BusinessMagazin

Tag: Patronatele

  • Patronatele şi antreprenorii, mesaj dur către guvern: este inacceptabil să introduceţi noi taxe şi să nu faceţi nimic pentru reducerea risipei bugetare

    ♦ Înainte de creşterea de taxe, guvernul trebuie să se uite serios la propriile cheltuieli, a fost mesajul cheie transmis de patronate, antreprenori şi investitorii străini în schimbul public de idei pe tema reechilibrării bugetului de stat ♦ Liderii coaliţiei ar fi ajuns luni la un acord pentru reducerea cheltuielilor la buget cu 6 mld. lei şi creşterea veniturilor cu alte 6 mld. lei.

    „Înţelegem că datoria publică şi deficitul bugetului de stat sunt în creştere. Politicienii consideră întotdeauna că acest deficit trebuie corectat prin măriri de taxe. Noi, oamenii de afaceri însă, transmitem fără echivoc că statul trebuie în primul rând să-şi micşoreze propriile cheltuieli, să se comporte responsabil cu administrarea banului public“, a transmis Dan Şucu, pre­şedintele confederaţiei patronale Concordia, organizaţie care reuneşte com­panii care fac 25% din PIB-ul României.

    Discuţiile vin după ce guvernul a anunţat un derapaj bugetar, cu cheltuieli mai mari decât bugetarea iniţială şi încasări mai slabe decât programarea. Cu toate acestea, guvernul nu a comunicat nici care este suma de acoperit şi nici care sunt măsurile pentru creşterea veniturilor la bugetul de stat.

    „Am vrea să vedem o echitabilitate, o bună guvernare, care nu înseamnă doar creşteri de taxe, ci şi o bună gestionare a cheltuielilor. Ne-am uitat pe ponderea salariilor în bugetul statului şi am descoperit că România are cea mai mare pondere din UE, adică 33,8% din veniturile încasate la buget în 2021 (ultimele date) erau cheltuieli salariale, în timp ce media EU este de 22,4%“, a transmis Marius Ştefan, preşedintele Romanian Business Leaders (RBL), la ZF Live.

    Liderii coaliţiei ar fi ajuns luni la un acord pentru reducerea cheltuielilor la buget cu 6 mld. lei şi creşterea veniturilor cu alte

    6 mld. lei, au transmis, concomitent, Marcel Ciolacu, liderul PSD şi Nicolae Ciucă, liderul PNL. Cu toate acestea, nu au spus clar care sunt modificările fiscale pentru creşterea veniturilor, în afară de creşterea redevenţelor sau eliminarea excepţiilor fiscale.

    Pe partea de reducere a cheltuielilor, printre măsurile anunţate se numără reducerea secretarilor de stat, a numărului de funcţii de conducere, reducerea membrilor din consiliile de administraţie ale companiilor de stat etc.

    „Reducem numărul de funcţii de conducere în sistemul public  şi plafonăm îndemnizaţiile de conducere la societăţile de stat. În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanţă pentru autorităţile de stat. Vom forţa procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadru legal pentru consorţii sau parteneriate de achiziţii centralizate“, a transmis Ciolacu.

  • Cea mai bună veste: Salariile românilor vor creşte

    Anul 2021 a adus cea mai simplă negociere a salariului minim pentru anul următor din ultimul deceniu: sindicatele vor o creştere a salariului minim cu 10%, patronatele cu 8%, iar premierul Florin Cîţu vrea chiar să devanseze majorarea salariului minim de la finalul acestui an

    ♦ Premierul se gândeşte să aplice majorarea chiar mai devreme, din noiembrie sau din decembrie 2021.

    Anul 2021 a adus cea mai simplă negociere a salariului minim pentru anul următor din ultimul deceniu: sindicatele vor o creştere a salariului minim cu 10%, patronatele cu 8%, iar premierul Florin Cîţu vrea chiar să devanseze majorarea salariului minim de la finalul acestui an. Indiferent de cât va fi creşterea salariului minim, de 8 sau de 10%, nivelul acestuia va ajunge la circa 1.500 de lei net, într-un context în care inflaţia a ajuns în august la 5,25%.

    Chiar dacă premierul Cîţu a spus că se gândeşte la o creştere a salariului minim cu 8% încă din acest an, unii lideri sindicali nu sunt de acord cu o astfel de abordare.

    „Ideea de a creşte salariul minim de la 1 noiembrie sau de la 1 decembrie are două deficienţe. În primul rând, dacă ne uităm la evoluţia inflaţiei şi dacă luăm în calcul faptul că va ajunge probabil la 7%, o creştere cu 8% a salariului minim abia dacă acoperă inflaţia şi, oricum, noi plecăm în 2022 cu inflaţia calculată decembrie la decembrie, nu mai devreme. În al doilea rând, o creştere în avans ar tulbura apele în sectorul privat, pentru că firmele nu vor avea cum să-şi rezolve atât de rapid creşterile de costuri din buget. Noi am propus un acord pe trei ani pentru creşterea salariului minim, în contextul unei politici de predictibilitate care să îi ajute pe operatorii economici să îşi facă planurile de business“, a explicat Bogdan Hossu, liderul Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa“.

    Creşterea semnificativă a salariului minim din ultimul deceniu a fost cel mai puternic instrument de politică economică, dar, din cauza politicii fiscale şi a faptului că angajaţii nu mai beneficiază de efectele contractelor colective de muncă, ponderea angajaţilor prost plătiţi din economie a crescut. Statisticile arată că aproape unu din trei angajaţi din România (29%), adică 1,6 milioane dintr-un total de 5,5 milioane de contracte de muncă, este remunerat cu salariul minim pe economie. În 2011, doar 400.000 de contracte de muncă dintr-un total de 5,5 milioane erau la nivelul minim.

    „Nivelul salariului minim este un subiect de mare interes pentru toţi partenerii sociali, sindicate, patronate şi autorităţi.  Rezultatul negocierilor pe aceasta temă va avea un impact semnificativ pentru toate companiile (publice şi private) din România. În aceste condiţii, considerăm că este necesar să existe o predictibilitate cât mai mare în ceea ce priveşte decizia de modificare a salariului minim, pentru ca angajatorii să poată planifica şi bugeta cheltuieli pe unul sau mai mulţi ani. Mediul de business a subliniat în repetate rânduri nevoia de predictibilitate legislativă pentru a crea un context favorabil investiţiilor în ţara noastră“, a explicat Mădălina Racoviţan, tax partner, head of people services în cadrul firmei de consultanţă şi audit KPMG.

    Bogdan Hossu de la Cartel Alfa a spus că, la ultimul Consiliu Tripartit, unii lideri din patronate – din partea investitorilor străini – au solicitat o creştere a salariului minim de 8% pentru anul viitor, iar reprezentanţii patronatelor care apără interesele companiilor mici au solicitat o majorare a salariului minim cu 200 de lei, sumă suplimentară, care să nu fie impozabilă (adică impozitarea salariului minim să rămână la nivelul actual al salariului minim, de 2.300 de lei brut pe lună).

    „Trebuia să avem săptămâna trecut CNT (Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social- n.red.), dar nu s-a făcut, ni s-a răspuns că vom fi convocaţi la o dată următoare. Cred că până la alegerile din PNL nu se va face niciun CNT, deşi premierul s-a angajat ca până la sfârşitul lunii octombrie să scoată hotărârea de Guvern privind salariul minim de anul viitor“, a mai spus Bogdan Hossu.

    Cu un salariu minim brut de 467 de euro (280 de euro net), angajaţii români au salarii minime cu o treime mai mici decât cei polonezi şi câştigă de 3,4 ori mai puţin decât germanii plătiţi la nivelul minim pe economie.

    „În ceea ce priveşte nivelul salariului minim în România în comparaţie cu alte state din Uniunea Europeană, încă ne situăm pe ultimele locuri şi, în acelaşi timp, avem printre cele mai mari niveluri de impozitare a salariului minim din UE“, a mai spus Mădălina Racoviţan de la KPMG.

  • Patronatele şi sindicatele acuză guvernul liberal că atacă „valorile fundamentale“ ale societăţii şi că a instituit cenzura

    Confederaţia Patronală Concordia, Camera de Comerţ Americană în România – AmCham şi sindicatul Cartel Alfa cer guvernului ca mediul de afaceri şi sindicatele să nu fie excluse din procesul de consultare, după ce Executivul, invocând criza, a instituit secretul asupra actelor normative pe care urmează să le adopte.

    Confederaţia Patronală Concordia, care reuneşte unele dintre cele mai mari patronate din România din sectoare precum petrol şi gaze, industria auto, transport, IT, susţine că  „suspendarea transparenţei decizionale” şi a „dialogului social” subminează încrederea dintre stat şi populaţie. Concordia se alătură astfel sindicatelor care au acuzat guvernul de cenzură, după ce guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă nr. 34/2020 care prevede, printre altele, că transparenţa decizională şi dialogul social nu se aplică în cazul proiectelor de acte normative prin care se stabilesc măsuri aplicabile pe durata stării de urgenţă.

    Confederaţia Patronală Concordia, Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel Alfa”, Camera de Comerţ Americană în România – AmCham România, unele dintre cele mai puternice asociaţii care reprezintă mediul de afaceri din România, au reacţionat cu o virulenţă puţin obişnuită în luările lor de poziţie publice şi cer reanalizarea şi modificarea prevederilor cu privire la suspendarea transparenţei decizionale.

    Analiştii politici privesc cu surprindere poziţia guvernului şi insistă că, dincolo de urgenţe, cadrul de dialog nu trebuie abandonat.

    „Consultarea este întotdeauna necesară pentru că ea are o funcţie importantă şi anume aceea de a detensiona când se acumulează tensiuni. Sigur că există urgenţă, înţelegem cu toţii acest lucru, dar nu toate deciziile care se iau în acest moment sunt decizii care stau sub semnul urgenţei absolute. Se pot găsi forme de consultare mai rapide”, explica profesorul de ştiinţe politice Cristian Pârvulescu.

    Patronatul Concordia semnalează că lipsa transparenţei va contribui la scăderea încrederii societăţii în legi. Soluţia patronatului este ca proiectele de acte normative legate de consecinţele pandemiei ar trebui să îşi urmeze cursul firesc în procesul transparenţei decizionale şi doar actele normative legate exclusiv de starea de urgenţă să exceadă procesul de transparenţă decizională.

    “Este o viziune oarecum securitară. Drepturile şi libertăţile democratice trebuie respectate, iar dreptul la informare, dreptul la comunicare sunt drepturi sacre, ele nu pot să fie limitate în mod abuziv. Înţeleg că este o nevoie de concentrare de resurse în momentul acesta, dar nu o să pot să înţeleg niciodată de ce această concentrare de resurse poate să aibă drept consecinţă limitarea unor drepturi şi libertăţi”, afirmă politologul Cristian Pârvulescu, la solicitarea ZF.

    Camera de Comerţ Americană în România- AmCham, subliniază, la rândul ei, importanţa dialogului public privat susţinut şi constructiv, care să fie orientat spre adoptarea de politici publice eficiente, astfel încât România să poată depăşi criza prezentă şi să recupereze decalajele acumulate.

    “Având în vedere evoluţia rapidă şi imprevizibilă a acestei crize de sănătate publică asupra societăţii şi a economiei, mediul de afaceri trebuie să lupte pe două fronturi- să limiteze efectele negative imediate şi să identifice măsurile post criză necesare pentru relansarea activităţii. Chiar dacă Guvernul a anunţat suspendarea transparenţei decizionale şi a procesului de consultare publică pe durata stării de urgenţă, credem că mediul de afaceri trebuie să fie ascultat în continuare având în vedere rolul său vital pentru economie”, spune Ionuţ Simion, preşedintele Camerei de Comerţ Americană în România – AmCham România.

    Confederaţia Naţională Sindicală “Cartel Alfa”a acuzat guvernul de un grav abuz prin suspendarea dialogului social, iar reprezentanţii sindicatului solicită modificarea acestei prevederi pentru că “pandemia nu se combate prin măsuri dictatoriale şi cenzură, ci prin transparenţă, dialog şi încredere” se arată într-un comunicat al sindicatului.

    “Autorităţile, din punct de vedere tehnic, nu au un dialog constructiv cu partenerii sociali. Există o lipsă de expertiză în măsurile aplicate diferitelor sectoare de activitate, din acest punct de vedere s-a putut vedea construcţia ordonanţei de urgenţă. Lipsa de dialog face să existe fracturi importante şi mai ales în sectoarele din linia întâi, precum în domeniul sănătăţii, în domeniul poliţiei”, spune Bogdan Hossu, liderul sindicatului Confederaţia Naţioanlă Sindicală „Cartel Alfa”, la solicitarea ZF.

    Sindicatele şi patronatele cer guvernului o reevaluare a prevederilor ordonanţei de urgenţă nr. 34/2020, astfel încât mediul de afaceri, sindicatele şi societate civilă să nu fie exlcuse din procesul de consultare, pentru că sunt direct vizate de actele elaborate.

  • Patronatele vor salariu minim pe oră şi primă pentru salarii sub 1.000 de lei

    Preşedintele Consiliului Economic şi Social, Florian Costache, a declarat după discuţiile de la Ministerul Muncii că reprezentanţii patronatelor au făcut două propuneri ministrului Muncii pentru susţinerea economiei.

    Cele două propuneri se referă la introducerea unui salariu minim pe oră care să înlocuiască salariul minim pe economie şi a cărui valoare ar fi în prezent la aproximativ patru lei şi introducerea unor prime cuprinse între 100 şi 300 de lei care să fie acordate salariaţilor din privat ce au venituri sub 1.000 de lei, pentru a creşte puterea de cumpărare a acestora. Patronatele au precizat că pentru această primă urma ca angajatorul să plătească doar CAS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro