Tag: PATRICIU

  • Dosar Rompetrol: Instanţa constată decesul lui Patriciu, însă nu încetează deocamdată procesul penal

    “Vom constata că a intervenit decesul apelantului intimat care este un fapt de notorietate. (…) Încetarea procesului penal va fi luată în discuţie în cadrul dezbaterilor şi nu la acest moment procesual”, a spus preşedintele completului de judecată.

    La termenul de marţi sunt audiaţi mai mulţi inculpaţi din dosar.

    Omul de afaceri Dinu Patriciu, în vârstă de 64 de ani, a murit pe 19 august, la Londra, acesta suferind de mai mulţi ani de cancer.

    Dinu Patriciu a fost achitat, la 28 august 2012, de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru infracţiuni printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei.

    Totodată, instanţa i-a achitat şi pe ceilalţi 11 inculpaţi din dosar, printre care Sorin Roşca Stănescu, Sorin Pantiş şi Gabriela Anghelache.

    În septembrie 2006, omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată în dosarul Rompetrol, pentru delapidare, spălare de bani şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. El este învinuit şi de manipularea pieţei prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care dau sau ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial, coroborate cu prevederile unui articol din Legea 297 din 2004 privind piaţa de capital. O altă infracţiune imputată lui Patriciu este cea de dezvăluire de informaţii privilegiate, dar şi de iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

    Alături de el, în acest caz mai sunt inculpaţi Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ştefan Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache.

    Senatorul Sorin Roşca Stănescu este acuzat de utilizare a informaţiei privilegiate şi de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup infracţional organizat.

  • Înmormântarea lui Dinu Patriciu a avut loc la Bellu, în prezenţa a peste 100 de persoane

    Slujba religioasă a început în jurul orei 11.00, la Capela Cimitirului Bellu, înmormântarea încheindu-se în jurul orei 13.30. Presa nu a avut acces în cimitir, familia dorindu-şi discreţie în jurul acestui eveniment.

    La înmormântare au asistat mama, soţia şi fiicele lui Dinu Patriciu, fiindu-le alături mulţi prieteni şi cunoscuţi ai omului de afaceri.

    Printre aceştia s-au numărat Petre Roman şi soţia sa, Silvia, Călin Popescu Tăriceanu, Norica Nicolai, Sorin Roşca Stănescu, Stelian Tănase, Daniel Dăianu, Viorel Cataramă cu familia, Andrei Hrebenciuc, Ducu Bertzi cu soţia sa, Teodora.

    La plecare, majoritatea nu au făcut declaraţii jurnaliştilor. Petre Roman, vizibil afectat, şi-a cerut scuze, spunând că nu poate vorbi.

    De asemenea întristată, Norica Nicolai a declarat că, “dincolo de ceea ce s-a spus despre Dinu Patriciu, rămâne ce a făcut Dinu Patriciu, nu numai pentru economie, ci şi pentru foarte mulţi tineri”.

    “Am fost astăzi impresionată când unul dintre tinerii care au beneficiat de o bursă Dinu Patriciu la Londra s-a întors în ţară să susţină educaţia. Nimeni nu e eminamente bun, nimeni nu este eminamente rău, însă Dinu Patriciu a lăsat ceva în urmă şi pentru asta a avut întotdeauna prietenia şi stima mea”, a spus europarlamentarul PNL.

    Sicriul cu trupul neînsufleţit al lui Dinu Patriciu, adus în România de la Londra, a fost depus, vineri seară, la capela Cimitirului Bellu, unde au venit rude, prieteni şi alţi apropiaţi ai omului de afaceri, inclusiv foşti colegi de partid.

    Cei veniţi la capelă au adus flori şi coroane, una dintre acestea cu mesajul “Senatorii PNL nu te vor uita”.

    Omul de afaceri Dinu Patriciu, membru fondator al PNL până în 2003, a murit la vârsta de 64 de ani, pe 19 august, la Spitalul Royal Free din Londra.

    “Dinu Patriciu a murit înconjurat de membrii familiei, în urma unei infecţii pulmonare, pentru care fusese spitalizat în ultimele zile”, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX la momentul respectiv de familia Patriciu.

