BusinessMagazin

Tag: pascu

  • Adrian Vasilescu, despre angajarea Vioricăi Dăncilă la BNR: Cunoaşte oameni cu care a stat la masă, cu care a băut cafea/ Vom avea nevoie de un lobby intens

    „Dna Dăncilă nu va fi consilier al guvernatorului BNR. În acelaşi timp, vor fi cinci birouri specializate pe direcţia trecerii României la euro. Aceste cinci birouri nu vor fi la cabinetul guvernattorului, ci va fi un grup de birouri care va funcţiona în BNR şi care vor completa comitetul de trecere la euro, care funcţionează de 12 ani”, spune la Digi 24 Adrian Vasilescu, consilier de strategii al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.

    El spune că Viorica Dăncilă va fi remunerată pentru activitatea de la BNR.

    „Nu este o situaţie ca atunci când se angajează un contabil la BNR. Aici este altceva, este o problemă foarte specială, pentru că vom avea nevoie de un lobby intens”, răspunde Vasilescu la întrebarea dacă se putea înscrie oricine pentru un astfel de post de consultant.

    Întrebat ce o recomandă pe Viorica Dăncilă pentru un post de consultant la BNR, Vasilescu a spus: „Dna Dăncilă a fost prim-ministru, a fost europarlamentar multă vreme. Cunoaşte toate căile din Uniunea Europeană. Acolo cunoaşte oameni ecologişti, din zona verde, oameni cu care a stat la masă, cu care a băut cafea, cu care a schimbat vorbe, se cunosc, ştiu ce pot…(…) La BNR se caută oameni care au uşi deschise la Parlamentul European, uşi deschise în cabinetele europene… Uşi deschise, ăsta este lucru cel mai important. Fără uşi deschise nu facem nimic pentru ţara asta”.

    De asemenea, el precizează că Ioan Mircea Paşcu se va ocupa de probleme de strategie politică.

  • A apărut un nou partid de dreapta

    Deşi, în continuare, premierul Victor Ponta dă semnale (voluntare sau nu) că nu susţine personal proiectul Roşia Montană, ci vrea doar o îngropare onorabilă a acestuia în Parlament, o seamă de gânditori ai partidului s-au arătat chiar mai fermi decât Traian Băsescu în favoarea exploatării resurselor minerale ca pârghie de bază a creşterii economice. “La gazele de şist există contestaţii, la cărbune sunt contestaţii, aur, argint, cupru. Eu nu aş vrea să îmi văd copiii într-o ţară care devine grădină botanică”, a rostit, memorabil, vicepremierul Liviu Dragnea; ex-premierul Adrian Năstase a lăsat să se înţeleagă că frânarea proiectului de la Roşia Montană convine unei Ungarii poftitoare la Transilvania, iar europarlamentarul Ioan Mircea Paşcu a spus că protestele de stradă contra proiectului minier sunt doar o repetiţie pentru “adevărata miză”, adică o opoziţie orchestrată de Moscova contra exploatării gazelor de şist. La acestea se adaugă vasta listă de promisiuni către FMI proaspăt asumate de guvernul Ponta prin noul acord, în frunte cu vânzarea “majorităţii portofoliului” de companii din subordinea Ministerului Economiei.

    Prin urmare, ideile de stânga, de salvare a solului şi a subsolului ţării de la exploatarea prădalnică a resurselor, s-au refugiat ca prin farmec în ograda partidelor care îşi asumă într-un fel sau altul opoziţia, de la PNL la Noua Republică şi de la PDL la UDMR, toate împinse de o irepresibilă motivaţie electorală să se armonizeze în discurs atât între ele, cât şi cu protestele de stradă, cu atât mai mult cu cât acestea din urmă se îndreaptă încet, dar sigur spre o mişcare similară celei din iarna anului trecut, de această dată însă menită să dea jos guvernul Ponta.

    Atracţia unanimă a partidelor faţă de protestele de stradă are, desigur, o limită – cea de la care unii manifestanţi încep să propună, exact ca indignaţii Spaniei campaţi în pieţe în 2011, eliminarea partidelor şi eventual a oricărei forme de guvernare, poate cu excepţia uneia tehnocratice. Iar dincolo de respectiva limită, unitatea dreapta-stânga, PSD-opoziţie se reface, previzibil, în numele unei singure idei – aceea că ele nu au nicio răspundere pentru un astfel de deznodământ al protestelor.