Tag: pasta de dinti

  • Radiografia pieţei de circa 30 mld. euro a bunurilor de larg consum. Alimentele “mănâncă” mai bine de jumătate din total, iar 5,4 mld. euro merg pe sucuri şi apă. Românii cheltuie pe alcool cât pe săpun, detergent şi pastă de dinţi

    Consumul a scăzut constant în primele nouă luni din an pe o piaţă unde preţurile bunurilor de larg consum au continuat să crească cu 15-23%.

    Românii cheltuie anual 30 mld. euro pe bunuri de larg consum, adică pe alimente, băuturi non-alcoolice, băuturi alcoolice şi bunuri nealimentare, respectiv produse de îngrijire personală şi a locuinţei. În primele nouă luni din acest an, vânzările de astfel de articole FMCG au crescut cu 16,2%, avansul fiind susţinut de fapt doar de scumpiri, pe o piaţă unde consumul a scăzut, arată datele companiei de cercetare de piaţă NielsenIQ.

    Evoluţia vânzărilor în 2023 (în primele trei trimestre), un an marcat în continuare de inflaţia ridicată, de dobânzile mari şi de incertitudine, diferă de la o categorie de produse la alta. Astfel, cel mai mult au crescut vânzările de sucuri şi apă, cu 18%, iar cel mai puţin cele de băuturi alcoolice (14,2%). De altfel, preţul la apă minerală aproape s-a dublat în ultimii doi ani.

    Trebuie ţinut cont că, deşi inflaţia a coborât treptat în 2023, de la trimestru la trimestru, ea a rămas la aproape 15% în cazul bunurilor FMCG (în ansamblu), chiar şi la final de septembrie. Datele NielsenIQ arată că în primele trei luni din an, preţurile de alimente, băuturi şi produse de îngrijire (personală şi a locuinţei) creşteau cu peste 23%. În trimestrul următor, scumpirile erau de puţin sub 20%, pentru ca apoi inflaţia să coboare la 14,6%.

    Cea mai mare parte a sumei cheltuite pe bunuri de larg consum merge către alimente, e vorba de mai bine de jumătate din totalul de circa 30 mld. euro. A doua cea mai mare sumă e alocată către băuturi non-alcoolice, segment ce reprezintă 18% din piaţă. Mai exact, românii cheltuie anual 5,4 mld. euro pe an pe apă minerală (plată şi carbogazoasă) şi pe sucuri (cu sau fără acid), arată calculele ZF.

    Totodată, este interesant de remarcat că suma alocată pentru alcool e similară cu cea pentru produse de îngrijire personală şi a locuinţei (bunuri nealimentare).

    ZF a scris în mai multe rânduri că în România consumul de produse precum detergent, pastă de dinţi, deodorant ori şampon e sub media europeană şi chiar sub cea regională, iar asta în condiţiile în care preţurile pentru astfel de bunuri sunt aliniate pe plan local cu cele din Occident, iar asta în pofida diferenţei de putere de cumpărare. Multe din aceste articole, atât cele de îngrijire personală, cât şi a locuinţei vin din import. În ceea ce priveşte consumul, el diferă puternic între mediul urban şi cel rural.

    Asta face ca anual, românii să cheltuie pe astfel de bunuri puţin peste 4 mld. euro, potrivit calculelor ZF pe baza datelor NielsenIQ şi a celor din piaţă.