    Dinu Patriciu suferea de mai mulţi ani de cancer. În decembrie 2012, el a fost supus unui transplant de ficat.

  • EXCLUSIV: ANAF începuse inspecţia fiscală la Dinu Patriciu, dar va renunţa imediat la verificări

    S-au demarat inspecţiile fiscale intrând pe procedura propriu-zisă a verificării pentru un număr de 11 cazuri, din care unul va fi închis în viitorul imediat, ca urmare a decesului persoanei verificate. Vă imaginaţi cine, nu?“, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele ANAF, Gelu Ştefan Diaconu, fără să precizeze numele respectivei persoane.

    ANAF nu poate prezenta detalii despre persoanele verificate decât în măsura în care în urma verificărilor se constată fapte penale, iar dosarul este instrumentat de procurori şi devine public.

    “Nu ştiu dacă cunosc două-trei nume dintre cei supuşi verificării. Întâmplarea face că pe unul îl cunosc. E absolut inacceptabil, la o persoană cu un nivel al veniturilor care depăşeşte sau averi afişate care depăşesc sute de milioane de euro să constatăm că a plătit statului român, ca pesoană fizică, un impozit de 3.000 de lei. Este absolut şocant. Cred că a avut un impozitul local pe undeva la o garsonieră pe care o are pe numele lui”, a mai spus Diaconu, referindu-se la o altă persoană, de această dată.

    Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit în 19 august, la vârsta de 64 de ani, într-o clinică londoneză. El suferea de mai mulţi ani de cancer. În decembrie 2012, el a fost supus unui transplant de ficat.

    Fondator al PNL şi cel care a înfiinţat Rompetrol, cea mai mare afacere privată construită şi vândută vreodată de un antreprenor român, Patriciu a fost prezent patru ani consecutiv în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume.

    El a avut afaceri în domeniile petrolier, bancar, imobiliar şi media. Omul de afaceri deţinea active imobiliare în Germania, Suedia şi Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei.

    Pe de altă parte, pe rolul instanţelor se află procesul de divorţ intentat de Dinu Patriciu pentru separarea de Dana Patriciu şi două procese de partaj.

     

  • Dinu Patriciu va fi înmormântat sâmbătă la Cimitirul Bellu din Bucureşti

    Sicriul, purtând trupul neînsufleţit, va fi transportat de la Londra şi apoi depus, în seara zilei de vineri, la Capela Cimitirului Bellu, unde se va desfăşura şi ceremonia funerară, arată reprezentanţii familiei într-un comunicat remis MEDIAFAX.

    “Pentru a onora amintirea lui Dinu Patriciu, cu decenţă şi discreţie, familia solicită înţelegerea tuturor celor care doresc să participe la slujba memorială”, se mai spune în comunicat.

    Surse apropiate lui Dinu Patriciu au declarat, în 21 august, pentru agenţia MEDIAFAX, că omul de afaceri va fi înmormântat în România, cel mai probabil la Cimitirul Bellu din Capitală, unde familia acestuia are o capelă.

    Omul de afaceri Dinu Patriciu a murit la vârsta de 64 de ani, pe 19 august, la Spitalul Royal Free din Londra.

    “Dinu Patriciu a murit înconjurat de membrii familiei, în urma unei infecţii pulmonare, pentru care fusese spitalizat în ultimele zile”, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX la momentul respectiv de familia Patriciu.

    Conform comunicatului, funeraliile lui Dinu Patriciu vor avea loc în cercul restrâns al familiei.

    “Pe această cale, familia face un apel îndoliat la respectarea dorinţei defunctului, ca ultimul său drum să ocolească neînţelegerile, lipsa de decenţă şi agresivitatea de care acesta a avut prea mult parte în ultimii ani de viaţă şi suferinţă”, se mai spunea în comunicatul familiei Patriciu.

    Dinu Patriciu suferea de mai mulţi ani de cancer. În decembrie 2012, el a fost supus unui transplant de ficat.

