BusinessMagazin

Tag: PASOK

  • Grecia: Antonis Samaras remaniază Guvernul, numindu-l pe Venizelos ministru de Externe şi vicepremier

     Potrivit listei noului Guvern, socialiştii din cadrul Pasok îşi consolidează prezenţa cu un sfert din portofolii, între care patru ministere în loc de două în Guvernul precedent, care a durat un an.

    Remanierea are loc după plecarea, săptămâna trecută, a partidului stângii democratice Dimar, care s-a retras din coaliţie în urma unei crize provocate de decizia lui Samaras de a închide radio-televiziunea publică ERT, suprimând 2.700 de locuri de muncă.

    La portofoliul-cheie al Finanţelor, care se ocupă de negocierile cu creditorii externi ai Greciei şi cu lansarea marilor reforme ale ţării, Yannis Stournaras rămâne cu întreaga sa echipă.

    Fost ministru al Finanţelor şi artizan al restructurării datoriei greceşti în martie 2012 în Guvernul lui Lucas Papademos, Venizelos, în vârstă de 56 de ani, este un jurist membru notabil al Pasok de la sfârşitul anilor ’80, care şi-a asumat mai multe portofolii ministeriale în guvernele succesive socialiste din anii ’90 şi 2000.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALEGERI GRECIA: De ce toarnă apă rece Nouriel Roubini peste entuziasmul Europei

    “Grecia către lume: Da, noi putem (să împingem problema mai departe)! Până când o să ajungă avalanşă şi o să dea într-un zid!” scris Roubini, parafrazând ironic sloganul “Yes, we can” al campaniei lui Barack Obama. “În 6-12 luni de zile, guvernul format de Noua Democraţie şi PASOK va cădea, pentru că economia va intra în depresiune. Pe urmă vor fi alte alegeri, Syriza va câştiga şi va avea loc Grexit” (ieşirea Greciei din zona euro).

    Luni, Antonis Samaras a început deja discuţii cu socialiştii de la PASOK şi cu alte partide mai mici pentru formarea unei coaliţii de guvernământ. Noua Democraţie a câştigat alegerile cu 29,66% din voturi, depăşind Syriza, partidul stângii radicale, care a obţinut 26,89%, şi PASOK, fostul partid de guvernământ, care a adunat 12,28%, conform publicatiei Kathimerini.

    Cancelarul german Angela Merkel, aflată la reuniunea G20 de la Los Cabos, în Mexic, l-a sunat pe Samaras să-l felicite pentru victoria Noii Democraţii pentru victorie, iar şeful Consiliului European, Herman van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Barroso, au difuzat o declaraţie comună în care îşi afirmă susţinerea pentru Grecia ca “membră a familiei UE şi a zonei euro” şi îşi exprimă speranţa că noul guvern va fi format repede.

    Roubini este un vechi critic al lui Antonis Samaras, liderul formaţiunii câştigătoare a alegerilor, partidul de dreapta Noua Democraţie. În noiembrie anul trecut, pe când Noua Democraţie era în opoziţie, Roubini deplângea ipocrizia lui Samaras, care a făcut toate eforturile posibile să dea jos guvernul Papandreou şi a cerut alegeri anticipate în locul unui guvern de uniune naţională, doar pentru ca Samaras să poată să-i ia locul lui Giorgios Papandreou, fostul premier al PASOK.

    “Vulpea grecească (Noua Democraţie) care a dat iama prin coteţul cu găini acum vrea să se facă iar paznică la el. Credibilitatea lor e mai murdară decât noroiul”, afirma atunci Roubini. Partidul lui Samaras a pierdut în 2009 alegerile la o diferenţă mare în favoarea socialiştilor lui Papandreou, fiind sancţionat de electorat pentru corupţie şi proasta gestionare a economiei. Ulterior, guvernul Papandreou a reclamat că fostul guvern, condus de Costas Karamanlis, a falsificat cifrele deficitului bugetar şi ale datoriei publice pe 2009, care au fost apoi revizuite de mai multe ori în 2010, spre consternarea UE.

    Citiţi aici despre ce poate face Grecia ca să-şi redreseze economia

    Alegerile din Grecia au avut un efect relativ scurt asupra pieţelor financiare, care în primele ore ale zilei de luni au crescut. Moneda euro a crescut şi ea cu 0,5% faţă de vineri în tranzacţiile din Asia, la 1,2748 dolari. Ulterior însă, pieţele s-au concentrat din nou asupra problemelor din Spania şi Italia, ducând randamentele obligaţiunilor pe 10 ani ale Spaniei peste pragul critic de 7%, la 7,08%, iar pe cele ale obligaţiunilor Italiei la 6,05%, conform Dow Jones.

    Citiţi aici despre situaţia Spaniei

    O interpretare a recăderii pieţelor, conform unui analist de la Commerzbank, este că rezultatul alegerilor din Grecia ar putea duce la o oarecare delăsare a liderilor europeni, care nu mai sunt stimulaţi să ajungă la “o soluţie îndrăzneaţă” cu ocazia Consiliului European din 28 iunie. indiferent ce ar înţelege analiştii prin “soluţie îndrăzneaţă”, liderii europeni au dat de înţeles, înainte de votul de duminică al grecilor, că dacă electoratul votează cu partidele favorabile acordurilor cu creditorii externi, criteriile pentru acordarea pe viitor a finanţării pentru Atena ar putea fi relaxate.

    După Nouriel Roubini, alegerile din Grecia sunt doar un fenomen marginal, fiindcă problema de bază acum pentru zona euro e că Spania şi Italia îşi vor pierde accesul la finanţare de pe piaţă şi vor cere ajutor de la FMI, UE şi BCE. Economistul american recapitulează ce s-a întâmplat din 2010 încoace şi continuă previziunile: “Efectul de domino: Grecia, Irlanda, Portugalia. În curând Ciprul. Apoi Spania. Apoi Italia, dacă Spania cade. În cele din urmă, Franţa…?”

  • Partidele din Grecia au eşuat iar în tentativa de a forma un guvern

    Cum partidele semnatare ale acordului, PASOK şi Noua Democraţie, n-au obţinut suficiente voturi încât să producă singure un nou guvern, Tsipras a impus drept condiţii pentru formarea unui guvern renunţarea la politicile de austeritate cerute de FMI-CE-BCE şi înfiinţarea unui comitet care să pregătească declararea unei părţi din datoria externă elenă drept oneroasă şi ca atare refuzul Greciei de a o plăti.

    Cum, previzibil, nici Tsipras n-a reuşit să construiască o alianţă de guvernare, tot PASOK, prin liderul său Evangelos Venizelos, a reuşit pentru moment să ducă mai departe discuţiile pentru nou guvern. În doar câteva zile, Syriza a crescut deja în sondajele postelectorale, la peste 23%, devenind cea mai populară forţă politică elenă, iar Tsipras a înţeles că tocmai poziţia sa inflexibilă faţă de acordul cu FMI-CE-BCE l-a propulsat în sondaje şi a procedat în consecinţă, spunându-i lui Venizelos că nu-i poate oferi suficiente garanţii că un nou guvern va stopa aplicarea măsurilor de austeritate. Conform cotidianului Kathimerini, Syriza n-a propus ieşirea Greciei din zona euro, dar condiţiile reclamate de Tsipras fac imposibilă cooperarea cu partenerii europeni, iar pe plan intern fac imposibil un acord pentru un nou guvern, ducând ţara spre alegeri anticipate.

    Sâmbătă sunt programate noi discuţii cu partidele, convocate de preşedintele Karolos Papoulias. Dacă nu se va ajunge la niciun acord, vor fi convocate noi alegeri în iunie, iar până atunci va fi numit un guvern de tranziţie, prezidat de şeful Curţii Supreme sau al Curţii de Audit.

  • Drahme şi iluzii. Alegerile de duminică din Grecia

    Noua Democraţie, condusă de Antonis Samaras, aveau un avans de circa 5% în ultimele sondaje de opinie în faţa socialiştilor, iar circa 15% dintre alegători erau încă nehotărâţi.

    Liderul PASOK şi ex-ministrul de finanţe Evangelos Venizelos i-a îndemnat pe alegătorii sătui de austeritate să nu se lase amăgiţi de promisiunile extremei stângi sau drepte că vor scoate ţara din criză printr-o rupere a acordului cu FMI-UE şi o ieşire din zona euro, afirmând că “aceasta nu-i va avantaja decât pe corupţi şi pe toşi cei care şi-au scos banii din Grecia şi acum aşteaptă să vină înapoi şi să cumpere totul dacă ne întoarcem la drahmă”.

    La rândul lui, Antonis Samaras a avertizat că întoarcerea la drahmă ar avea “consecinţe catastrofale” pentru Grecia şi pentru zona euro. El a promis că ţara sa îşi va plăti datoria către FMI, UE şi BCE şi va respecta programul acceptat odată cu creditele de la acestei instituţii.

  • Noul program fiscal al guvernului grec: concedieri masive si cresteri de taxe (VIDEO)

    Conform presei grecesti, este vorba de urmatoarele masuri, care
    au fost trimise spre aprobare parlamentului:

    – concedierea a 150.000 de angajati din sectorul public pana in
    2015 (dintr-un total de circa 700.000) si noi reduceri ale
    salariilor, care au scazut deja cu peste 20% din 2010 pana in
    prezent; vor fi introduse criterii de performanta pentru angajari
    si nu vor mai fi permise viitoare angajari decat in proportie de un
    angajat nou la fiecare 10 concediati

    – va fi introdusa o taxa suplimentara de 1-4% pe toate veniturile,
    in functie de venit, prezentata drept taxa de solidaritate pentru
    finantarea ajutoarelor de somaj; functionarii publici vor plati in
    plus o taxa fixa de 3%

    – impozitele pe proprietate vor creste cu 0,1-0,2%

    – vor fi reduse cu 10% gratuitatile pentru pensionari; pensionarii
    sub 60 de ani care au pensie de peste 1.700 euro/luna vor plati
    contributii speciale

    – proprietarii de masini de lux, imobile mari, iahturi si piscine
    vor plati contributii speciale de solidaritate

    – din septembrie vor fi majorate de la 13% la 23% ratele TVA pentru
    consumul in restaurante si cafenele si pentru bauturi

    – va fi introdusa o taxa de solidaritate pe tranzactiile
    bancare

    – va fi introdusa o taxa speciala pe comertul cu gaze
    naturale.

    Masurile de reducere a deficitului bugetar adoptate si anuntate
    pana in prezent au reusit sa reduca deficitul bugetar cu 12
    miliarde de euro in ultimul an, dar au avut efecte devastatoare
    asupra partidului socialist de guvernament, PASOK. Un sondaj de
    opinie comandat de Kathimerini arata ca PASOK a scazut in
    preferintele electoratului cu 17% fata de momentul alegerilor
    generale din 2009, ajungand la 27%, mai putin decat Noua
    Democratie, partidul de dreapta pe care socialistii l-au invins
    atunci in alegeri. Noua Democratie a scazut la randul sau cu
    2,5%.

    Sustinerea populara pentru premierul socialist Giorgios Papandreou
    a coborat la 23%, iar majoritatea covarsitoare a grecilor
    chestionati in sondaj – 87% – cred ca tara se indreapta intr-o
    directie gresita, se declara nemultumiti de calitatea vietii lor si
    de calitatea democratiei din Grecia. De cateva saptamani, aproape
    zilnic au loc manifestatii de mari proportii in pietele publice din
    Atena, Salonic si alte orase, manifestatii cu care s-au solidarizat
    inclusiv unii dintre ierarhii Bisericii Ortodoxe. Separat,
    sindicatele au chemat la greva generala pe 15 iunie.

    Incasarile la buget ale Greciei au scazut cu 8% pe primul
    trimestru, somajul in martie a crescut de la 15,9% la 16,2%, iar
    economia a scazut cu 5,5% in ianuarie-martie fata de aceeasi
    perioada din 2010, desi fata de ultimele trei luni din 2010 a
    crescut cu 0,2%.

    Aceste stiri, care au venit una dupa alta saptamana trecuta, au
    consolidat scepticismul creditorilor Greciei si al Bancii Centrale
    Europene fata de ideea optimista ca taierile de cheltuieli si
    majorarile de taxe operate de guvernul lui Giorgios Papandreou vor
    crea un teren suficient de bun pentru ca economia sa reinceapa
    cresterea, spre a putea sustine plata enormei datorii de 340 mld.
    euro a statului grec.

    Ideea ca Grecia s-ar putea reintoarce pe pietele financiare la
    anul, in care multi au crezut dupa ce UE si FMI au acordat tarii
    anul trecut creditul de 110 miliarde de euro, a disparut. Ea a fost
    inlocuita de discutiile privind un nou pachet de credite in valoare
    de pana la 90 de miliarde de euro de la UE (de asta data fara
    participarea FMI, dupa informatiile disponibile in prezent) si de
    sugestii adresate de Germania creditorilor privati de a pasui
    Grecia la plata datoriilor ajunse la scadenta. Noul imprumut
    urmeaza sa fie aprobat de ministrii de finante din zona euro la 20
    iunie si de liderii europeni la summitul din 23-34 iunie.

  • Grecia: posibil referendum popular asupra masurilor de austeritate (VIDEO)

    Miercuri, Guvernul va introduce in parlament noul pachet de
    masuri de austeritate, in valoare de 28,4 miliarde de euro
    reprezentand taieri de cheltuieli sociale, reduceri de salarii si
    concedieri in sectorul public si majorari de impozite si taxe,
    menit sa reduca deficitul bugetar de la 10,5% din PIB in 2010 la
    mai putin de 1% in 2015.

    “Aceste schimbari trebuie sa aiba loc democratic. Trebuie sa
    actionam cu mai multa indrazneala, apeland la consultare
    democratica. Sunt gata sa folosesc chiar si institutia
    referendumului pentru a obtine consensul asupra reformelor”, a spus
    Papandreou, citat de publicatia elena Capital.

    Masurile, combinate cu alte reforme, in primul rand de combatere a
    coruptiei si a evaziunii fiscale, si cu un program foarte ambitios
    de privatizari, au convins FMI si UE sa aprobe, vinerea trecuta,
    urmatoarea transa din creditul de 110 miliarde de euro initiat in
    mai 2010 si sa schiteze planul unui nou credit de 60 de miliarde de
    euro, care ar acoperi necesitatile de finantare ale tarii pana in
    2013.

    Planul de austeritate si privatizare a atras insa opozitia
    puternica a sindicatelor si a unor politicieni de stanga, iar mai
    nou inclusiv a unora din partidul lui Papandreou, PASOK, care pana
    acum au sustinut guvernul. O parte dintre parlamentarii PASOK i-au
    trimis lui Papandreou o scrisoare in care ii cer sa supuna planul
    unei dezbateri mai detaliate in partid, inainte de a-l introduce in
    parlament, insa creditorii externi au cerut Atenei sa aprobe cat
    mai repede planul, ca sa poata fi pus in practica imediat.

    La aceasta opozitie s-au adaugat, de cateva saptamani, miile, apoi
    zecile de mii de greci care au iesit zilnic in strada la Atena,
    Salonic sau Patras, urmand exemplul manifestatiilor pasnice din
    Spania ale “indignatilor”. Manifestatiile au culminat cu
    mitingul-mamut de duminica din Piata Syntagma din Atena, unde au
    participat zeci de mii de oameni, dupa unele surse peste 100.000,
    insa au continuat si in zilele urmatoare. Protestatarii au criticat
    incompetenta si coruptia guvernantilor si au acuzat politica lor de
    a scoate tara din criza pe seama reducerii cheltuielilor sociale,
    intr-o tara unde somajul a ajuns deja la 16%, iar economia neagra
    este estimata la 20-30% din PIB.

    Cererea Greciei de a obtine de la UE si FMI noul credit de 60 de
    miliarde si conditiile lui va fi discutata la reuniunea ministrilor
    de finante din zona euro, la 20 iunie, urmand ca un summit al
    liderilor europeni programat pentru 25 iunie sa-i dea aprobarea
    finala. Grecia va trebui insa ca pana atunci sa treaca prin
    Parlament planul de reforma.

    Papandreou a repetat ca obiectivele guvernului sau sunt doua:
    primul, ca Grecia sa evite intrarea in incapacitate de plata, in
    conditiile in care datoria tarii a ajuns la 340 de miliarde de
    euro, respectiv 150% din PIB; al doilea, ca Grecia sa ramana in
    zona euro. El a cerut ministrului de interne Yannis Ragoussis sa
    pregateasca instrumentele necesare pentru organizarea unui
    referendum, dar nu a detaliat pentru ce anume din planul de reforme
    intentioneaza sa solicite sprijinul cetatenilor.

    Tergiversarile politice legate de trecerea planului de reforme prin
    parlament au accentuat ingrijorarea pietelor financiare. Bursa de
    la Atena a scazut marti cu aproape 2%, potrivit Kathimerini, iar
    actiunile bancilor au suferit cele mai mari scaderi, unele cu peste
    4%. Actiunile operatorului telecom OTE au scazut cu 6,24%, la doar
    o zi dupa ce guvernul grec a anuntat ca va vinde catre Deutsche
    Telekom 10% din actiunile companiei, pentru circa 400 de milioane
    de euro.