  • Românii consumă de trei ori mai puţină pastă de dinţi decât media europeană

    Un român a consumat anul trecut în medie 1,5 tuburi de pastă de dinţi (75 ml), în scădere cu 17% comparativ cu 2007, în condiţiile în care creş­terea preţurilor a urcat valoarea pie­ţei cu 40% în lei, arată o analiză a ZF pe baza datelor din piaţă. Asta înseamnă că anul trecut s-au vândut aproximativ 30 milioane de tuburi de 50 ml. În România con­sumul de pastă de dinţi este de trei ori mai mic comparativ cu celelalte ţări europene, la nivelul Uniunii Europene în anul 2008 media fiind de 251 ml de pastă de dinţi per capita, adică cinci tuburi, potrivit datelor Comisiei Europene.  În România nu există nicio instituţie care să deţină date despre consumul de produse pentru îngrijire orală, oficialii aruncând vina unii pe alţii atunci când sunt întrebaţi de statistici care în alte ţări sunt mai mult decât normale. Totodată, întreprinderile locale care produceau pastă de dinţi au fost demolate, în prezent ne­mai­func­ţio­­nând nicio fabrică de pastă de dinţi.  Ultimul care a plecat a fost Colgate, cel mai mare produ­că­tor de pas­tă de dinţi din lume, care a re­nun­ţat la fabrica din Braşov în 2008.

    Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro

     

  • Cum se spala romanii sau cearta cu apa si sapunul

    Obiceiurile cetatenilor romani legate de propria igiena nu sunt
    tocmai cele mai sanatoase. Este concluzia studiului Agentiei pentru
    Strategii Guvernamentale, care scoate in evidenta unele cifre ce
    pot parea ingrijoratoare. Doar jumatate din populatie face dus sau
    baie zilnic sau aproape zilnic, in timp ce un om din zece se
    preocupa de curatenia personala de cateva ori pe luna sau mai
    rar.

    Daca v-ati intrebat vreodata de ce consumul de guma de mestecat
    ajunge, la nivel de tara, la peste 3.000 de tone anual, explicatia
    poate sta in faptul ca 5% dintre concetatenii nostri nu se spala
    niciodata pe dinti, iar alti 5% se intalnesc cu periuta o data pe
    luna sau mai rar. Totusi, la acest capitol stam cel mai bine, daca
    luam in calcul ca aproape 70% recurg la periaj zilnic. Potrivit
    datelor companiei de cercetare de piata GfK, 37% din volumul de
    pasta de dinti a fost consumat de locuitorii din Bucuresti si
    orasele mari, cu mai mult de 150.000 de oameni. Ponderea lor in
    structura gospodariilor la nivel national este de 29%. La polul
    opus, cel mai mic consum (15%) se intalneste la tara, in
    gospodariile formate dintr-o singura persoana, care la nivel
    national reprezinta un sfert din totalul gospodariilor.

    Cat despre spalatul pe cap, cei mai multi (67%) prefera spalatul
    pe cap de cateva ori pe saptamana, in timp ce 17% afirma ca se
    spala de cateva ori pe luna. Studiile GfK arata ca, in 2009, cel
    mai mult sampon s-a consumat in gospodariile unde varsta capului
    familiei era cuprinsa intre 40 si 49 de ani. Acestea au realizat
    31% din achizitiile de sampon la nivel national. Cel mai mare volum
    de deodorante si produse antiperspirante a fost consumat in
    familiile cu 3-4 membri, a caror pondere in Romania este de 37%.
    Gospodariile din orasele mari si Bucuresti au cumparat peste 40%
    din volumul total de deodorante anul trecut. In ce priveste
    veniturile, gospodariile ce castiga mai mult de 2.400 de lei pe
    luna primeaza in topul consumului. Cel mai ridicat consum de
    detergenti pentru haine (31% din volumul total vandut) este
    inregistrat in Muntenia-Dobrogea, precum si familiile cu copii de
    pana in 14 ani (30%). Aproape un sfert din familiile din Romania au
    copii sub 14 ani.

    O componenta importanta in aceasta ecuatie este gradul de
    racordare al populatiei la reteaua de apa si canalizare – potrivit
    Administratiei Nationale Apele Romane, doar 51% la nivel national.
    Procentul arata si mai rau daca luam in calcul ca in ultimii doi
    ani a crescut doar cu 1,5%, iar, in acest ritm, vom putea vorbi
    despre acoperirea integrala a tarii cu servicii de apa si
    canalizare abia in 30-40 de ani.