BusinessMagazin

Tag: patent

  • Pentru ce tipuri de medicamente se vor aplica ieftiniri dupa ce Guvernul a aprobat metodologia privind preţurile medicamentelor

    Executivul a adoptat în şedinţa de miercuri Hotararea de Guvern privind aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România.

     “Prin această Hotărâre de guvern se aduce mai multă stabilitate şi predictibilitate cadrului legislativ şi economic în privinţa medicamentelor eliberate pe bază de reteţă. Pentru a asigura accesul pacienţilor la tratament şi pentru a se evita o nouă criză a medicamentelor, în cazul produselor al căror patent a expirat (off-patent) se va realiza o ieftinire în trepte a acestora. De la 1 aprilie 2017 se va aplica o ieftinire de 10% a medicamentelor pentru care patentul a expirat (off-patent), de 10% în al doilea an şi de 15% în al treilea an”, transmite Ministerul Sănătăţii printr-un comunicat de presă.

    Pentru restul medicamentelor prescrise cu reţetă, procedura de calculare a preţului rămâne neschimbată, bazându-se pe cel mai mic preţ european din 12 ţări, informează ministerul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pentru ce tipuri de medicamente se vor aplica ieftiniri dupa ce Guvernul a aprobat metodologia privind preţurile medicamentelor

    Executivul a adoptat în şedinţa de miercuri Hotararea de Guvern privind aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România.

     “Prin această Hotărâre de guvern se aduce mai multă stabilitate şi predictibilitate cadrului legislativ şi economic în privinţa medicamentelor eliberate pe bază de reteţă. Pentru a asigura accesul pacienţilor la tratament şi pentru a se evita o nouă criză a medicamentelor, în cazul produselor al căror patent a expirat (off-patent) se va realiza o ieftinire în trepte a acestora. De la 1 aprilie 2017 se va aplica o ieftinire de 10% a medicamentelor pentru care patentul a expirat (off-patent), de 10% în al doilea an şi de 15% în al treilea an”, transmite Ministerul Sănătăţii printr-un comunicat de presă.

    Pentru restul medicamentelor prescrise cu reţetă, procedura de calculare a preţului rămâne neschimbată, bazându-se pe cel mai mic preţ european din 12 ţări, informează ministerul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea inventatorului care a dat în judecată Apple pentru 10 miliarde de dolari. Susţine că a inventat iPhone-ul

    Thomas Ross, un american care locuieşte în Florida, a  dat în judecată Apple pentru 10 miliarde de dolari, precum şi pentru drepturi de autor pe toate viitoarele vânzări ale Apple. El pretinde că gigantul fondat de Steve Jobs a furat designul său pentru un dispozitiv electronic de citit, potrivit The Telegraph.

    Publicaţia britanică a obţinut o copie a documentelor procesului în care se arată că reclamantul, Thomass Ross, a făcut designul unui dispozitiv similar iPhone în 1992, iar acesta a fost în mod repetat ”exploatat de dispozitivele iPhone, iPod, ş.a., ale Apple”.

    Ross susţine că a aplicat pentru obţinerea unui patent al dispozitivului de citit în 1992 şi a oferit imagini ale desenelor ce au susţinut formularele completate pentru  obţinerea patentului în proces. Desenele arată un dispozitiv în formă rectangulară şi un ecran mare, ce ar putea suporta dispozitive suplimentare precum speakere şi microfoane, etc.  Problema este că desenele lui Ross includ mai multe caracteristici pe care iPhone nu le-a avut nicioadată, printre care şi o tastatură fizică poziţionată sub display.

    Totodată, Ross nu deţine patentul pentru tehnologia sa: deşi a aplicat pentru obţinerea acestuia în 1992, nu şi-a plătit taxele asociate obţinerii patentului. Dar asta nu l-a oprit pe Ross. El a adăugat relatărilor din procesul în care a acuzat Apple că această companie i-a cauzat ”un prejudiciu mare şi ireparabil, care nu poate fi compensat integral sau măsurat în bani.”

  • Cele mai inovatoare companii din lume, conform Thomson Reuters

    De ce are o companie nevoie pentru a deveni cu adevărat inovatoare şi care sunt cele care schimbă lumea de astăzi, aşa cum o ştim?

    Rândurile de mai sus se regăsesc în raportul Top 100 Global Innovators, realizat de Thomson Reuters şi ajuns la cea de-a cincea ediţie; pe scurt, documentul îşi propune să descopere companiile care influenţează modul în care trăim. Top 100 Global Innovators este o listă a companiilor care au ieşit în evidenţă transformând creativitatea şi originalitatea în bunuri tangibile.