    Medicul curant al lui Dinu Patriciu, Mihai Voiculescu, a declarat că omul de afaceri a fost extrem de supărat după eşecul suferit în afacerea lanţului de magazine Mic.ro şi i s-a înrăutăţit astfel boala, dar şi că şi-a periclitat sănătatea din cauza stilului de viaţă, în special a alimentaţiei. Mihai Voiculescu a mai spus că Patriciu a murit cel mai probabil din cauza unei infecţii după transplantul de ficat.

    Dinu Patriciu, fondator al PNL şi cel care a înfiinţat Rompetrol, cea mai mare afacere privată construită şi vândută vreodată de un antreprenor român, a fost prezent patru ani consecutiv în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni din lume.

    Patriciu a avut afaceri în domeniile petrolier, bancar, imobiliar şi media. Omul de afaceri deţinea active imobiliare în Germania, Suedia şi Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei.

  • Dinu Patriciu a vândut un complex de birouri din Berlin companiei de investiţii Real IS Investment

    Complexul, cunoscut sub denumirea de Mosse-Zentrum, se află în zona centrală a Berlinului şi a fost cumpărată de la RE Mosse Zentrum Sàrl, o subsidiară deţinută de vehiculul de investiţii imobiliare Dinu Patriciu Global Properties, potrivit reprezentanţilor Real IS Investment.

    Patriciu a cumpărat complexul, ca două unităţi separate, prima fiind preluată în anul 2006 de la un investitor, iar a doua în 2007 de la un dezvoltator imobiliar. Complexul are o suprafaţă închiriabilă de 38.000 de metri pătraţi.

    În ultimii ani, RE Mosse Zentrum a extins contractele de închiriere cu principalii chiriaşi şi a încheiat contracte pe termen lung cu companii noi. Printre chiriaşi se numără compania de facility management Dussmann Service Deutschland, operator pentru cămine pentru bătrâni Kursana Residenzen GmbH, compania franceză din domeniul aerospaţial şi al apărorii Thales şi operatorul online Visual Meta.

    Tranzacţia este analizată de autoritatea anticartel din Germania.

    Patriciu deţine active imobiliare în Germania, Suedia sau Polonia, evaluate la circa 1,1 miliarde de euro în mijlocul crizei. În România, portofoliul imobiliar al lui Dinu Patriciu cuprinde Romană Offices, Cubic Center şi Evo Center (în Pipera), Băneasa Business Center, Cascade Offices (Buzeşti) sau Floreasca 2 Business Center. Totodată, omul de afaceri a deţinut împreună cu fondul AIG/Lincoln clădirea de birouri Lakeview din Floreasca vândută în anul trecut fondului NEPI.

    Real IS Investment este membru al grupului german Sparkasse-Finanzgruppe, cu investiţii de peste 8 miliarde de euro.

  • Business Magazin, în 2005: Dinu Patriciu – Răzbunarea petrolului

    Cazul Petromidia cumulează în prezent toate elementele unei intrigi hollywoodiene, o înfruntare între politicieni, afacerişti şi autorităţi, fiecare cu punctul sau de vedere şi cu dreptatea sa. 

    Dreptatea lui Dinu Patriciu capata o forma cuantificabila: cele cateva sute de milioane de dolari care reprezinta, conform calculelor facute de cei de la Rompetrol, prejudiciul creat de retinerea presedintelui companiei. 

    Rompetrol a suferit o alterare a imaginii, s-a confruntat cu o scadere drastica a pretului actiunilor si cu neincrederea agentiilor de rating internationale (Standard & Poor’s a plasat ratingul pe termen lung acordat Rompetrol sub supraveghere, cu perspectiva negativa) si poate avea probleme pentru obtinerea de fonduri pe termen mediu. La toate acestea se adauga si costurile efective legate de plata avocatilor. 

    Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie spune ca a descoperit fapte penale – evaziune fiscala, spalare de bani, inselaciune. Oficialii institutiei cred ca au procedat corect si resping orice amestec al politicului in actiunea lor.

