BusinessMagazin

Tag: PCM

  • Rezoluţia liderilor maghiari: Autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc, în limitele sale istorice

    Potrivit Rezoluţiei comune a UDMR, PPMT şi PCM privind alinierea conceptelor de autonomie semnată, luni, la Cluj-Napoca, statutul limbii maghiare în regiunea Ţinutului Secuiesc ar trebui să fie egal cu cel al limbii române.

    ”Considerăm că autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc trebuie să se concretizeze ca o regiune autonomă în limitele sale istorice. Organismul său de decizie ar trebui să aibă competenţe legislative şi executive regionale în domeniul educaţiei, culturii, informării, economiei, dar şi domeniul funcţionării propriului aparat de administraţie publică. În ceea ce priveşte statutul limbii maghiare în regiune, acesta ar trebui să fie egal cu cel al limbii române. Credem că administraţia Ţinutului Secuiesc poate fi eficientă şi va servi interesele cetăţenilor, dacă are la bază structura fostelor Scaune Secuieşti, ţinându-se cont de schimbările care au avut loc de atunci. Instituţiile autonomiei vor fi create cu respectarea valorilor fundamentale şi a regulilor democratice”, se arată în documentul citat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Kelemen Hunor: Autonomia teritorială şi culturală trebuie discutată în 2018 şi codificate legislativ

    Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că autonomia este cheia rezolvării problemei păstrării identităţii etnice, a culturii şi limbii maghiare pe pământul natal.

    ”La sfârşitul anului 2017, cu ocazia aniversării a 25 de ani de la Declaraţia de la Cluj, am spus că ar trebui să găsim un text, o declaraţie comună în care reiterăm dezideratele şi principiile care ne conduc de 28 de ani în viaţa politică din România. Textul a fost finalizat şi l-am semnat alături de liderii PPMT şi PCM. Acum 27 – 28 de ani, în primul program al UDMR a fost trecut un deziderat cu care, indiferent ce s-a întâmplat, am fost de acord, dezideratele şi principiile nu s-au schimbat. Este important să reiterăm dezideratele şi să vorbim de formele de autonomie care vor asigura cadrul instituţional pentru păstrarea identităţii etnice, a culturii şi limbii pe pământul natal. Autonomia este cheia rezolvării acestor probleme şi în România. Vorbim de trei tipuri de autonomie: autonomia regională sau teritorială, autonomia locală şi cea culturală, care trebuie cât mai repede, în 2018, discutate cu majoritatea românească şi codificate din punct de vedere legislativ”, a spus Kelemen.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Preşedintele Partidului Civic Maghiar: Pe zi ce trece suntem cu un pas mai aproape de autonomie

    În ciuda gerului de minus 20 de grade Celsius, aproximativ 400 de persoane au participat, miercuri, la Siculeni, la comemorarea secuilor ucişi în 1764 de trupele imperiale austriece.

    La manifestare au participat, alături de reprezentanţii autorităţilor locale şi judeţene, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM), Biro Zsolt, deputatul UDMR Korodi Attila, senatorii Tanzos Barna şi Antal Istvan, consulul general al Ungariei la Miercurea Ciuc, Zsigmond Barna Pal, precum şi secretarul de stat în Guvernul Ungariei Potápi Árpád.

    “Eu cred că pe zi ce trece suntem cu un pas mai aproape de autonomie. Dacă mă gândesc că după 25 de ani încă nu am obţinut această autonomie, pe care am avut-o şi în vremea comunismului, atunci am putea să fim pesimişti, dar dacă mă gândesc la faptul că avem rezultate, dacă mă gândesc la alegerile prezidenţiale, unde s-a văzut foarte clar că se simte nevoia unei schimbări, se simte curentul, aerul european. Într-o ţară europeană din comunitatea europeană, dacă ne gândim că din cele 28 de ţări în majoritatea există comunităţi care au autonomie, atunci e normal ca aceste norme europene să fie respectate şi la noi”, a declarat Biro Zsolt.

    El a mai spus că după 250 de ani de la masacrul de la Siculeni şi după 25 de ani de la la Revoluţia din 1989 este normal să “dea glas atât aspiraţiilor, cât şi cerinţelor poporului maghiar, sprijinite şi de Guvernul maghiar”.