    Pentru a alege companiile din Top 100 Global Innovators, cei de la Thomson Reuters folosesc o serie de instrumente pentru a monitoriza patentarea proprietăţii intelectuale, precum Derwent World Patent Index, Derwent Patent Citation Index, Quadrilateral Patent Index şi Thomson Innovation. Pornind de la aceste resurse, companiile sunt evaluate pe baza mai multor criterii, inclusiv volumul de patente pentru invenţii, rata de succes a patentelor depuse, obţinerea protecţiei pentru patente pe pieţele dezvoltate şi influenţa patentelor asupra altor companii. Lista pe 2015 oferă mai multe schimbări faţă de anii trecuţi, reflectând modul în care balanţa de putere s-a schimbat în lume atunci când vine vorba de inovaţie şi comerţ.

    În ansamblu, Top 100 Global Innovators demonstrează beneficiile aduse de încurajarea inovaţiei, precum şi de investiţiile în protecţia proprietăţii intelectuale. Companiile prezente în raportul celor de la Thomson Reuters au generat în 2014 venituri de peste 429 trilioane de dolari şi au investit peste 20 de trilioane de dolari în cercetare şi dezvoltare. 40 de companii s-au regăsit şi în listele din anii trecuţi, iar cel mai inovator stat pare a fi Japonia, cu 15 companii care „s‑au abonat“ la raportul celor de la Thomson Reuters.

    Statele prezente în Top 100 Global Innovators 2015 reprezintă trei continente, în vreme ce 75% din companii provin din Japonia şi Statele Unite, transformând aceste ţări în adevărate hub-uri ale inovaţiei.

  • Bărbaţii din România plătesc 26.000 de euro pe zi pentru Viagra şi alte pastile care tratează impotenţa

    Filmul „Love and Other Drugs“, o comedie romantică din 2010, descrie poate cel mai bine impactul avut de substanţa magică citrat de sildenafil în rândul clienţilor din Statele Unite ale Americii odată cu lansarea pe piaţă. Pelicula descrie povestea unui reprezentant medical responsabil de distribuirea primelor mostre de Viagra către bărbaţi, în 1998. De la liste de aşteptare şi până la bărbaţi care şi-au salvat căsnicia, Viagra a ajuns în scurt timp unul dintre cele mai vândute medicamente din SUA. Iar munca reprezentanţilor medicali se transformase brusc în cel mai uşor job avut vreodată, după ce pacienţii făceau coadă la medic pentru a obţine o reţetă.

    Treptat, molecula s-a răspândit pe toate continentele, fiind unul dintre cele mai răsunătoare succese ale americanilor de la Pfizer, producătorul de medicamente american care practic a inventat termenul de „disfuncţii erectile“, o afecţiune tratată până atunci doar chirurgical sau cu remedii naturiste. Timp de cinci ani, Viagra a controlat o piaţă a disfuncţiilor erectile unde concurenţii lipseau.

    Abia la sfârşitul anului 2003, Levitra, produs de Bayer, şi Cialis, produs de Eli Lilly, medicamente care aveau să devină principalii concurenţi ai Viagra, obţineau aprobarea Food and Drug Administration (FDA), autoritatea de resort din SUA, intrând treptat în lupta pentru câştigarea de cotă de piaţă. La mai bine de un deceniu de la lansare, Viagra încă generează pentru Pfizer vânzări de 2 miliarde de dolari la nivel global, însă în lupta pentru arma secretă a bărbaţilor au intrat în ultimele 12 luni alte zeci de companii după ce brevetul companiei pentru descoperirea acestei substanţe expiră în tot mai multe ţări.

    Dacă în 2000 Viagra controla peste 90% din piaţa medicamentelor destinate disfuncţiilor erectile, în 2007 aceasta a coborât sub 50%. Cota de piaţă a Viagra la nivel global a ajuns la mai puţin de 40% anul trecut, conform datelor IMS Health. Judson Clark, un analist în cadrul Edward Jones, previzionează că vânzările de Viagra vor continua să scadă cu 5% în fiecare an, potrivit AP.

    O pastilă Viagra costă circa 35-40 de lei pe piaţa din România, însă alternativele mai ieftine pot avea preţuri mai mici de până la zece ori. Din vara anului trecut, patentul Viagra a expirat în statele Uniunii Europene şi Canada, în timp ce SUA recunoaşte „monopolul“ pastilei albastre încă cinci ani, după ce FDA a prelungit patentul care expira în martie 2012 până în martie 2020. Piaţa americană este cea mai importantă pentru companiile care produc astel de medicamente, potrivit statisticilor citate de presa de peste ocean, dat fiind că India şi China au permis de mulţi ani existenţa unor pastile similare, dar fabricate local, ca urmare a preţului prohibitiv pentru locuitorii celor două ţări. Brevetele pentru Cialis şi Levitra urmează să expire în 2017 şi respectiv 2018 pe piaţa americană. Jumătate din vânzările de Viagra ale Pfizer provin însă din alte pieţe decât SUA.