    In declaratiile sefilor de la Rompetrol revine cu insistenta numele lui Ioan Talpes, fost consilier prezidential. Dinu Patriciu a sustinut, intr-o conferinta de presa, dupa eliberare, ca Talpes se afla la baza problemelor sale: una dintre piesele centrale ale pledoariei in fata instantelor internationale va fi o scrisoare adresata lui Richard Burt, fost demnitar american si fost colaborator al lui Patriciu, de catre fostul consilier prezidential pe probleme de aparare si siguranta nationala. Scrisoarea este datata iulie 2004, adica dupa memorandumul intocmit de Departamentul Securitatii Nationale al Administratiei prezidentiale pe tema privatizarii Petromidia – material care a stat la baza primului set de acuzatii aduse oficialilor Rompetrol.

    CITITI AICI ARTICOLUL INTEGRAL din iunie 2005.

  • Statul negociază în subteran şi cedează acţiunile la Rompetrol cu toate că procesul de recuperare a 516 mil. euro nu s-a încheiat

    Statul deţine în prezent o participaţie de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare (RRC), care în primele nouă luni ale anului trecut a avut vânzări de 9,1 mld. lei (2 miliarde de euro). În aceeaşi perioadă compania a raportat pierderi de 320 mil. lei (72 mil. euro). “Este inadmisibil că nu se cunosc termenii înţelegerii. Tot ce ţine de banul public trebuie să fie perfect transparent şi accesibil plătitorilor de taxe şi impozite. Este absolut catastrofal că guvernul Năstase a acceptat să crediteze Petromidia de aşa manieră încât să nu aibă certitudinea că nu-şi vor recupera creanţa. Proprietarii Petromidia pot să o ţină la infinit pe pierdere pentru că ei îşi scot banii din celelalte două verigi ale lanţului de prelucrare a ţiţeiului, respectiv din extracţie şi distribuţie. Statul trebuie să iasă din acţionariatul Petromidia într-o manieră cât mai puţin păguboasă, dar este la discreţia totală a kazahilor”, spune Radu Sârbu, fostul şef al FPS în mandatul căruia a fost privatizat Rompetrol. Statul are de recuperat o creanţă în valoare de circa 688 mil. dolari (516 mil. euro) de la Rom­petrol în baza căreia a primit cu forţa o participaţie de 44,69% din acţiunile Rompetrol Rafinare.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Patriciu şi AIG Lincoln sunt la un pas să vândă clădirea de birouri Lakeview cu 70 mil. euro

    Dinu Patriciu Global Services, divizia imobiliară a omului de afaceri Dinu Patriciu, şi compania americană AIG Lincoln, sunt la un pas de vânzarea clădirii de birouri The Lakeview din nordul Capitalei către fondul sud-african de investiţii NEPI.Sud-africanii, care au ajuns la un portofoliu imobiliar de aproximativ 600 mil. euro pe piaţa locală, sunt printre cei mai lichizi investitori, în condiţiile în care la sfârşitul anului trecut au atras de pe burse fonduri de peste 100 mil. euro. Părţile au agreat deja termenii tranzacţiei, iar un anunţ oficial ar putea fi făcut în termen de câteva zile, au declarat pentru Ziarul Financiar mai multe surse din piaţa imobiliară. Părţile implicate în tranzacţie nu au comentat informaţiile. Valoarea clădirii cu o suprafaţă închiriabilă de 24.000 mp ar putea fi estimată la aproximativ 70 mil. euro, ţinând cont de chiriile prac­ticate şi valoarea tranzacţiilor realizate în zona Barbu Văcărescu – Floreasca în ultimii ani. Clădirea este închiriată către companii precum PricewaterhouseCoopers, Colgate Palmolive, Huawei sau Royal Bank of Scotland şi a fost finalizată la începutul anului 2010 în urma unei investiţii de circa 45-50 de milioane de euro, finanţarea fiind asigurată printr-un împrumut obţinut de la MKB Bank Budapesta. The Lakeview, la fel ca alte clădiri de birouri importante din Bucureşti, era de mai mulţi ani disponibilă spre vânzare. Numărul investitorilor activi în piaţa locală, care sunt dispuşi să facă achiziţii de peste 50 mil. euro, este însă extrem de redus, în condiţiile în care imobiliarele din România nu sunt în prezent considerate suficient de atractive şi sigure în analizele de pe masa marilor fonduri de investiţii din Germania sau Statele Unite.
     