    De altfel, sprijinul Guvernului de la Budapesta pentru “aspiraţiile de autonomie ale secuilor” a fost reconfirmat de către secretarul de stat ungar Potápi Árpád, responsabil cu politica de solidaritate natională, prezent la eveniment.

    În discursul său, Potápi Árpád a dezvăluit celor prezenţi că este “foarte legat” de evenimentele tragice de la Siculeni, fiind descendentul unei familii de secui care, în urma masacrului din 1764, s-a refugiat într-unul din cele cinci sate maghiare din Bucovina, iar în 1944 s-a mutat în Ungaria.

    De asemenea, Potapi a mai spus că Executivul de la Budapesta va aloca peste 17 milioane de forinţi pentru finalizarea lucrărilor de restaurare a Monumentului eroilor martiri de la Siculeni.

    Senatorul UDMR Tanczos Barna a afirmat, la rândul său, că mesajul evenimentelor din 1764 vizează păstrarea identităţii maghiarilor şi a dreptului la autonomie.

    “Evenimentele petrecute în urmă cu 250 de ani şi cele care au urmat masacrului ne transmit un mesaj clar în ceea ce priveşte păstrarea identităţii, păstrarea dreptului la autonomie, păstrarea obiceiurilor, a limbii şi a culturii secuilor de pe aceste meleaguri. Celor care vin în urma noastră, copiilor, nepoţilor, strănepoţilor noştri, trebuie să le transmitem acelaşi mesaj: să reziste, să trăiască şi să muncească pe aceste meleaguri, exact aşa cum au muncit şi au trăit înaintaşii nostri”, a spus senatorul Tanczos.

    Deputatul UDMR Korodi Attila a precizat că istoria de secole a Ardealului şi a Secuimii arată că “acţiunile în forţă” asupra comunităţii maghiare au reuşit să o “întărească” şi să îi confere “putere, credinţă şi devotament” faţă de moştenirea strămoşească.

    La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a explicat că masacrul de la Siculeni este considerat de secui “un eveniment negru”, impus de către forţele austriece împotriva voinţei locuitorilor din regiune, “care aveau libertate, aveau autonomie” în schimbul “păzirii graniţelor imperiului”.

    Discursurile au fost urmate de depuneri de coroane şi jerbe la Monumentul “Siculicidium”, iar manifestările comemorative s-au încheiat cu intonarea imnului Ungariei şi a imnului secuilor.

    Potrivit istoricilor, “masacrul de la Siculeni” (în limba latină Siculicidium, adică “uciderea de secui”) a fost o execuţie în masă, organizată în anul 1764 de armata austriacă împotriva secuilor rebeli care s-au împotrivit încorporării în nou-înfiinţatele regimente secuieşti. Acţiunea a fost ordonată de Nikolaus von Buccow, guvernatorul imperial al Transilvaniei.

    Cifrele oficiale ale vremii estimează la 200 numărul morţilor, dar Michael Conrad von Heidendorf, procurorul militar trimis pentru investigarea evenimentelor şi pedepsirea “răzvrătiţilor”, a apreciat că este vorba despre 400 de morţi.

  • Covasna: Aproximativ 500 de persoane, la un miting al PCM pentru recunoaşterea Ţinutului Secuiesc

    Oamenii s-au adunat în Piaţa Libertăţii din centrul municipiului Sfântu Gheorghe în jurul orei 13.00, având steaguri secuieşti şi ale Ungariei şi scandând lozinci pro-autonomie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La miting au participat persoane atât din judeţul Covasna, cât şi din judeţul Harghita.

    Manifestanţii au purtat pancarte cu mesaje precum “Autonomia Ţinutului Secuiesc – Promisiune nerespectată din 1918”, “Regiunile nu s-au inventat la Bucureşti, ele există”, “Transilvanie liberă – Ţinut Secuiesc autonom”, “Drepturi colective minorităţii maghiare”.

    De asemenea, pe o scenă amplasată în Piaţa Libertăţii a fost amplasat un banner cu articolul 3 din Declaraţia de la Alba Iulia din 1918 – “Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare! Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său”.

    Participanţii la miting au scandat “Ţinutul Secuiesc nu este România”, “Piară Trianonul” şi “Autonomie”.