    Prima măsură luată de Pfizer odată cu expirarea brevetului în Europa a fost cea a demarării vânzării online a Viagra pe propriul site, potrivit Associated Press. Se întâmpla în vara anului trecut, după ce compania a dat publicităţii rezultatele unui studiu intern care arăta dimensiunea uriaşă a vânzărilor de produse contrafăcute. Oficialii companiei Pfizer au cumpărat în 2011 Viagra de la cele mai populare 22 de farmacii de pe internet şi au testat pastilele în laboratoare, descoperind că 77% dintre acestea nu erau originale. Mai mult, majoritatea aveau jumătate sau mai puţin de jumătate din substanţa activă responsabilă de creşterea performanţelor sexuale. Sunt bine cunoscute campaniile de publicitate online care promit potenţialilor clienţi preţuri cu 95% mai mici decât preţul pieţei pentru o cutie de Viagra, iar credulii care cad în capcană sunt de ordinul milioanelor, potrivit AP. Jumătate dintre cei care consumă sau ar vrea să consume Viagra consideră că preţul este mai mare decât şi-ar putea permite şi preferă variantele mai ieftine, se arată într-o cercetare a New Jersey Medical School.

    Oricum, lista medicamentelor care conţin substanţa sildenafil este acum generoasă, în piaţa românească întrând jucători precum KRKA cu brandul Vizarsin, Zentiva cu Vigrande, dar şi Terapia, Actavis şi Dr. Reddy’s, Teva sau Polpharma. Preţurile pentru varianta generică a Viagra variază între 10 şi 20 de lei pentru o pastilă, aşadar la un preţ cu peste jumătate mai mic.

  • Banca americană JP Morgan vrea să patenteze un sistem de plăţi similar cu bitcoin

     La fel ca bitcoin, sistemul JPMorgan ar permite utilizatorilor să efectueze plăţi electronice anonime pe internet, fără să fi nevoiţi să-şi dezvăluie numele, numărul contului sau să plătească comisioane, arată documentele depuse pentru obţinerea patentului, potrivit cotidianului Financial Times.

    Cererea JPMorgan pune în lumină cursa dintre marile bănci, operatorii de carduri şi companii precum Google, Apple şi PayPal, toate dornice să obţină un profit cât mai mare pe piaţa în expansiune a serviciilor de plăţi online.

    Companiile active în mod tradiţional în sectorul financiar trebuie să concureze cu monede virtuale, pe care unele persoane le consideră sisteme alternative de plată viabile, capabile să rivalizeze în viitor marile bănci şi companii de carduri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Batalia pe “medicamentele nimanui”

    Considerate a fi “rudele mai sarace” din businessul farmaceutic, medicamentele generice (cele iesite de sub protectia patentului) revin periodic in atentia producatorilor, de fiecare data cand acestia au de suferit de pe urma expirarii unor importante patente de medicamente originale ori cand economia merge suficient de nesigur incat sa nu mai permita investitii extravagante in cercetare. E si cazul momentului actual.

    Reorientarea catre generice, unde marjele de castig sunt mai mici decat in afacerile cu medicamente originale, insa veniturile sunt mai stabile, ar putea aduce in viitorul apropiat noi tranzactii ce vor reconfigura clasamentul celor mai mari companii de profil. Una dintre posibilele tranzactii este preluarea producatorului Actavis de catre grupul Novartis, care vrea sa-si intareasca divizia de generice Sandoz. Daca tranzactia s-ar realiza, atunci decalajul dintre Sandoz si Teva, principalii producatori de generice, s-ar reduce considerabil.

    “Si geografic ar fi o complementaritate”, remarca Adrian Lakatos, presedintele companiei de consultanta in domeniu AL Pharma Consulting, explicand ca, in eventualitatea acestei preluari, Sandoz si-ar intari pozitia pe pietele americana si ruseasca, iar in Romania, Novartis ar deveni liderul pietei. Pentru o piata romaneasca unde clasamentul celor mai mari companii farmaceutice a fost stabil mai multi ani, rasturnarea ierarhiei este o premiera, dar nu si o surpriza de proportii, tinand seama de faptul ca in perioada iulie 2007-iunie 2008, primii mari trei jucatori – GlaxoSmithKline, Roche si Novartis – si-au aliniat cotele de piata, la 6,9%, si au realizat vanzari apropiate ca valoare, potrivit datelor Cegedim.