    Achiziţii de 300 mil. euro

    Cele mai mari tranzacţii realizate de NEPI în criză

    • 63 mil. euro a fost valoarea tranzacţiei de preluare a centrului comercial Promenada Brăila, cumparat în octombrie 2009;

    • 101 mil. euro a fost valoarea tranzacţiei de preluare a proiectului Floreasca Business Park, semnată în decembrie 2010;

    • 80 mil. euro este valoarea la care poate fi estimată achiziţia proiectului City Business Center din Timişoara, tranzacţie semnată în ianuarie 2012;

    • 70 mil. euro ar putea fi preţul plătit pe clădirea de birouri Lakeview.

     

     

  • Patriciu şi-a gajat tablouri din colecţia personală cumpărate cu peste 2 milioane de euro

    Începând din toamna anului trecut, Patriciu a ales să constituie gaj în favoarea DP Holding (Elveţia), Veridesco Limited (Cipru) şi Melanie Anne Chen, pentru circa 80 de tablouri din colecţia personală. Melanie Chen este membru în boardul director al DP Holding şi preşedinte executiv al Marine Resources Exploration International BV, firme deţinute de Patriciu.

    Majoritatea lucrărilor au fost cumpărate de la casa de licitaţii Artmark, unele dintre acestea chiar după încheierea licitaţilor, dacă nu au existat cumpărători care să ofere preţul minim din evaluare.

    Şase tablouri l-au costat pe omul de afaceri mai mult de 100.000 de euro fiecare: Nicolae Tonitza – Afize (160.000 de euro), Nicolae Grigorescu – Panseluţe (115.000 de euro), Ştefan Luchian – Flori de primavară (155.000 de euro), Ştefan Luchian – Garoafe (140.000 de euro), Ştefan Luchian – Maci (132.000 de euro), Ion Ţuculescu – Mare fermecătoare (105.000 de euro).

    Patriciu deţine în colecţie şi una dintre lucrările lui Tonitza “Nud în Iatac”, două dintre acestea, denumite studii, fiind vândute cu până în 100.000 de euro, în timp ce versiunea finală a fost achiziţionată la o licitaţie organizată de Artmark pentru aproape 300.000 de euro.

    Peste o treime din tablouri au fost cumpărate de omul de afaceri la preţuri de câteva zeci de mii de euro, cea mai scumpă lucrare fiind semnată Ion Ţuculescu – După războaie (Renaştere) (72.500 de euro).

    Colecţia lui Patriciu mai cuprinde în această cotegorie de preţ lucrări precum Ion Ţuculescu – La malul mării (Mangalia veche) (52.500 de euro), Ion Ţuculescu – Mare fermecătoare (105.000 de euro), Ion Ţuculescu – Compoziţie (44.000 de euro), Ion Ţuculescu – Costineşti (44.000 de euro), Theodor Pallady – Natură statică cu matişori (65.000 de euro), Theodor Pallady – Natură statică cu narghilea (60.000 de euro), Theodor Pallady – Fumătoarea de opiu (50.000 de euro), Theodor Pallady – Natură moartă cu narghilea (57.500 de euro) , Theodor Pallady – Nud în fotoliu (21.000 de euro), Gheorghe Petraşcu- Trandafiri (30.000 de euro), Gheorghe Petraşcu- Peisaj la Roscoff (38.000 de euro), Gheorghe Petraşcu- Natură moartă cu cărţi şi pere (28.000 de euro), Gheorghe Petraşcu – Case (27.000 euro), Gheorghe Petraşcu – Case la Vitre (18.000 euro), Ştefan Popescu – Caliacra (16.500 de euro), Camil Ressu – Pe malul Siretului (10.500 de euro), Camil Ressu – Maternitate (15.000 de euro), Rudolf Schweitzer Cumpăna – Alegoria toamnei (17.000 de euro).

