BusinessMagazin

Tag: pauza

  • Un brand românesc iubit de mulţi înainte de ’89 readus la viaţă, după o pauză de peste trei decenii

    Primul a fost Pegas, în 2011, au urmat apoi ceasurile Optimef şi schiurile Reghin. A fost de asemenea discutat un proiect pentru reluarea producţiei motocicletelor Mobra.

    Recent, un nou brand românesc popular înainte de ’89 a fost readus la viaţă: este vorba de televizorul Diamant. Acesta revine pe piaţă cu un design actual, cu rezoluţii HD şi Full HD. Marca a fost resuscitată de compania Network One Distribution (NOD), controlată de antreprenorul Iulian Stanciu, unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri locali. Numele său este legat de altfel şi de brandul Pegas în contextul în care a intrat acum câţiva ani în acţionariatul companiei care a repus brandul pe piaţă în 2011.

    În cazul televizorului Diamant, readucerea la viaţă a mărcii vine chiar la iniţiativa antreprenorului.

    „La trei decenii de când nu se mai comercializează, televizorul Diamant revine pe piaţă sub umbrela Horizon, brandul Network One Distribution (NOD)”, a anunţat compania.

    Fabricat de întreprinderea Electronica din Bucureşti, începând cu 1961, televizorul Diamant era nelipsit din casele românilor în perioada comunistă. „Televizorul generaţiei cu cheia la gât era alb-negru, cu tub catodic, mare cât o ladă de zestre şi costa cam cât trei salarii medii, cu posibilitatea de a fi plătit în rate. A fost pentru mulţi dintre români primul televizor la care s-au uitat vreodată.” Noul televizor Diamant – asamblat în UE, Turcia şi China – vine cu diagonale între 22” şi 43” şi cu rezoluţii HD, respectiv Full HD.

    Tot pe o replică adaptată zilelor noastre au pariat şi ceilalţi antreprenori care au adus la viaţă mărci româneşti cu istorie. Pegas a început cu un cadru de bicicletă construit într-o fabrică de armament, la Zărneşti (Braşov). Designul era inspirat de muscle bike-urile americane şi britanice, care la rândul lor imitau stilul unei motociclete chopper. Silueta Pegasului, cu şa lungă şi coarne, avea să devină pentru mii de copii din România comunistă definiţia cuvântului „bicicletă“. „Practic, bicicleta Pegas a fost un obiect cult, poate chiar cel care defineşte cuvântul «copilărie» pentru toţi cei care au învăţat să meargă pe bicicletă în anii ’70 şi ’80. După ’89 Pegas a dispărut de pe piaţă“, spunea anterior Andrei Botescu, unul dintre antreprenorii care au readus la viaţă brandul. După 20 de ani de pauză, în 2011, un proiect independent a relansat marca Pegas şi vechea bicicletă într-o nouă formă, „pentru a se bucura din nou de ea copiii de toate vârstele“.

    Tot din pasiune pentru branduri româneşti, dar şi pentru schi, doi tineri din Cluj au reînviat şi brandul Reghin – de schiuri şi alte echipamente sportive. „Suntem doi tineri din Cluj, consumatori înrăiţi de schi, cu ocupaţii de zi cu zi care se învârt în zona designului de produs şi a vânzărilor. Dacă mai adăugăm la mix două lucruri: faptul că am început pe schiuri Pitic şi am trecut la Combi-R, galben şi mai apoi albastru, şi suntem amândoi adepţii unei abordări de tip do it yourself, lucrurile se leagă“, spunea anterior Sebastian Big, unul dintre antreprenori, despre cum a renăscut brandul Reghin. Practic, adaugă el, au vrut să îşi facă propriile schiuri şi totodată să aducă un tribut lucrurilor cu care au crescut. Decizia de a readuce la viaţă brandul Reghin şi de a porni o afacere în industria de schi au luat-o acum trei-patru ani.