    Miscari de acest gen s-ar putea produce si in esalonul companiilor autohtone; chiar daca actuala criza financiara ar putea reduce din avantul achizitiilor, exista cel putin doi producatori interesanti sub aspectul preluarii, spune Lakatos – este vorba despre Antibiotice Iasi si de LaborMed. Desi nu acum; avand in vedere ca primul inca asteapta sa fie privatizat, iar al doilea se afla in plin proces de crestere odata cu preluarea de catre fondul de investitii Advent International (cel care a detinut si Terapia inainte de vanzarea catre indienii de la Ranbaxy), analistul considera ca niciuna dintre tranzactii nu va avea loc mai devreme de 2010-2011.

    Ce inseamna, pentru un producator de generice, sa fie interesant pentru un posibil cumparator? Consultantul farma Nicolae Iordache Iordache este de parere ca cine achizitioneaza un fabricant de generice urmareste sa obtina capacitatile de productie si portofoliul de produse inregistrate sau in curs de inregistrare.Pentru producatorii ale caror afaceri devin vulnerabile odata cu expirarea unor patente de medicamente, businessul cu generice este o masura de siguranta, chiar daca marjele de profit se situeaza la jumatatea celor originale, iar veniturile aduse de acest segment reprezinta, in general, doar 15-20% din veniturile celor mai mari jucatori din industria de profil.

    Asa se explica de ce si companii cunoscute pentru activitatile de cercetare si dezvoltare, precum japonezii de la Daiichi Sakyo, si-au intors privirile catre generice, odata cu preluarea partiala a companiei indiene Ranbaxy Laboratories (cea care detine, in Romania, producatorul clujean Terapia). Afacerile cu generice au un risc relativ scazut pe termen lung si o predictibilitate mai mare, dar se pot constitui si intr-o sursa suplimentara de finantare a cercetarii, tinand cont ca dezvoltarea unui nou medicament ajunge sa coste sute de milioane de dolari.

    Din calculele sefului AL Pharma Consulting reiese ca un medicament, in perioada de comercializare sub patent, inregistreaza un profit operational de 50% din cifra de afaceri, iar dupa amortizarea costurilor de cercetare si dezvoltare genereaza un profit in jur de 35%. “O asemenea profitabilitate o mai intalnim in industrii de varf precum IT si telecomunicatii”, conchide Lakatos. Deocamdata, sectorul medica mentelor generice din Europa Centrala si de Est ramane promitator sub aspectul marjelor de profit si al ratei de crestere, dupa cum releva un studiu recent al companiei de consultanta McKinsey.

    Cheltuielile pentru sanatate ale unui locuitor din zona s-au ridicat, in 2006, la 400 de dolari, de zece ori mai putin decat suma alocata de un german sau spaniol. Astfel, sustin specialistii McKinsey, miza pusa in joc este dezvoltarea pietei de generice din regiune, care, cu o pondere de 40% din totalul de 23 de miliarde de dolari, cat inseamna cheltuielile totale pentru farmaceutice in aceste tari si un ritm de crestere peste cel al economiilor din regiune, are sanse ca in urmatorii cinci ani sa depa- seasca pietele americane si vest-europene.

    Printre exemplele pe care consultantii le dau pentru a ilustra interesul investitorilor straini de a exploata potentialul de dezvoltare al pietei se numara si Romania. Bogdan Belciu, seful filialei locale a companiei de consultanta A. T. Kearney, aduce ca argument faptul ca, desi ponderea medicamentelor originale a crescut in termeni relativi in ultimii cinci ani, cea a genericelor a fost in 2007 de 83% ca volum, iar ca valoare de 47%. Mersul pietei din regiune a presupus pana acum o serie de achizitii; unele companii, precum Zentiva, Krka si Gedeon Richter (prezente si pe piata romaneasca) au devenit grupuri regionale de succes, iar altele, ca Lek sau Pliva, au facut obiectul unor preluari (Polpharma, la randul sau, trebuia sa fie cumparata de Gedeon Richter, insa negocierile au esuat).

    “Consolidarea, in special in domeniul genericelor, va continua, pentru ca in acest segment, economiile de scara conteaza”, spune Bogdan Belciu. Economia de scara va conta intr-adevar suficient de mult, e de acord Nicolae Iordache Iordache – “ceea ce va fiinsa destul de incert e marja de profit realizata de un astfel de model, care va fi din ce in ce mai mica”. Consultantul se intreaba pana cand patentul va mai fi un model de afacere viabil in industria farmaceutica, explicand ca aceasta s-a dezvoltat pe baza productiei de medicamente, dar acum incearca, deocamdata fara prea mare succes, sa se pozitioneze ca o industrie ce ofera servicii mai complexe, dincolo de tablete sau fiole. “Farma este, in primul rand, o afacere care produce bani. Cand banii nu vor mai fi suficienti pentru actionari, multi dintre ei isi vor redirectiona investitiile catre alte domenii mai profitabile, cum ar fi serviciile integrate de sanatate.”