    Câteva zeci de mii de euro a plătit Dinu Patriciu şi pentru Nicolae Dărăscu – Vedere asupra Balcicului (20.000 de euro), Nicolae Dărăscu – Vedere către port (30.000 de euro), Nicolae Dărăscu – Han în Dobrogea (21.000 de euro), Nicolae Dărăscu – Chioggia (57.500 de euro), Nicolae Dărăscu – Natură statică cu dovleac (20.000 de euro), Dumitru Ghiaţă – Case la Balcic (14.500 de euro), Francisc Sirato – Lila în galben (50.000 de euro), Jean Alexandru Steriadi – Peisaj de iarnă (20.000 de euro), Jean Alexandru Steriadi – Stradă la Balcic (12.000 de euro), Eustaţiu Stoenescu – Natură statică cu farfurie olandeză (32.000 de euro), Ion Theodorescu-Sion – Palermo (26.000 de euro), Nicolae Toniza – Natură statică cu fructe (55.000 de euro).

    Colecţia gajată de omul de afaceri este completată cu tablouri de mai mică valoare, aparţinând în general unor artişti consacraţi, dar şi pictori mai recenţi: Horia Bernea- Poiana Mărului (2.600 euro), Horia Damian – Portretul pictorului Doru Bucur (4.500 euro), Ştefan Dumitrescu – O cruce pe deal, Adam Bălţatu – La sat (2.000 euro), Ştefan Dumitrescu – Sfat (8.500 euro) , Constantin Pacea – Golf (2.000 euro), Ion Pacea – Natură Statică cu flori şi mere (1.900 euro) , Gheorghe Saru – Peisaj cu cal, Rudolf Schweitzer Cumpăna – Bărci la Hydra (8.500 euro) , Nicolae Tonitza – Bust de fată blondă, Gheorghe Vânătoru – Natură statică cu vase şi mere (5.500 euro), Constantin Artachino – Bordei tătărăsc (4.000 de euro), Constantin Artachino – Han tătărăsc (7.000 de euro), Adam Bălţatu – Case pe valea Siretului (5.500 de euro), Adam Bălţatu – Case la Huşi (4.000 de euro), Adam Bălţatu – După ploaie (4.000 de euro), Adam Bălţatu – Cană cu muşcate (6.500 de euro), Adam Bălţatu – Natură moartă cu vânat (5.000 de euro estimativ), Adam Bălţatu – Case la periferia Iaşului (4.750 de euro), Horia Bernea – Tâmpla (8.000 de euro), Traian Boldea – Grandpa (450 de euro), Traian Boldea – Hello (450 de euro), Marius Bunescu – Drum pe malul lacului în Mangalia (4.500 de euro), Ştefan Dimitrescu – Ai vrea tu! (circa 2.000 de euro), Dumitru Ghiaţă – Pe valea Bistriţei (4.250 de euro), Iosif Iser – Odaliscă (3.000 de euro), Viorel Mărginean – Pasărea Phoenix (8.000 de euro), Samuel Mutzner – Figaro (aproximativ 4.000 de euro), Ion Pacea – Golf auriu (5.000 de euro), Ion Pacea – Marină (1.400 de euro), Constantin Pacea – Patio de Sevilla (1.500 de euro), Constantin Piliuţă – Citadină (4.500 de euro), Constantin Piliuţă – Primăvară (4.250 de euro), Lucian Grigorescu – Case din Via Ripetta (7.000 de euro), Lucian Grigorescu – Uliţa dobrogeană (9.500 euro), Gheorghe Petraşcu- Răsărit la Balcic (7.000 de euro), Nicolae Vermont – Sat de pescari în Bretania (3.250 de euro), Nicolae Vermont – Visare (7.500 de euro).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Patriciu a cerut în instanţă insolventa Mic.ro. Compania are datorii neplătite de mai multe luni către furnizori

    Termenul de judecată a fost stabilit pentru joi. Printre firmele care au cerut în acest an insolvenţa Mic.ro se numără compania de taximetre Meridian, Touring Europabus – aparţinând lui Dragoş Anastasiu, Vel Pitar şi grupul Ţiriac Auto. Datoriile neplătite de mai multe luni, pe care lanţul Mic.ro le-a acumulat către o serie de furnizori, i-au făcut pe mulţi dintre aceştia să stopeze în ultimele luni livrările de mărfuri. Din acest motiv, rafturile magazinelor sunt pe jumătate goale. În plus, unii furnizori au început să se organizeze în asociaţii, pentru a avea mai multe şanse să recupereze banii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro