strângă astfel peste 87.000 de cutii de bere, unele datând chiar de la începutul secolului trecut.

    “Am fost surprins de cât de multe mărci există şi câte modele de cutii sunt folosite”, a declarat Lebo celor de la BBC. “Mi-am dorit întotdeauna să aflu cât de multe ambalaje există în lume.”

    Bărbatul face acest lucru ca hobby, având ca sursă de venit o firmă specializată în design exterior. Colecţia sa, una dintre cele mai mari din lume, a fost evaluată la 1,6 milioane de dolari. A plătit chiar şi 3.500 de dolari pentru o singură cutie şi spune că ar merge în orice colţ al lumii pentru a intra în posesia unui exemplar important. O astfel de călătorie l-a ţinut în Marea Britanie timp de un an, căutând cutii de bere produse între 1935 şi 1960.

    “În timpul celui de-al doilea război mondial, cele mai multe cutii au fost topite pentru a refolosi metalul”, povesteşte Lebo. “Aceste exemplare sunt extrem de greu de găsit, şi de aici vine şi preţul ridicat.”

    Căutarea cutiilor de bere era a modă în anii ’70 şi pare să devină din nou obiectul preferat al multor colecţionari.