    Preşedintele PCM, Bíró Zsolt, a citit în limba română şi maghiară o petiţie adoptată sâmbătă dimineaţă de primarii, consilierii locali şi cei judeţeni ai partidului din toată Transilvania, petiţie pe care i-au adresat-o premierului Victor Ponta, şi în care cer respectarea Rezoluţiei de la Alba Iulia, şi anume autonomia Ţinutului Secuiesc.

    “În numele Partidului Civic Maghiar ne exprimăm convingerea că România ca stat naţional unitar îşi poate îndeplini menirea numai odată cu garantarea democraţiei şi respectarea drepturilor tuturor minorităţilor şi ale comunităţilor conlocuitoare. În acest scop cerem includerea în Constituţia României a principiilor formulate la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia”, a declarat preşedintele PCM, Bíró Zsolt.

    El a citit şi o petiţie în cinci puncte “pentru schimbarea Constituţiei şi doleanţele comunităţii maghiare”.

    Iniţial, organizatorii au vrut ca evenimentul să aibă loc în 1 Decembrie, însă Primăria Sfântu Gheorghe a respins cererea de autorizare pe motiv că data nu este potrivită, atunci având loc manifestări dedicate Zilei Naţionale a României.

    Mitingul, la care reprezentanţii PCM se aşteptau să participe circa 2.000 de persoane şi care a fost autorizat, s-a desfăşurat fără incidente.

  • PCM, despre refuzul lui Dragnea de a tăia o panglică: Îşi bate joc de simbolurile secuilor

    Kulcsar Terza Jozsef a spus, vineri, într-o conferinţă de presă, că, dacă statul vrea să îi respecte pe maghiari, trebuie să accepte şi simbolurile acestei comunităţi, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Dacă statul român vrea să îi respecte pe maghiari, trebuie să accepte şi simbolurile, limba maternă şi cultura acestei comunităţi. Nu este cinstit ca Liviu Dragnea să-şi bată joc de simbolurile noastre. Noi respectăm drapelul României. Niciodată nu am cerut ca drapelul României să fie înlăturat, ci doar ca alături să fie arborat şi cel secuiesc”, a spus liderul PCM Covasna.

    Joi, vicepremierul Liviu Dragnea a participat la inaugurarea DJ 174A Vatra Dornei – Borsec, în Harghita, unde a tăiat panglica tricoloră, dar a refuzat să taie şi o panglică în culorile steagului secuiesc, pusă la sugestia preşedintelui CJ Harghita, Borboly Csaba. “Este singura panglică pe care am recunoscut-o şi pe care o recunosc, este tricolorul românesc. Sunt membru al Guvernului României, am venit aici să inaugurez o investiţie publică pe teritoriul României şi am tăiat panglica ce se taie oriunde în această ţară, şi la Teleorman tăiem aceeaşi panglică, şi la Cluj, şi oriunde, am tăiat-o cu drag şi o ţin la piept”, a spus Liviu Dragnea.

    La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, a declarat că nu este supărat din cauza refuzului vicepremierului.

    “Eu cred că trebuie să intrăm în normalitate şi fiecare taie atâtea panglici câte doreşte, pentru că ăsta este obiceiul la noi şi omul unde merge se ţine de obiceiuri, dar cine nu, o să vedem, eu nu mă supăr în niciun fel. Cred că de acum încolo nimeni nu trebuie să se supere dacă vom tăia şi aici şi în alte părţi ale judeţului două panglici, pentru că trăim împreună şi trebuie să convieţuim în pace şi să dezvoltăm împreună acest judeţ, aşadar eu cred că data viitoare o să taie panglica”, declara Borboly Csaba.

  • Dacă e martie, sunt secuii

    Potenţialul populist al temei etnice e uriaş şi aduce foloase pentru toate părţile implicate: pentru preşedinte, fiindcă are ocazia să demonstreze ce prăpăd înseamnă aducerea ungurilor la guvernare, dar şi pentru premierul Victor Ponta, care are ocazia să-i amintească liderului de la Cotroceni de amiciţia sau măcar tăcerea sa faţă de reprezentanţii secuilor sau ai ungurilor cu alte ocazii când aceştia sfidau politica statului român.

    Foloase aduce şi pentru campania electorală a unor fruntaşi de partide din teritoriu, cum ar fi Dorin Florea de la PDL, care a promis că el nu va mai permite niciun marş în Târgu-Mureş, oraşul unde e primar. În fine, o atitudine comună a lui Băsescu şi Ponta (secondaţi de Antonescu) contra Jobbik şi a propagandei separatiste are darul de a paraliza, pe moment, orice fel de revendicare a UDMR în raport cu partenerii de guvernare (după cum indirect a recunoscut Gyorgy Frunda când a spus că propaganda Jobbik în Ardeal face rău comunităţii maghiare din România).

    Cert e, de asemenea, că agitaţia pe tema autonomiei secuilor, centrate ca de obicei în jurul datei de 15 martie, oferă opiniei publice un nou subiect de discuţie, mai suculent decât mişcările electorale ale momentului – PSD dezbătând la infinit candidatura lui Ponta la prezidenţiale, preşedintele Băsescu susţinând deschis Mişcarea Populară şi PNL încercând să facă figură de arbitru al guvernării după exemplul UDMR. În realitate, nimeni nu ştie cum să rezolve odată pentru totdeauna chestiunea autonomiei pentru secui (susţinuţi tot mai pregnant de autorităţile şi de partidele din Ungaria): pe de o parte, atât Băsescu, cât şi Ponta au dreptate când reafirmă că drepturile de care se bucură minoritatea maghiară din România sunt un exemplu în UE, pe de altă parte niciunul dintre politicieni nu-şi poate permite să închidă discuţia despre autonomia Ţinutului Secuiesc, nu doar din cauza lobby-ului unguresc din diaspora, cât mai ales din cauze politice interne: niciun partid românesc nu-şi poate permite să ignore electoratul de etnie maghiară şi multiplele lui expresii politice, chiar dacă numai unul dintre aceste partide, UDMR, are puterea de a influenţa guvernarea, atât în perioadele când e la putere, cât şi atunci când e în opoziţie.

  • Au sosit întăriri de la Jobbik. Cearta pe tema autonomiei secuilor atinge culmile ridicolului

    În paralel, la Joseni a avut loc Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, sprijinită financiar de CJ Harghita şi de primărie, cu participarea extraordinară a şefului partidului Jobbik al extremiştilor din Ungaria, Vona Gabor, şi a liderilor celor două partide secuieşti de la noi, având ca principal mesaj lupta pentru autonomia Ţinutului Secuiesc.

    Vona Gabor a declarat că Jobbik va apăra interesele maghiarilor din Transilvania inclusiv cu preţul asumării responsabilităţii unui conflict cu România. “Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.

    Gabor a precizat că disputa privind autonomia secuimii nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. “Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a declarat Vona Gabor.

    MAE a criticat, duminică, declaraţiile Jobbik şi a precizat că aşteaptă din partea Budapestei să se disocieze de acestea. Comunicatul MAE afirmă următoarele:

    “Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013.
    Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996.
    În ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că este extrem de gravă. Ea contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general.
    MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României.
    MAE reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu “Parteneriatului strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”.
    Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri.”
     

  • Exerciţii de democraţie cu secui scoşi în stradă

    PPMT a anunţat că va însoţi referendumul local de mişcări de stradă organizate împreună cu Consiliul Naţional Secuiesc, întrucât “forma actuală de împărţire teritorială pe care ştim că o pregăteşte Guvernul nu dă nicio şansă pentru autonomia Ţinutului Secuiesc” (Sorban Attila, liderul PPMT Harghita), în timp ce PCM a ameninţat de-a dreptul cu “nesupunerea civică, blocarea unor artere de circulaţie şi aşa mai departe, care sunt metode democratice” (Biro Zsolt, liderul formaţiunii).

    În acelaşi timp, liderul Consiliului Naţional al Secuilor (CNS), Balazs Izsak, a protestat la Budapesta faţă de planul actual de regionalizare promovat de USL, afirmând că proiectul de reorganizare teritorială ar însemna integrarea Ţinutului Secuiesc într-o regiune (Transilvania Centrală) unde proporţia maghiarilor să fie sub 30%. Balazs susţine că planul ar încălca reglementările europene referitoare la minorităţi şi limbi regionale şi vrea să iniţieze o campanie de strângere de semnături cu scopul de a sensibiliza UE să intervină.

    Capacitatea maghiarilor de a-şi organiza sistemul de lobby şi mişcările de protest este foarte bine cunoscută încă de la începutul anilor ’90. Anul acesta, la începutul lunii martie, demonstraţii pentru autonomia Ţinutului Secuiesc au fost organizate la Londra, Viena, Helsinki, Haga, Munchen Stockholm şi Zurich, precum şi în SUA, la Washington, New York, Cleveland, Los Angeles, Toronto şi Ottawa. În Ungaria, demonstraţii au avut loc la Budapesta, Szolnok, Keszthely şi Sarospatak.

    De partea sa, Guvernul invocă necesitatea de a reorganiza teritoriul astfel încât să se poată asigura eliminarea actualelor dezechilibre de dezvoltare economică între regiuni. “Actualul sistem administrativ a creat o dezvoltare dezechilibrată a acestei ţări – judeţe mai bogate, mai sărace şi foarte sărace. Sunt judeţe în care o mare parte din populaţie nu are acces la minimum de condiţii de civilizaţie, la dezvoltare. Dacă păstrăm actualul sistem, transformăm România într-o ţară de prinţi şi cerşetori. Facem regiuni ca să avem o repartizare echilibrată a resurselor către toţi cetăţenii României”, a declarat recent viceprim-ministrul Liviu Dragnea.

    Conform raportului Consiliului consultativ pentru regionalizare, România ar urma să fie împărţită în opt sau nouă regiuni în funcţie de criterii culturale, de număr al populaţiei şi de dezvoltare zonală. “Nu intenţionez să propun un proiect de regionalizare care să aibă la bază criterii etnice”, a declarat Dragnea la emisiunea “După 20 de ani” de la Pro TV.

    Sursa foto: Consiliul Naţional Secuiesc
     

  • Gura păcătosului “nem tudom” grăieşte

    Bucuroşi că au găsit un teren unde să-şi exercite retorica nefolosită în propria campanie electorală, cei din USL şi PDL s-au întrecut într-adevăr în declaraţii fără niciun efect asupra lui Kover, dar menite să impresioneze publicul şi UDMR: Vasile Blaga şi Roberta Anastase au cerut amânarea vizitei, iar Victor Ponta şi Ioan Rus au ameninţat cu declararea lui Kover persona non grata. La sfârşitul campaniei electorale, premierul Ponta le-a mulţumit miniştrilor şi prefectului de Harghita pentru “modul ferm, dar, în acelaşi timp, extrem de raţional în care am gestionat provocarea construită de către preşedintele Parlamentului maghiar exact în perioadă de campanie electorală. A fost evident o provocare şi cred că reacţia autorităţilor române a fost fermă, dar, în acelaşi timp, a fost extrem de responsabilă şi raţională, pentru că ideea era tocmai să nu răspundem la provocare şi să escaladăm un posibil conflict”.

    Fanii USL au acuzat, cu indignare patriotică, neintervenţia preşedintelui Băsescu, care a tăcut pe tot parcursul incidentului, ferindu-se să se implice. La mitingul de vineri de încheiere a campaniei electorale, probabil din acelaşi patriotism indignat, fanii USL au ciuntit tocmai imnul naţional, sărind precum Marcel Pavel peste partea cu “Triumfător în lupte, un nume de Traian”.

  • UDMR are rivali: popularii maghiari din Transilvania isi fac partid

    El a mentionat ca acest gol nu a fost “absorbit” de celelalte
    formatiuni politice maghiare, UDMR si PCM. Presedintele provizoriu
    al PPMT a precizat ca partidul va incerca sa obtina voturile celor
    circa 600 de mii de alegatori pe care i-a pierdut UDMR in ultimii
    20 de ani si sa mobilizeze aceasta masa electorala.

    Intrebat daca Laszlo Tokes va face parte din conducerea acestui
    partid, Toro T. Tibor el a raspuns negativ, adaugand ca acesta este
    mentorul noii formatiuni politice si ca Tokes si al sau Consiliu
    National al Maghiarilor au sprijinit viitorul partid din punct de
    vedere logistic si moral.