BusinessMagazin

Tag: patiserie

  • Cine este românca care vinde dulciuri de milioane de euro în România. Ea vrea ca anul acesta să se extindă în toată ţara

     

    Opinie Nicoleta Hriţcu, fondator, Cuptorul Moldovencei (un business care a ajuns anul trecut la o cifră de afaceri de 2,5 milioane de euro)

    Când am gândit businessul meu, l-am gândit ca pe o afacere mică, de familie. Nu căutam succesul, dar îmi doream cu tot dinadinsul să fac ceva foarte bine, să excelez în ceva. Eram foarte frustrată că nu reuşisem să fac ceva extraordinar până la 30 de ani, încât m-am hotărât să prepar cele mai bune prăjituri de casă şi plăcinte din Iaşi. Şi cu gândul acesta mă trezeam în fiecare dimineaţa. Mie îmi place să gândesc lucrurile pe termen lung. Îmi plac foarte mult conceptele de sustenabilitate şi durabilitate. Mi-am dorit să creez ceva valoros şi să generez un impact pozitiv.

    Datorită acestui fapt, sunt foarte atentă la micro şi macromediu, la tendinţe şi influenţe. Industria alimentară – şi mai ales cea de patiserie şi cofetărie – este o industrie foarte dinamică. Barierele de intrare sunt foarte mici. Cu un capital mic – aproximativ 20.000 de euro –  dar cu un plan bun şi cu multă determinare poţi începe o afacere dulce. Datorită fondurilor guvernamentale, anual se deschid peste 100 de cofetării în toată ţara. Însă este adevărat că cei care rezistă mai mult de trei ani sunt mai puţini, iar cei care au şi performanţe sunt sub 10%.

    Mixul de atribute necesare pentru a avea succes în acest domeniu s-a mai schimbat de-a lungul timpului. Au fost perioade când s-a pus accent pe calitatea produsului, pe preţ, dar şi perioade în care s-a ţinut cont de brand, de comunicarea şi relaţiile construite cu clienţii sau de unicitatea ofertei de vânzare. Fiecare antreprenor avea propria strategie. Eu m-am concentrat pe produs şi pe oferta unică de vânzare. Am acoperit o nevoie existentă în piaţă, pentru prăjituri preparate exclusiv din ingrediente naturale – fără margarină, fără premixuri, fără ingrediente care nu sunt conforme cu sănătatea. Este ceea ce fac de mai bine de zece ani.

    Criteriile de diferenţiere sunt cele care ajută un business să reziste în timp. De asemenea, am observat că valoarea echipei a devenit unul dintre factorii esenţiali, iar noi, antreprenorii, este important să înţelegem că trebuie să remunerăm oamenii mai bine. De exemplu, anul trecut am avut rezultate foarte bune în comparaţie cu 2022 şi am luat hotărârea ca toată echipa să primească bonusuri. Eu cred că este foarte important ca oamenii să simtă contribuţia lor la rezultatele companiei.

    Profitul meu a fost diminuat, dar satisfacţia mea este foarte mare când văd oamenii mulţumiţi. Un om care simte că are un scop când vine la serviciu va munci întotdeauna cu drag, iar acest lucru se va reflecta în calitatea produsului final. Acum, lucrurile sunt foarte efervescente în piaţă. Competiţia s-a accentuat şi a devenit mult mai interesantă. Ca tendinţă, remarc segregarea industriei în două mari categorii: produse generice, din ingrediente care nu sunt de calitate, şi produse premium, din ingrediente curate. De aici vin şi strategiile diferite de preţ. Cu cât ai un produs mai greu de reprodus, cu atât ai vânzări mai stabile şi o marjă mai bună, însă, repet, nu cred că este suficient să ai un produs bun. De asemenea, putem privi industria aceasta prin perspectiva globalizării. Întotdeauna m-am întrebat de ce intru în hipermarket la Iaşi şi găsesc prăjituri proaspete (necongelate) din Bulgaria, de exemplu.

    Dar fiind în businessul acesta de peste zece ani, am început să înţeleg. Producătorul din Bulgaria are un produs bun. Probabil au făcut investiţii uriaşe în spaţii de producţie performante, cu procese automatizate şi standardizate, ceea ce le asigură volume mari de producţie la costuri mai mici, deci au un preţ competitiv pe piaţa din România, chiar dacă transportul costă mai mult. La noi, în România, încă nu există producători pe măsura producătorilor europeni şi nici programe dedicate care să încurajeze şi să sprijine antreprenorii în proiecte mari. Totuşi, cred că ne apropiem de momentul în care vor apărea mai multe întreprinderi mari şi în România, pentru că avem resurse şi putem deveni competitivi.

    Mai mult, proximitatea cu Republica Moldova deja încurajează o absorbţie de forţă de muncă facilă. Dacă statul ar genera finanţări avantajoase pentru acest gen de proiecte şi ar investi în programe de consultanţă şi know-how pentru tehnologizare şi digitalizare, ar genera potenţialul creşterii afacerilor mijlocii. Piaţa din România s-a dezvoltat, ne-am educat şi, totodată, a crescut şi puterea de cumpărare. Am devenit mai pretenţioşi şi mai informaţi. Aşa că au apărut multe segmente de piaţă cu nevoi mai elaborate pe partea de food, iar preţul nu mai este astăzi singurul care dictează decizia de cumpărare. Calitatea este importantă, unicitatea şi povestea din spatele businessului (sustenabilitate, impactul asupra mediului, asupra comunităţii şi angajaţilor din companie).

    Au crescut standardele, a crescut şi calitatea ofertei, dar mai ales diversitatea. Cu alte cuvinte, este loc pe piaţă şi pentru produsele de import, şi pentru cele locale. Pe mine mă încântă faptul că cele locale – artizanale – sunt din ce în ce mai căutate şi apreciate. Datoria noastră este să ne cunoaştem clienţii şi să le livrăm experienţe de consum pe măsură. Să îi fidelizam şi să avem grija de ei. O altă constatare pe care am făcut-o în ultimii ani este că oamenii s-au săturat de poveşti fabricate de marketing şi de ambalaje, fiind atraşi tot mai mult de autenticitate. Ca şi când nu mai căutam perfecţiunea, ci emoţia, vulnerabilitatea, simplitatea şi transparenţa. Practic, sunt apreciate calitatea, standardele ridicate dintr-un business şi viziunea celui care creşte businessul.

    În acelaşi timp, oamenii au devenit atenţi la amprenta şi impactul pe care un business le generează în comunitate. Cred că succesul pe care îl are Cuptorul Moldovencei vine din faptul că noi nu am respectat neapărat tendinţe sau manuale de marketing, ci tot ceea ce am făcut, încă de acum zece ani, am făcut din inimă, cu pasiune şi grijă faţă de clienţii noştri şi faţă de plăcintele şi prăjiturile noastre, dar şi faţă de natură şi de comunitatea noastră. Ne-am implicat, am ajutat, am pus şi noi umărul la diverse proiecte. Am avut şi avem colaborări cu parteneri din comunitatea noastră. De exemplu, în prezent, avem proiecte cu Fundaţia Comunitară Iaşi şi cu Asociaţia Iaşi Travel, dar de-a lungul anilor am colaborat cu foarte multe fundaţii şi ONG-uri.

    Mă aştept, în următorii ani, să înflorească afacerile artizanale, dar în acelaşi timp vor apărea şi producători mari în piaţa locală, care să livreze pe plan naţional. De asemenea, îmi doresc să devenim competitivi şi pe piaţă europeana. Dar aici, aşa cum am mai spus, trebuie să luăm în calcul dezvoltarea tehnologiei. Trăim nişte vremuri foarte interesante şi digitalizarea a devenit necesară dacă vrei să ţii pasul. Ori învăţăm, ne adaptăm şi ne îmbunăţim prestaţia în industrie, ori devenim irelevanţi. Cu siguranţă, vom ajunge să folosim şi inteligenţa artificială în laborator. Dar până atunci, avem grijă să fosim la capacitate maximă programul ERP, pentru o mai bună gestionare a resurselor şi un control mai bun al rezultatelor.

    Se schimbă şi legislaţia în domeniul alimentar. Parcă înţelegem, într-un final, că este important ce conţine eticheta, mai ales că apar şi modificări şi restricţii la utilizarea anumitor materii prime sau E-uri. De asemenea, mă aştept să apară produse mai curate şi margarina şi frişca vegetală, din grăsimi hidrogenate, să dispară din toate magaziile laboratoarelor. O alta tendinţă, tot din zona de educaţie şi sănătate, este creşterea cererii pentru produse fară zahăr, fără gluten şi raw vegane. În funcţie de valorile businessului tău, te uiţi la tendinţele din industrie şi-ţi creionezi strategia pe termen scurt, mediu şi lung. Şi te apuci de treabă.    