    Tot cam atunci au reapărut pe piaţă şi ceasurile Optimef, un brand românesc lansat iniţial acum circa patru decenii şi readus la viaţă recent de Andrei Morariu (actor) şi Bogdan Costea (arhitect). „Pasionaţi de orologerie şi design de obiect, am hotărât să relansăm Optimef din dorinţa de a aminti că în România s-au produs lucruri cool înainte să ştim ce înseamnă cool.“ Noile ceasuri au mecanism japonez şi sunt asamblate în Hong Kong, conform celor mai recente date ale ZF. Tot în Hong Kong sunt produse şi ramele ochelarilor pe care cei doi antreprenori i-au realizat sub acelaşi brand. Ansamblarea lor se face în România, iar lentilele sunt produse la Timisoara de Interoptik.

    Deşi majoritatea acestor branduri româneşti sunt realizate peste graniţă, pe lista planurilor de viitor ale tinerilor antreprenori se numără producţia „made in Romania”.

    Maşina de teren ARO şi săpunul Cheia sunt alte două branduri româneşti cu istorie, iar o serie de antreprenori locali au declarat că au intenţia să le reproducă. Momentan, însă, planurile sunt doar pe hârtie.Rezistenţa unui brand local timp de zeci sau chiar sute de ani este o adevărată performanţă, într-o piaţă în care alte nume au dispărut. S-a întâmplat cu pantofii de la Pionierul, ţigările Carpaţi şi Snagov, sucurile Ci-Co, pasta de dinţi Cristal, maşinile de spălat Albalux, frigiderele Fram şi maşinile Aro, pentru a da doar câteva exemple.

    Specialiştii în branding explică aceste dispariţii printr-o strategie de brand şi de produs inadecvată, care poate duce o marcă spre faliment, când ar fi putut de fapt să concureze cu nume internaţionale. Cert este că societatea consumeristă are de ales din tot mai multe nume şi produse, româneşti şi internaţionale.

  • Trupa The Cure va lansa un nou album, primul după o pauză de 11 ani

    Informaţia a fost confirmată de solistul trupei, Robert Smith. Acesta a declarat, pentru o emisiune de radio din Africa de Sud, că el şi colegii săi de trupă s-au bucurat să lucreze la noul album şi că abia aşteaptă ca fanii să audă noile piese.

    Smith nu a oferit însă detalii despre data de lansare şi nici nu a dezvăluit cum se va intitula albumul.

    Trupa The Cure va concerta pe 22 iulie în Bucureşti, în Piaţa Constituţiei. Biletele se găsesc pe site-ul eventim.ro şi au preţuri cuprinse între 220 de lei şi 420 de lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un actor şi un arhitect au readus la viaţă un brand românesc iubit de mulţi, după o pauză de peste trei decenii

    Pentru generaţiile mai vechi, Optimef este un brand de ceasuri din anii ’70 – ’80, unul dintre primele nume româneşti din domeniu. Pentru generaţiile tinere, acelaşi nume Optimef este asociat cu un ceas cool, tot românesc, plămădit de două minţi creative – un actor şi un arhitect – acum un an. Care este legătura dintre cele două?

    ”Optimef s-a lansat în anul 1979. Era un ceas electronic, «modern, precis, fiabil», după cum spunea o reclamă de la acea vreme“, îşi aminteşte Andrei Morariu, unul dintre cei doi tineri antreprenori care în urmă cu circa un an au readus la viaţă acest brand, însă în straie noi.

    Conceptul ceasului iniţial a fost o colaborare a întreprinderilor Mecanică Fină şi Optică Română din Bucureşti, de unde şi denumirea acestuia, Opti  – Optica Română şi Mef – Mecanică Fină.

    ”Au fost realizate şase variante de carcase: trei pentru ceasuri de damă şi trei pentru ceasuri bărbăteşti.“ Optimef a avut însă o istorie scurtă pentru că în cursul anului 1985 Mecanică Fină Bucureşti a lansat un model de ceas cu cuarţ cu motor ”pas cu pas“ sub denumirea Cromef. Modelele Cromef au reprezentat o etapă intermediară prin care s-a făcut trecerea de la varianta cu cuarţ digitală – Optimef – către modelele mecanice Orex, ce au fost produse începând cu noiembrie-decembrie 1985, povesteşte Andrei Morariu. Orex a fost de altfel cel mai cunoscut brand românesc de ceasuri.

    Şi totuşi, Andrei Morariu şi partenerul său de business Bogdan Costea au readus la viaţă Optimef.

    ”Totul a pornit în 2014 de la întrebarea: ce s-a întâmplat cu industria orologieră din România?. Din acel moment şi până când am ţinut primul Optimef în mână au trecut trei ani.“ |n tot acest timp, cei doi antreprenori au înregistrat marca, au umplut carneţele cu desene, au făcut multe simulări 3D, au căutat producători, au vizitat producători, au trimis şi au primit zeci de colete, totul culminând cu sosirea prototipului şi apoi producţia de serie.

    ”Am lansat Optimef în decembrie 2016 cu modelele Fărăzece Black şi Gold cu brăţara din silicon, urmate în august 2017 de modelele Copper şi Silver şi curele din piele. Relansarea Optimef este modul în care dorim să aducem un tribut industriei orologiere din România, capabilă cândva să producă ceasuri cu un design relevant chiar şi pentru zilele noastre.“

    Noile ceasuri Optimef au mecanism japonez şi sunt asamblate în Hong Kong. Tot în Hong Kong sunt produse şi ramele ochelarilor sub acelaşi brand, o nouă direcţie de dezvoltare a celor doi antreprenori. Ansamblarea acestora din urmă se face în România, iar lentilele sunt produse la Timişoara de Interoptik. ”Avem însă în plan, odată cu creşterea brandului şi a resurselor financiare, să mutăm cât mai mult din partea de producţie în România, atât timp cât raportul calitate/preţ rămâne unul foarte bun.“ Pe site-ul Optimef un ceas costă 650 de lei.
    Dar planurile celor doi antreprenori nu se opresc aici. Ei vor să dezvolte atât portofoliul de ceasuri, cât şi alte zone de business sub umbrela aceluiaşi brand.

    ”Curiozitatea ne defineşte şi ne motivează să ducem lucrurile până în acel punct în care excepţionalul este posibil. Dorinţa de a crea mereu lucruri noi, originale, ne poartă în direcţii neaşteptate, însă miza rămâne mereu aceeaşi: să extindem şi să perfecţionăm modul în care realizăm designul de obiect.“

    Fondatorii brandului Optimef sunt amândoi creiere creative: Andrei Morariu este actor, iar Bogdan Costea este arhitect. Andrei Morariu a absolvit Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Bucureşti, iar Bogdan Costea a terminat Facultatea de Arhitectură şi Construcţii Oradea. ”Ne-am cunoscut în Bucureşti, unde am iniţiat mai multe proiecte culturale (Festivalul de Film Victoria) şi de design (studioul de creaţie Overlay).“ Pasionaţi de orologerie şi design de obiect, cei doi au hotărât să relanseze Optimef din dorinţa de a aminti că în România s-au produs ”lucruri cool înainte să ştim ce înseamnă cool“. De aici şi sloganul brandului: Nişte cool românesc. Din nou.
    ”Bineînţeles, există o responsabilitate sporită atunci când decizi să te atingi de ceva vechi în comparaţie cu a lansa un brand nou, însă am acceptat cu entuziasm această provocare.“ Au tratat încă de la început relansarea Optimef ca pe o renaştere, nu ca pe o continuare a vechiului brand.

    Optimef s-a lansat iniţial cu modelul de ceasuri Fărăzece. ”Designul modelului este dictat de felul în care citim de fapt ora: «e fără cinci / e fără zece / e fără un sfert…» – e felul firesc în care ne raportăm la trecerea timpului“, spune Andrei Morariu. Acesta a fost detaliul care a permis abaterea de la afişajul clasic printr-o distribuire originală a indecşilor pe cadran. Ora 12 este marcată cu un 0, iar minutarul măsoară timpul descrescător spre următoarea oră după ce trece de jumătate (30).

