BusinessMagazin

Tag: penal

  • Corupţie, favorizarea infractorului sau mutilare. Problemele penale ale medicilor români: de la Naum Ciomu la Mihai Lucan

    De-a lungul anilor, au existat o serie de medici care au avut probleme penale, care au fost acuzaţi de luare de mită, de malpraxis sau chiar de constituire de grup infracţional organizat. Aceştia ar fi realizat, potrivit procurorilor, averi semnificative din mită sau din fraudarea sistemului.

    Unul dintre medicii anchetaţi de procurori este Şerban Brădişteanu, care a fost şef de secţie de chirurgie cardiovasculară la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca din Bucureşti.

    În anul 2014, medicul Şerban Brădişteanu, a fost, însă, achitat de către Tribunalul Bucureşti, într-un dosar de corupţie ce viza dotarea spitalelor-penitenciar.

    Şerban Brădişteanu a fost acuzat de procurorii anticorupţie că ar fi primit o mită de jumătate de milion de dolari şi o alta, în mai multe tranşe, de trei milioane şi jumătate de euro, toţi banii fiind daţi de o firmă austriaco-elveţiană ce distribuie produse medicale, CC Med AG. În schimbul banilor, Brădişteanu ar fi facilitat companiei câştigarea unei licitaţii pentru echiparea spitalelor penitenciar din România, procedură desfăşurată în anii 2001-2002.

    Însă, un an mai târziu, medicul a fost condamnat definitiv de către magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la un an de închisoare cu suspendare în dosarul privind favorizarea lui Adrian Năstase. După ce, în 2012, Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru folisirea influenţei sau autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid, a încercat să se sinucidă, fiind dus ulterior la Spitalul de Urgenţă Floreasca.

    „În condiţiile în care Adrian Năstase şi-a provocat leziuni prin împuşcare, acesta a fost transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Floreasca Bucureşti şi, cu această ocazie, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru, prin atitudinea sa, a încercat zădărnicirea punerii în executare a mandatului de executare a pedepsei privindu-l pe Năstase Adrian”, notau procurorii în rechizitoriu.

    Anchetatorii precizau, la acea vreme, că medicul Şerban Brădişteanu şi-a folosit prerogativele sale de medic specialist în chirurgie cardiovasculară şi şi-a asumat internarea lui Adrian Năstase în cadrul secţiei pe care o conducea, deşi diagnosticul medical nu impunea internarea în acea secţie, iar primele intervenţii medicale au fost realizate de un alt doctor, dintr-o altă secţie.

    „În continuare, deşi nu a făcut nicio menţiune cu privire la necesitatea unei intervenţii chirurgicale cardiovasculare în fişa medicală a persoanei condamnate, inculpatul Brădişteanu Şerban Alexandru şi-a arogat fără drept calitatea de a emite opiniile oficiale ale spitalului, a preluat controlul asupra comunicării publice şi a transmis că persoana condamnată are şi alte afecţiuni medicale, care, în realitate, erau secundare celor urgente gestionate deja de un alt medic”, mai arătau procurorii.

    De asemenea, medicul Brădişteanu a mai fost acuzat că a evitat să comunice oficial reprezentanţilor Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti dacă Adrian Năstase poate fi încarcerat.

    Un alt medic adus în faţa magistraţilor este Naum Ciomu, care a fost condamnat pentru mutilarea unui pacient.

    Medicul Naum Ciomu a fost deferit justiţiei în octombrie 2004, pentru că a lăsat infirm un pacient, doctorul fiind acuzat de vătămare corporală gravă din culpă. În 13 iulie 2004, în timpul unei intervenţii, din greşeală, chirurgul urolog Ciomu i-a tăiat unui tânăr penisul, în timp ce îi opera canalul urinar din partea inferioară, apoi i-a fragmentat organul genital în mai multe bucăţi. La acea vreme, doctorul a invocat faptul că în momentul intervenţiei chirurgicale a avut un accident vascular.