     

    „Cu cât ai un produs mai greu de reprodus, cu atât ai vânzări mai stabile şi o marjă mai bună, însă, repet, nu cred că este suficient să ai un produs bun. De asemenea, putem privi industria aceasta prin perspectiva globalizării. Întotdeauna m-am întrebat de ce intru în hipermarket la Iaşi şi găsesc prăjituri proaspete (necongelate) din Bulgaria, de exemplu.

  • Cum l-a transformat Fornetti pe român în patiser. Soluţia găsită de companie pentru a trece mai uşor peste criza adusă de pandemie

    Patiseriile, majoritatea cu servirea la geam, se numără printre afacerile grav afectate de pandemie, mai ales în urma lockdownului impus anul trecut în România, pe măsură ce criza sanitară sa acutizat. Fornetti, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de pofil, nu a făcut excepţie. Care a fost colacul de salvare de care sa agăţat pentru a supravieţui?

    Am fost nevoiţi să ne adaptăm unei situaţii total diferite mai repede decât o făcând de obicei. Atunci când în două săptămâni rămâne fără clienţi în proporţie de 90%, provocare devine o adevărată problemă ”, spune Gabriel Voin, director comercial, Fornetti România, adăugând că soluţii şi strategie care i-au ajutat să depăşească pandemia au venit după zeci de încercări nereuşite. Doar aşa că înţeleg că dinamica pieţei era alta şi că trebuia să se adapteze, să regândească totul.

    „Tendinţa de consum a clienţilor sa schimbat, procesul de cumpărare este diferit, fluxurile pietonale sunt uşor schimbate, iar procesele operaţionale s-au modificat substanţial. Toate acestea au reprezentat date noi ale unei ecuaţii pe care a trebuit să o rezolve într-un timp record şi sunt mândri că am reuşit acest lucru în mai puţin de 6 luni de la apariţia pandemiei. ”

    Dacă 2019, un an fără pandemie, „a mers excepţional de bine, a fost un an foarte bun pentru Fornetti”, în 2020, datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice arată că cifra de afaceri înregistrată de Fornetti România a scăzut la 156 de milioane de lei, de la 205 milioane de lei în anul precedent, iar profitul net s-a diminuat la sub 1 milion de lei, de la 15 milioane în urmă cu doi ani. Pentru 2021, Voin estimează o creştere de două cifre faţă de anul trecut. „Suntem foarte optimişti, deoarece graficul de vânzări nu s-a restrâns şi suntem siguri că vor fi rezultate bune şi pentru ce a mai rămas din acest an. Vânzările merg bine, avem un număr constant de magazine şi parteneri de franciză, suntem pe drumul cel bun.”

    Una dintre deciziile importante luate de reprezentaţii businessului în 2020 a fost să păstreze echipa intactă.  „Nu am disponibilizat pe nimeni şi suntem bucuroşi că ne-am păstrat numărul de angajaţi şi în anul greu care a trecut. A existat şomaj tehnic pentru muncitorii din producţie în primăvara anului trecut, iar restul angajaţilor au muncit remote, acolo unde s-a putut.” Compania are în jur de 450-480 de angajaţi, la sediul central din Timişoara şi la cele două puncte de lucru din Judeţul Harghita şi Bucureşti.

    O altă strategie adoptată de companie anul trecut, după declinul vânzărilor clasice în urma scăderii  traficului şi a direcţionării consumului cu preponderenţă către comenzile online a fost lansarea, în luna aprilie, a unei game noi de produse congelate, reambalate în cantităţi mai mici, de 1 kilogram, pe care clienţii le puteau achiziţiona inclusiv din retail – mai exact din magazinele Penny, sau online, prin platformele de food delivery, şi prepara în propria locuinţă. Reambalarea şi dezvoltarea produselor pentru a fi coapte acasă a reprezentat o premieră în istoria de aproape 20 de ani a companiei Fornetti, spuneau reprezentanţii businessului într-un material anterior publicat în ediţia specială „Cele mai inovatoare companii din România” din 2020, realizată de Business MAGAZIN. „Hai să coacem acasă (numele noii game – n. red.) a fost un real succes în perioada lockdownului, în special în retail. Penny a fost singurul retailer care a înţeles şi care a fost de acord să pornim acest tip de proiect de a comercializa produsele din gama specială, gândite pentru a fi pregătite în cuptorul propriu de acasă. Şi acum produsele sunt disponibile, ele bucurându-se în continuare de succes în rândul consumatorilor”, notează Voin.