    ”Fărăzece este un ceas unisex cu un design clasic tradus în limbaj contemporan prin linii simple şi detaliile şi materialele de ultimă generaţie folosite. Rezultatul este un produs premium, robust, lipsit de artificii inutile de design, dar care spune o poveste“, cred fondatorii.
    Cu o carcasă din oţel inoxidabil 316L, mecanism japonez quartz Miyota şi geam din cristal mineral întărit, Optimef Fărăzece este un ceas fără vârstă, conceput şi construit să treacă testul timpului, adaugă ei. |n prezent, acest model este disponibil în patru variante de culori de carcasă şi patru variante de curele din piele.

    Începutul lui 2018 a adus şi lansarea unui nou produs. ”|ncă de la început ne-am propus să explorăm diverse domenii ale designului de obiect.“ Aşa a apărut Unibrow, prima pereche de ochelari de soare Optimef. De inspiraţie retro, Unibrow este un produs realizat din acetat, ochelarii fiind echipaţi cu lentile oftalmice Interoptik, fabricate în România după tehnologia nemţească Rodentock.

    ”Folosindu-ne de puritatea formelor geometrice, cărora le adăugăm de fiecare dată detalii mai puţin obişnuite, ne dorim să creăm obiecte de un lux discret în care frumuseţea se îmbină armonios cu funcţionalitatea.“ Cei doi antreprenori lucrează în prezent la alte două modele de ceas şi la o colecţie capsulă de genţi din piele, iar în paralel se concentrează pe promovarea brandului în ţară şi în afara ei.
    Acum produsele Optimef sunt disponibile în magazinul online propriu al antreprenorilor, dar şi în concept-store-uri precum Molecule F sau cel din cadrul Beans & Dots care cuprinde o cafenea şi un magazin multibrand.

    Anual cei doi antreprenori vând cam 200 de ceasuri, cu fluctuaţii importante de la lună la lună. Planul este însă ca aceste cifre să crească odată cu dezvoltarea brandului pe pieţe externe, unde doresc să intre tot în magazine de tip concept store. Până în momentul când businessul va funcţiona la turaţie maximă, cei doi fondatori îşi păstrează însă joburile curente.

    Tinerii antreprenori dau o a doua şansă la viaţă unor branduri româneşti care au scris istorie în comunism. Pegas este poate cel mai cunoscut brand românesc ce a fost readus la viaţă în ultimii ani la iniţiativa unor antreprenori locali. După doar şase ani de activitate, brandul produce anual 25.000 de biciclete şi are afaceri ce se măsoară în milioane. De euro.

    Pe urmele Pegas însă vin acum alte branduri româneşti cu istorie; motocicletele Mobra, ceasurile Optimef şi schiurile Reghin sunt câteva dintre exemple.

  • Dragoş Damian, CEO / Terapia a Sun Pharma Company: “Fără şcoli profesionale, fără legea internshipului, fără a (re) educa millennialIi de pe băncile şcolii că miza carierei nu este întotdeauna, vrei – nu vrei, să ai licenţă, masterat şi doctorat şi să n-ai ce face cu ele, angajatorii industriali vor deveni o specie pe cale de dispariţie”

    Carte de vizită
    ¶ A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca şi şi-a început cariera în industria farmaceutică în 1993
    ¶ Între anii 1999 şi 2004 a condus biroul reprezentativ al Menarini/Berlin Chemie
    ¶ În 2010, după o pauză de doi ani, a preluat pentru a doua oară conducerea Terapia Ranbaxy, unul dintre cei mai mari producători de medicamente generice din România

  • Mesajul emoţionant al lui Keanu Reeves: Suntem precum nişte Zombie. Ridicaţi-vă capul din telefonul mobil şi priviţi în jur!

    “Spuneţi ”Buna ziua!” unei persoane care vă iese în cale, îmbrăţişaţi pe cineva care suferă”, a continuat actorul. “Ajutaţi pe cineva! Trebuie să trăiţi în fiecare zi ca şi cum ar fi ultima. Ceea ce nu ştiţi despre mine este că am suferit de depresie în urmă cu câţiva ani. Persoana care m-a sprijinit am fost EU. Fiecare zi este preţioasă, aşă că trataţi-o ca atare. Nimeni nu ne garantează ziua de mâine, trăiţi astăzi!
     