    Două săptămâni mai târziu, Consiliul Naţional al Colegiului Medicilor a decis ca doctorului Ciomu să-i fie retrasă definitiv autorizaţia de liberă practică. După doi ani de proces, Judecătoria Sectorului 5 l-a condamnat pe Ciomu la un an de închisoare cu suspendare şi a decis ca acesta să nu mai poată profesa ca medic primar chirurg urolog. De asemenea, acesta a fost obligat să îi plătească pacientului daune în valoare de 500.000 de euro. Mai târziu, în 2009, Tribunalul Bucureşti a decis ca Naum Ciomu să poată profesa medicina, însă nu chirurgia.

    La fel de celebru a devenit şi medicul Răzvan Trancă, ce a fost acuzat de o pacientă, minoră, de viol şi tentativă de omor.

    În anul 2007, medicul Răzvan Trancă a fost acuzat de viol şi tentativă de omor de către Andreea Mocanu, o pacientă în vârstă de 17 ani, care a căzut de la etajul 6 al blocului unde locuia doctorul. Colegiul Medicilor din România i-a interzis acestuia exercitarea profesiei medicale pe o perioadă de un an, începând cu luna noiembrie 2007. Totodată, medicului i s-a impus, ca o condiţie pentru reînceperea activităţii profesionale, realizarea unei evaluări de către comisia de specialitate a Colegiului Medicilor.

    În 2011, medicul Trancă a fost condamnat definitiv de către instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu suspendare pentru tentativă de omor calificat, el fiind obligat să îi plătească Andreei Mocanu 50.000 de lei daune morale. Răzvan Trancă a fost achitat de acuzaţia de viol.

    Alt medic cu dosar penal este Gheorghe Burnei, care a activat în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţe de Copii „Marie Curie”.

    Procurorii îl acuză pe Burnei că ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii, iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate.

    Anchetatorii au găsit în biroul medicului de la spitalul „Marie Curie” sumele de 13.343 de lei, 5.015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. Anchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale, dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu „modul de operare” şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a crea presiune, iar astfel părinţii să plătească.

    „Pentru a-i determina pe părinţii pacienţilor să-i să dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi internează în mod repetat, fără a le efectua nici o intervenţie chirurgicală. Se prezintă părinţilor, direct sau prin alte cadre medicale, ca fiind o persoană foarte ocupată, creând astfel impresia unui privilegiu pentru pacienţi că beneficiază de serviciile sale medicale. Alte justificări pentru amânarea intervenţiilor chirurgicale sunt legate de dificultatea obţinerii protezelor medicale. Tot acest comportament este apt să inducă părinţilor ideea că pentru aceste ”beneficii” trebuie îi ofere inculpatului sume de bani. Pentru a-i convinge să urmeze calea aleasă de el, inculpatul le prezintă părinţilor o altă situaţie decât cea reală cu privire la sănătatea copiilor lor, situaţie care impune folosirea unor proteze sau dispozitive medicale”, se arăta în actele procurorilor.

    Medicul Gheorghe Burnei i-ar fi convins pe părinţi de dificultatea obţinerii protezelor şi le impunea să le cumpere, pe cheltuiala lor, de la o firmă apropiată lui, „ameninţându-i că nu le va opera copilul dacă nu se conformează”. Asta în condiţiile în care acele dispozitive ar fi putut fi obţinute gratuit de spital. Astfel, susţine Parchetul, Gheorghe Burnei ar fi obţinut beneficii de la patronul respectivei firme.

    De asemenea, Gheorghe Burnei ar fi prelevat de la pacienţii copii, fără consimţământul aparţinătorilor, ţesut osos şi ligamente, fără respectarea normelor în vigoare din domeniu.

    „Cu ocazia percheziţiei acestea au fost descoperite în condiţii total improprii – în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spaţiu comun. Alături de aceste ţesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare. Din primele date ţesuturi astfel prelevate şi păstrate au fost deja folosite ca transplant pentru alţi copii, cele descoperite la percheziţie urmând a avea o destinaţie similară. Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât spitalul şi inculpatul aveau posibilitatea legală de a apela la banca de ţesuturi pentru a realiza transplanturi într-un mod legal şi sigur pentru starea de sănătate a pacienţilor. Având în vedere cele descoperite a fost solicitat sprijinul unui specialist din cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant”, spun procurorii. În prezent, se aşteaptă începerea procesului său, instanţa dispunând, ca măsură preventivă faţă de medicul Burnei, interdicţia ca acesta să profeseze într-un spital de stat.

    Medicul Mihai Lucan din Cluj este un caz ajuns recent în atenţia publică, acesta fiind acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat.

    DIICOT a informat că dosarul are ca obiect efectuarea de cercetări faţă de membrii unui grup infracţional organizat constituit de către suspecţii Mihai Lucan, Valerian Lucan şi Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, în calitate de angajaţi ai persoanei vătămate Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, având ca scop însuşirea, folosirea, traficarea, după caz, a bunurilor aflate în patrimoniul Institutului, în favoarea SC LUKMED SRL. Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca ar fi fost prejudiciat cu 5.169.406,91 lei.

    Potrivit anchetatorilor, ar fi fost folosite resursele financiare, materiale şi umane ale Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca în beneficiul clinicii aparţinând SC LUKMED SRL, a medicului Lucan. Mai mult, pacienţii operaţi în clinica privată ar fi avut cheltuieli de internare în ICUTR mult reduse faţă de tarifele de spitalizare stabilite anual de Institut. Conform DIICOT, în perioada 2007-2009, un număr de 159 de pacienţi au făcut obiectul unor proceduri medicale care au fost efectuate în cadrul SC LUKMED SRL cu ajutorul unei aparaturi medicale aparţinând Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, transferată fără titlu din incinta acestei instituţii în cea a SC LUKMED SRL, în condiţiile în care sumele necesare achiziţionării kit-urilor necesare utilizării acestuia au fost achitate de către Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, iar pacienţilor le-au fost percepută sume consistente de bani, cuprinse între 3.000 şi 6.700 euro/intervenţie.

    Denunţătorul medicului, deputatul USR Emanuel Ungureanu, a făcut recent declaraţii la sediul DIICOT, precizând că întreaga activitate a lui Lucan a fost sprijinită de nume mari din spaţiul public.

    „A fost ajutat de Emil Boc. Nu făcea Lukmed fără domnul Boc, care a fost operat şi la stat şi la privat. (…) Credeţi că există vreo chitanţă în acest sens? Boc l-a numit consilier personal pe doctorul Lucan. Văzând ce personaj malefic este Lucan, mă întreb ce l-a învăţat pe domnul Boc. Am făcut o sesizare să fie anchetat domnul Boc, domnul Funar. (…) Florian Bodog, împreună cu funcţionari de la Casă, au desemnat ca la un control, funcţionarii de la Casa de Asigurări au fost cazaţi la un hotel de 5 stele din Cluj. Controlul a devenit foarte moale. Domnul Bodog a intervenit ca aceia să stea la hotelul de 5 stele. Florian Bodog are relaţii vechi cu medicul Lucan, are legături printr-o relaţie de naş”, a spus Emanuel Ungureanu.

  • DNA critică propunerile de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală: Ar diminua eficienţa DNA şi ar afecta statutul procurorilor

    “Cu referire la propunerea legislativă de modificare a Codului penal şi a Codului de procedură penală iniţiată de mai mulţi deputaţi, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că adoptarea propunerii ar diminua semnificativ eficienţa DNA, ar îngreuna identificarea şi pedepsirea infractorilor şi ar afecta în mod sever statutul procurorilor în cadrul sistemului judiciar“, se arată în comunicatul parchetului.

    DNA face referire la propunerea iniţiată de nouă deputaţi PSD şi unul de la Minorităţi, înregistrată la Senat în 2 aprilie, în procedură de urgenţă.

    “Modificarea cadrului legislativ în regim de urgenţă şi în lipsa unor analize obiective care să ateste o nevoie socială imperioasă este nejustificată, având în vedere că noile coduri au fost adoptate recent de Parlamentul României, în urma unor dezbateri îndelungate, care au implicat toate părţile interesate. De altfel, iniţiatorii fac trimitere în expunerea de motive la apariţia unor evenimente care necesită schimbarea politicii penale, fără însă ca acestea să fie indicate”, arată DNA.

    Reprezentanţii direcţiei analizează în continuare modificările propuse la Codul de procedură penală.

    Astfel, modificarea art. 202 prin introducerea condiţiei ca o măsură preventivă să fie dispusă numai dacă există probe din care rezultă vinovăţia dincolo de orice îndoială este incompatibilă cu natura şi scopul măsurilor preventive, mai spune DNA, arătând că adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice măsură preventivă, în orice cauză, anterior condamnării inculpatului.

    De asemenea, modificarea art. 223 cu privire la condiţiile de aplicare a arestării preventive ar atrage imposibilitatea dispunerii acestei măsuri preventive anterior condamnării, prin introducerea sintagmei “numai dacă există probe concrete din care rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpatul a săvârşit o infracţiune”.

    Totodată, modificarea art. 224 şi 225, prin excluderea denunţului dintre elementele care pot fi avute în vedere la aprecierea unei măsuri preventive este în contradicţie cu principiile procesului penal.
    “Legiuitorul nu poate impune unui judecător să se raporteze doar la anumite elemente când apreciază o situaţie de fapt, întrucât acest proces de analiză reprezintă o componentă a procesului de deliberare ce intră în atributul exclusiv al puterii judecătoreşti”, argumentează DNA.

    Procurorii critică şi modificarea propusă la art. 131 ce prevede introducerea caracterului obligatoriu al confruntării solicitate de inculpat pe motiv că încalcă un principiu fundamental al procesului penal, şi anume că toate probele sunt administrate numai dacă sunt utile şi pertinente pentru aflarea adevărului.

    Modificarea art. 106, prin introducerea obligativităţii de a înregistra audio – video toate declaraţiile administrate în cursul urmăririi penale şi a de a inscripţiona un suport separat pentru fiecare declaraţie, poate îngreuna soluţionarea cauzelor, în măsura în care nu este însoţită de resurse umane şi materiale suplimentare pentru organele judiciare. Prin introducerea unui nou alineat la art. 106 ar fi introdusă asistenţa juridică obligatorie în cursul urmăririi penale pentru toţi suspecţii şi inculpaţii, indiferent de natura cauzei. Această prevedere trebuie însoţită de asigurarea de resurse materiale suplimentare pentru plata avocaţilor din oficiu, având în vedere că în prezent cazurile de asistenţă juridică obligatorie sunt limitate, mai spune DNA.

    Pe de altă parte, abrogarea art. 141 privind autorizarea unor măsuri de supraveghere tehnică de către procuror, pe o perioada strict determinată, ar lipsi organele de urmărire penală de un instrument esenţial în combaterea criminalităţii grave.

    Propunerea de modificare a art. 103 alin. 2, prin introducerea sintagmei “condamnarea se dispune doar atunci când instanţa are convingerea ca acuzaţia a fost dovedită dincolo de orice îndoială”, în loc de “îndoială rezonabilă”, vizează “impunerea unui standard de probaţiune care este imposibil de atins”, arată DNA, precizând că, în toate sistemele moderne de drept, prezumţia de nevinovăţie a inculpatului corespunde obligaţiei acuzării de a dovedi săvârşirea infracţiunii “dincolo de orice îndoială rezonabilă”.

    În punctul de vedere transmis, DNA analizează şi modificările propuse la Codul penal.

    Între acestea, se regăseşte modificarea termenelor de prescripţie a răspunderii penale, care “ar atrage imposibilitatea tragerii la răspundere penală pentru numeroase infracţiuni grave”. “Astfel, faptele de luare de mită săvârşite anterior anului 2009 ar fi în acest moment prescrise, deşi organele judiciare încă primesc sesizări cu privire la asemenea fapte”, arată DNA.

    Totodată, prin creşterea cuantumului de la care consecinţele sunt considerate “deosebit de grave”, cauzele aflate pe rol având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu cu un prejudiciu între 2 şi 4 milioane de lei vor fi calificate potrivit legii mai favorabile, cu consecinţa încadrării între limite de pedeapsă mai puţin grave şi, implicit, cu reducerea termenelor de prescripţie a răspunderii penale.

    În plus, modificarea art. 290 şi 292, prin condiţionarea cauzei de nepedepsire pentru mituitor şi cumpărătorul de influenţă de formularea denunţului în termen de şase luni, va limita numărul infracţiunilor descoperite în acest mod de organele judiciare.

    DNA mai arată că modificarea art. 39, prin limitarea pedepsei rezultante în cazul concursul de infracţiuni la maximul special al celei mai grele pedepse, reprezintă o îndepărtare de tradiţia dreptului penal şi “poate crea situaţii nejustificat de blânde pentru unii infractori”, în condiţiile în care în regimul vechiului Cod penal, maximul special putea fi sporit cu până la cinci ani, iar în regimul actual cumulul pedepselor este aritmetic şi limitat doar de maximul general.

    O serie de modificări la Codul penal vizează activitatea magistraţilor.

    Modificarea art. 283 C.pen. şi reglementarea infracţiunii de represiune nedreaptă prin referirea la condiţia dincolo de orice îndoială “are potenţialul de a transforma orice magistrat într-un inculpat”, spune DNA, subliniind că pot fi situaţii în care probele administrate la un moment dat să justifice luarea unei măsuri preventive, după care să fie administrate noi probe care să demonstreze nevinovăţia unei persoane.

    Totodată, introducerea infracţiunii de abuz de putere al organelor judiciare “ar avea ca unic efect exercitarea unei presiuni nemaiîntâlnite la adresa magistraţilor care soluţionează cauze complexe”, mai spun procurorii DNA.

    Iniţiatorii proiectului de lege sunt deputaţii PSD Gheorghe Bogdan, Marian Ghiveciu, Marius Manolache, Adrian Mocanu, Ciprian Nica, Florin Pâslaru, Cătălin Rădulescu, Rodin Traicu şi Eugen Uricec, alături de Nicolae Păun, de la Minorităţi.

  • Şefii statisticii din Grecia, urmăriţi penal pentru că ar fi estimat prost deficitul bugetar pe 2009

    Andreas Georgiou şi cei doi oficiali Elstat sunt acuzaţi de subminarea interesului naţional prin “umflarea” deficitului bugetar pentru anul 2009, cifră care a fost utilizată drept referinţă în negocierea programelor de finanţare externă convenite cu UE şi FMI, potrivit CNBC.

    Procurorii ar putea aduce şi acuzaţii de corupţie şi fals în declaraţii, a afirmat o sursă judiciară, precizând că cei trei statisticieni riscă pedepse de până la 10 ani de închisoare.

    Cei trei oficiali Elstat au respins acuzaţiile.

    Georgiou a dezminţit informaţiile apărute în presă conform cărora ar fi demisionat, dar a refuzat să comenteze în privinţa acuzaţiilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Are justiţia nevoie de “o ureche de ajutor” de la SRI?

    Explicaţia lui Preda a fost că noţiunea de ofiţer de cercetare penală specială este conţinută încă din 1968 în Codul de procedură penală şi a fost preluată în Codul din 2010, iar implicarea SRI în actul de justiţie este compatibilă cu cerinţele CEDO şi ale Consiliului Europei în materie de protecţie a datelor personale şi de restrângere a libertăţilor cetăţeneşti în anumite condiţii.

    Opoziţia, prin deputatul PNL George Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei de apărare, a respins proiectul de lege, însă nici puterea nu l-a primit prea bine, dacă ne uităm la reacţia lui Mircea Toader, şeful grupului parlamentar PDL, care a spus că Preda nu s-a consultat cu colegii când a redactat propunerea şi că el personal nu e de acord cu ea.

    SRI, în schimb, apreciază proiectul de lege, considerând că în lipsa lui ar întâmpina “dificultăţi majore” în aplicarea noului Cod de procedură penală.

  • De ce a fost arestata asistenta de la maternitatea Giulesti: “a mintit, a avut o pozitie oscilanta”

    Procurorul Marius Iacob a anuntat miercuri ca au fost incalcate
    mai multe norme de protectie a muncii, privind montarea si
    verificarea instalatiilor electrice, dar si cele privind
    gestionarea resurselor umane si masurile de stingere a incendiilor.
    “Masura a fost adusa la cunostinta actualului manager, care urmeaza
    sa aduca la dosar mai multe acte”, a precizat Iacob.

    Procurorul general adjunct a mai spus ca anchetatorii l-au
    chemat si pe fostul manager, doctorul Bogdan Marinescu, care a
    depus o serie de documente cu repartizarea atributiilor conducerii
    sectiilor din maternitate.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info