    În prezent, portofoliul businessului numără în jur de 50 de sortimente pe piaţa de franciză din România, unele permanente, altele, produse speciale, de sezon. „Mini cu telemea este vedeta noastră, de peste 15 ani de zile fiind în topul vânzărilor. Se bucură de succes şi produsele cu telemea şi caşcaval, sărăţelele cu caşcaval sau cele cu fructe ca vişine, caise sau ciocolată şi brânză dulce.” În legătură cu interesul tot mai mare al românilor pentru alimentele bio şi vegane, Voin spune că, din fericire, piaţa s-a dezvoltat foarte mult în plan local în ultimii ani, românii fiind destul de apropiaţi de gusturile şi tendinţele venite din Vest, însă compania nu a inclus încă în portofoliu acest tip de produse. „E o piaţă mare şi bogată în România şi fiecare consumator are ocazia să încerce exact ceea ce caută. Momentan, Fornetti nu dispune de astfel de produse, însă analizăm acest aspect şi este unul dintre subiectele abordate în şedinţele de realizare a strategiei pe termen lung.”

    Media clienţilor companiei este puţin peste 1 milion pe săptămână la nivel naţional, iar Voin spune că graficul care indică numărul consumatorilor a fost tip fierăstrău de-a lungul anului 2020 şi începutul anului 2021, în funcţie de restricţiile de circulaţie impuse de autorităţi. „Spre surprinderea noastră, migrarea clienţilor spre online nu a influenţat atât de mult cifra totală, procentul de atragere a clienţilor crescând chiar cu 2%.” În ceea ce priveşte profilul clientului Fornetti şi modul în care s-a schimbat în ultimii ani, Voin spune că acesta este un aspect foarte complex deoarece studiile de piaţă desfăşurate constant le oferă cifre privind toate categoriile de vârstă. „Principalii noştri consumatori sunt femeile şi copiii. În ultimii ani, datorită campaniilor de marketing desfăşurate, am reuşit să îmbunătăţim cifrele privind categoria de clienţi cu vârstă cuprinsă între 18 şi 30 de ani, categorie pe care o consideram deficitară acum 4 ani.”

    Despre evoluţia pieţei locale de francize, pentru care Fornetti este un jucător reprezentativ, Voin spune că, în ciuda problemelor aduse de criza sanitară, aceasta a fost stabilă şi pe perioada pandemiei. „Nu s-au închis în mod definitiv magazine, ci doar au avut activitatea oprită temporar, în special cele aflate în apropierea şcolilor şi clădirilor de birouri. Munca de acasă şi şcoală online s-au simţit în încasările magazinelor Fornetti.” El adaugă însă că, în mod surprinzător, anul 2020, un an sub semnul lockdownului, nu a încetinit ritmul de dezvoltare al reţelei Fornetti. „Ne mândrim că am inaugurat punctul de lucru numărul 800 în România.” Compania are şi o flotă proprie de peste 150 de maşini, de la autovehicule pentru angajaţi până la maşini utilitare, bus transport persoane sau TIR-uri.

    Potrivit lui, costurile deschiderii unei unităţi Fornetti sunt diferite în funcţie de fiecare spaţiu, există totuşi de taxă de intrare în sistem de 1.000 de euro, urmează de necesitate dotării spaţiului cu mobilier şi utilizare specific francizei, cost care variază între 3.500 şi 8.000 de euro .

    Pentru anul financiar 2020-2021, compania are un buget de investigaţii de circa 5 milioane de lei. „Investiţiile vizită în principal utilaje necesare în producţie, echipament pentru revista, precum şi alte echipamente de natură tehnică şi IT.” Pe termen lung, Gabriel Voin spune că nu sunt încă stabilite cifre exacte pentru investigaţii, precizând că acestea sunt împărţite, la nivel de grup, între cele trei fabrici, în funcţie de necesităţi.