    Mă cunoaşte foarte multă lume, dar nimeni nu cunoaşte povestea mea. La vârsta de 3 ani l-am văzut pe tatăl meu cum ne părăseşte. Am frecventat 4 licee diferite, m-am luptat cu dislexia, educaţia a fost pentru mine o provocare mai mare decât pentru cei mai  mulţi. La 23 de ani prietenul meu apropiat River Phoenix a murit din cauza unei supradoze. În 1998 am întâlnit-o pe Jennifer Syme. A fost dragoste la prima vedere iar în 1999, Jennifer era însărcinată cu fetiţa noastră.Din păcate, după 8 luni, copilul nostru s-a născut mort. 
     
    Am fost distruşi, şi în cele din urmă relaţia noastră s-a încheiat. 18 luni mai târziu, Jennifer a murit într-un accident de maşină. Din acel moment am evitat relaţiile serioase şi să am copii. Sora mea mai mică a suferit de leucemie. Astăzi este vindecată, iar 70% din câştigurile mele din Matrix le-am donat spitalelor care se ocupă cu tratarea leucemiei. Sunt singurul star de la Hollywood care nu are o vilă imensă. Nu am bodyguard şi nu port haine extravagante. Merg cu metroul şi îmi place la nebunie.

    În concluzie, cred că suntem cu toţii de acord că înfruntând tragediile cu care ne confruntăm putem învinge. Indiferent de ce se întâmplă în viaţa voastră, puteţi să depăşiţi dificultăţile! Viaţa merită trăită!”

     

  • Opinia specialistului. Cât trebuie să ia pauză Simona Halep

    “E o surpriză neplăcută şi mă gândesc cât de greu este pentru orice sportiv…când ai avut un an atât de bun, când eşti numărul unu, să nu poţi să-ţi aperi şansele…Sportivul întotdeuna când e pe teren joacă şi dacă îi e bine continuă, e foarte greu să-l opreşti atunci. Îl cunosc pe Teo Cercel (n.red. – preparatorul fizic al Simonei Halep) şi pe Simona, şi nu cred că problema e de la pregătirea fizică”, a spus Comănescu la ProSport LIVE.

    Cât ar trebui să dureze perioada de recuperare a Simonei: “Pauza trebuie să fie exact atât cât are nevoie, nici mai mult, nici mai puţin. Sunt întotdeauna tot felul de probleme pe care sportivii şi le fac, mai ales mentale. Ei spun: “Aoleu, am stat prea mult!’. Ar trebui o pauză exactă, nu mai puţin. Greşeala multora e că-şi doresc foarte mult să se întoarcă pe teren repede şi atunci riscă să le revină problemele medicale. Dacă îi e rău Simonei şi e o problemă serioasă, atunci a făcut bine că s-a retras”.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • BNR oferă, din nou, lichiditate pieţei pentru a opri creşterea ROBOR: peste 6,15 miliarde lei

    Operaţiunea repo, care reprezintă o tranzacţie reversibilă, destinată injectării de lichiditate, în cadrul căreia BNR cumpără de la instituţiile de credit active, eligibile pentru tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a răscumpăra activele respective la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei, nu i-a luat prin surprindere pe econonomişti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mai mult de jumatate dintre romani fac cumparaturi online in timpul orelor de program

    Cei mai mulţi angajaţi (54%) preferă să facă cumpărături pe internet după-amiază, între orele 15:00 şi 18:00, în timp ce 19% dintre respondenţi găsesc timp pentru astfel de cumpărături dimineaţa, între 9:00 şi 11:00. Doar 15% dintre respondenţi spun că fac pauză de la birou pentru cumpărături în jurul pauzei de prânz.

    Unul din doi angajaţi foloseşte cel mai adesea telefonul personal pentru a face cumpărături online în timpul orelor de program, iar 32% folosesc calculatorul sau laptopul de serviciu. Alte dispozitive folosite de către angajaţii românii pentru cumpărături online sunt PC-ul/laptop-ul personal (7%), tableta personală (4%), telefonul de serviciu (2%) sau tableta oferită de companie (1%).

    Printre produsele cele mai cumpărate prin intermediul internetului de către angajaţii români se află produsele de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii (39.8%), produse electronice şi electrocasnice (33%), produse IT&C (28%), cadouri (24.3%), produse cosmetice (15.5%), jucării şi produse pentru copii (9%) şi produse de bricolaj şi amenajări interioare (9.2%).

    Magazinele online cu produse de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii sunt accesate cel mai des de către angajaţii români. Clasamentul continuă cu platformele de tip marketplace şi magazinele online cu produse electronice şi electrocasnice, cu peste un sfert dintre angajaţi, care fac cel mai des cumpărături online din astfel de magazine.

    Aproape 1 din 5 angajaţi români declară că intră pe site-urile magazinelor online chiar şi atunci când nu au ceva de cumpărat în mod special, profitând de eventualele momentele libere în timpul serviciului pentru a căuta noi produse în magazinele online preferate. Alţi peste 33% dintre angajaţi preferă să folosească pauzele pentru a citi diferite articole online, iar aproximativ 30%, pentru a naviga pe paginile reţelelor de socializare.

  • Vara aceasta se poartă pauza de creaţie

    Aceştia, care fac parte din categoria oamenilor care au cunoscut succesul şi confortul material asociat lui, consideră că a venit momentul pentru ceea ce ei numesc o „pauză de creaţie”, scrie New York Times.

    Activităţile alese pentru pauzele de creaţie pot fi, de pildă, construcţia unei ambarcaţiuni personale inspirate de unele din trecut, cum ar fi canoele folosite de vânătorii de blănuri; cursuri de gastronomie care să-i permită participantului să organizeze mese pentru prieteni la fel de spectaculoase ca acelea gândite şi preparate de un maestru bucătar renumit; scrierea unei cărţi sau chiar şi deschiderea unui mic restaurant. În această ultimă situaţie, alegerea se datorează dorinţei de a retrăi nebunia şi haosul aferente unui nou proiect.

    În alte cazuri, decizia de a lua o pauză de creaţie pe perioada verii şi dincolo de aceasta se datorează dorinţei de deconectare de tumultul vieţii cotidiene, de a nu mai ceda presiunilor de a fi disponibil aproape permanent pentru cunoştinţe, prieteni ori parteneri de afaceri.

    Tot dorinţa de a scăpa pentru o vreme de obligaţiile sociale ori de stresul trecerii prin aeroporturi îi motivează pe alţii să se dedice unor proiecte de construcţie de locuinţe de lux pentru animalele de companie, cum ar fi una prevăzută cu piscină încălzită şi loc de stat la soare pentru varanul din dotare. 

  • Fie omu’ cat de mic, dupa masa doarme-un pic. Imaginea zilei de pe un santier

    Aflati in pauza de pranz si doborati de caldura, pe strada Teiului, aproape de Gheorghe Lazar, lucratorii trag un pui de somn direct pe asfalt. Momentul a fost surprins, se pare, joi, in jurul orei 13.00.

    „Trei bravi luptători din Ordinul Dezvoltării în Forţă căzuţi la datorie în bătălia de pe Strada Teiului, în apropiere de Gheorghe Lazăr. Întru veşnica lor pomenire, constructorul a anunţat că va abandona un morman de moloz în colţul blocului, iar Primăria lui Nicolae Robu va include obiectivul în circuitul turistic al oraşului.

    Acum vă rugăm să păstraţi liniştea, să le fie odihna uşoară! Mă refer şi la voi, ăia cu Zilele Oraşului.

    Distribuiţi mai departe pentru ca sacrificiul lor să nu treacă neobservat. Vor rămâne veşnic în memoria noastră„, a notat pe Facebook, alaturi de fotografie, timisoreanul care i-a surprins pe lucratori in timp ce se odihneau.

    Imaginea a nascut o multime de reactii. Unii timisoreni au sustinut ca acestia au dreptul sa faca ce vor in pauza de munca, in vreme ce altii s-au aratat revoltati, facand trimitere la faptul ca, in general, pe santierele din Timisoara sunt putini cei care muncesc, iar termenele de finalizare sunt mai mereu depasite.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro