Tag: partie

  • Un nou record în ţara care a construit cea mai înaltă clădire din lume şi pârtie de schi la 45 °C

    Cu cea mai înaltă clădire din lume, insulele sale artificiale în formă de palmier sau pârtia de schi acoperită, Emiratul Dubai nu este la primul său proiect ambiţios.

    “Nimeni nu şi-ar fi putut imagina că vom putea creşte somoni în deşert. Cu toate acestea, este exact ceea ce facem în Dubai”, a declarat Bader bin Mubarak, director general al fermei piscicole Fish Farm, scrie AFP, preluată de Agerpres.

    Somonul este un peşte de apă rece care în mod normal este crescut în nişte ţarcuri imense instalate în largul Norvegiei, Islandei, Marii Britanii sau Canadei.

    “Reproducerea unui astfel de mediu a fost cel mai dificil lucru”, a spus Bader bin Mubarak, în condiţiile în care în Dubai temperaturile pot ajunge până la 45 de grade Celsius.

    În interiorul fermei piscicole, situată în sudul emiratului, debitul şi temperatura apei sunt controlate pentru a crea cele mai bune condiţii pentru creşterea miilor de somoni. “Reproducem răsăritul, apusul, dar şi mareele, curenţii şi avem de asemenea ape adânci sau de mică adâncime”, a explicat Bader bin Mubarak.

    Somonii se nasc în ape dulci însă în cea mai mare parte a timpului trăiesc în ape sărate dar se întorc în ape dulci pentru a se reproduce. Apa sărată utilizată de ferma piscicolă din Dubai provine din Golful Persic însă este filtrată.

    Fish Farm produce între 10.000 şi 15.000 de kilograme de somon în fiecare lună. Proiectul a fost lansat în 2013 cu susţinerea prinţului moştenitor din Dubai, şeicul Hamdan bin Mohammed bin Rashid Al-Maktoum, pentru a creşte somoni şi alţi peşti precum amberjack-ul japonez, utilizat la prepararea sushi-ului, scrie incont.ro

  • “Uriaşul”, aproape abandonat: Cea mai lungă pârtie de schi din Semenic, nefuncţională de doi ani

    Pârtia “Uriaşul” are o lungime de 1,250 de metri şi a fost realizată în staţiunea montană Semenic, din judeţul Caraş-Severin, în urmă cu aproape 13 ani. Cea mai lungă pârtie de schi din staţiune a fost construită în urma unui parteneriat încheiat între Consiliul Judeţean Caraş-Severin, Consiliul Judeţean Timiş şi Consiliul Local Văliug.

    Până în urmă cu doi ani, pârtia, care are prevăzută şi o instalaţie de teleschi, a fost funcţională, atrăgând numeroşi turişti, drepturile de utilizare fiind subcontractate mai multor firme. Însă, de doi ani, nicio firmă nu a mai fost interesată să utilizeze pârtia, motiv pentru care “Uriaşul” a fost închis.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cea mai lungă pârtie de schi din nordul ţării a fost inaugurată după 10 ani de la începerea lucrărilor. Investiţia s-a ridicat la 15 mil. euro

    Primarul din Câmpulung Moldovenesc, Mihăiţă Negură, a anunţat, pe pagina sa de Facebook, că pârtia de schi din Masivul Rarău va fi inaugurată în prezenţa ministrului Turismului, Bogdan Trif.

    „Pârtia are o lungime de 2.850 metri, dificultate medie şi este dotată cu instalaţie de telegondolă cu 33 de cabine, 9 tunuri de zăpadă, lac de acumulare cu capacitatea de 10.000 metri cubi, 176 de stâlpi de iluminat, clădire administrativă, parcare, bileterie şi maşină de bătut zăpada”, spune primarul din Câmpulung Moldovenesc.
     
    Investiţiile în zona pârtiei se ridică la 15 milioane de euro, fiind cele mai importante în domeniul turismului din zona Moldovei.
     
    90 la sută din finanţare a venit de la bugetul de stat, prin Ministerul Turismului.
     
  • Care sunt cele mai bune pârtii din România şi cât costă un weekend la schi

    Cavnic, Maramureş – situată în centrul Jud.Maramureş, la aproximativ 30km de Baia Mare şi la 40km de Sighetul Marmaţiei; există 7 pârtii nivelate la standarde europene, cea mai lungă dintre ele fiind de 2250m. Sunt 3 pârtii de dificultate uşoară, 2 medii şi 2 grele.
    Preţuri: cazare hotel 3* pentru 3 nopţi de la 200 lei/persoană
    tarif skipass: 90lei/1 zi
    tarif închirieri echipament: 40-60lei/zi: echipament ski şi 50lei/zi: echipament complet snowboard.
    Infrastructură: pârtiile sunt echipate cu 2 instalaţii de teleski şi una de telescaun.

    Rânca, Gorj – staţiune relativ nouă, situată pe superba Transalpina, este situată la peste 1600m altitudine; în prezent sunt amenajate 5 pârtii, destul de scurte însă. Cea mai lungă are doar 860m şi este pentru nivel mediu-avansaţi. Două pârtii sunt pentru începători, două medii şi una mediu-avansaţi.
    Preţuri: sunt foarte multe vile şi pensiuni pentru cazare, tarifele pentru 3 nopţi pornesc de la aproximativ 200 lei/persoană.
    tarif teleski/telescaun: de exemplu 48 puncte costă 45 lei, în condiţiile în care o urcare valorează între 1 şi 4 puncte.
    tarif închirieri echipament: echipament ski: 25lei/zi, snowboard: 30 lei/zi, sanie: 10lei/zi.
    Infrastructură: fiecare pârtie este echipată cu instalaţii de teleski sau telescaun. Pârtia M1 dispune de nocturnă şi sonorizare.

    Şuior Maramureş – una dintre cele mai atractive staţiuni montane din Maramureş, la aproximativ 20 km de Baia Mare; beneficiază de un total de 7 pârtii, cea mai lungă de 2200m şi cea mai scurtă de doar 350m. În principal sunt de nivel mediu, dar şi dificil.
    Preţuri: nu există foarte multe variante de cazare în vecinătate, tarifele începând de la aproximativ 200 lei/persoană pentru 3 nopţi.
    tarif skipass: 120 lei/zi – în extra-weekend şi 160 lei/zi în weekend.
    Infrastructură: instalaţie de nocturnă pe o lungime de 1500m, 1 telescaun şi 2 teleski. La cota 1000 există şi o pistă de tubing de 100m.

    Păltiniş, Sibiu – aflată la 30km de Sibiu, staţiunea Păltiniş este cea mai veche din ţară, înfiinţată de către Societatea Carpatină Transilvania la sfârşitul sec.al XIX-lea. Peste 40 de vile ridicate în acea perioadă au fost declarate Monumente Istorice. Sunt amenajate 5 pârtii pentru ski şi snowboard, însă niciuna nu depăşeşte 650m lungime. Acestora li se adaugă pârtia de sanie, un fun park şi o pârtie pentru baby ski.
    Preţuri: nu există foarte multe variante de cazare, iar tarifele pot să înceapă de la aproximativ 300 lei/persoană pentru 3 nopţi.
    tarif ski pass: 60lei/zi în timpul săptămânii, 73lei/zi în weekend.
    tarife închirieri: 40 lei/zi – echipament
    Infrastructură: fiecare pârtie este deservită de teleski sau telescaun, de nocturnă şi tunuri pentru zăpadă artificială.

    Sinaia, Prahova – una dintre cele mai iubite staţiuni montane din România, se află la 50km de Braşov şi 120 km de Bucureşti. Dispune de numeroase obiective turistice, precum Castelul Peleş şi Mănăstirea Sinaia. Domeniul schiabil din Sinaia este format din 4 pârtii uşoare, 8 medii şi 3 pârtii dificile, însumând aproape 17km schiabili. Cea mai lungă ajunge la 2000m.
    Preţuri: variante de cazare sunt numeroase şi tarifele pot începe de la aproximativ 150lei/persoană pentru 3 nopţi.
    tarif ski pass: 120lei/zi
    tarife închirieri: eschipament ski complet – 40 lei/zi, echipament snowboard complet – 40 lei/zi
    Infrastructură: fiecare pârtie este deservită de telescaun, teleschi, telecabină sau telegondolă, însă din păcate instalaţiile de nocturnă cam lipsesc.

    Predeal, Braşov – una dintre cele mai apreciate staţiuni de pe Valea Prahovei, dar şi oraşul românesc situat la cea mai mare altitudine (1110m), se află la cca.150km de capitală şi 25km de Braşov. Domeniul schiabil din Predeal este format din 6 pârtii, cele mai lungi fiind de 2250m şi 2100m. Există 2 pârtii pentru începători, 3 pârtii medii şi o pârtie pentru experţi.
    Preţuri: staţiunea dispune de peste 5000 locuri de cazare, iar tarifele pentru 3 nopţi încep de la aproximativ 200lei/persoană.
    tarif ski pass: 140lei/zi
    tarife închirieri: echipamente complete de ski şi snowboard: între 35-50lei/zi.
    Infrastructură: pârtiile sunt deservite de un telescaun şi trei instalaţii de teleski, precum şi de instalaţie de nocturnă.

    Straja, Hunedoara – staţiunea este situată în Jud.Hunedoara, la 7km de localitatea Lupeni, la o altitudine de 1445m, în inima Munţilor Vâlcan. Pe un domeniu schiabil de 26km, sunt amenajate 12 pârtii, dintre care una de 8.100m lungime, fiind şi printre cele mai mari din România. 4 dintre pârtii sunt de nivel uşor, 6 de nivel mediu şi 2 de nivel dificil.
    Preţuri: cazări sunt suficiente, însă nu la fel de multe ca pe Valea Prahovei. Tarifele pentru 3 nopţi încep de la aproximativ 300lei/persoană.
    tarif ski pass: 100lei/zi
    tarif închirieri: echipament complet de ski: 25-40lei, echipament complet de snowboard: 35 lei, săniuţe: 10lei, cască: 10 lei.
    Infrastructură: transportul pe cablu este destul de bine pus la punct, cu 1 telegondolă, 2 instalaţii de telescaun şi 7 de teleski. Majoritatea pârtiilor au instalaţii pentru zăpadă artificială şi nocturnă.

    Transalpina Ski Resort – Un domeniu schiabil foarte nou, situat în perimetrul Voineasa – Vidra – Transalpina, a fost inaugurat în anul 2012 şi se doreşte a deveni cea mai importantă staţiune de ski din România, în proiect fiind 80km de pârtie. Oferă probabil şi una dintre cele mai frumoase privelişti, cu Lacul Vidra la baza pârtiei. În prezent sunt deschise 7 pârtii, dintre care 6 de nivel uşor şi 1 de nivel mediu, care este şi cea mai lungă (2257m).
    Preţuri: La capitolul cazare stă cel mai slab, fiind o staţiune complet nouă, cele mai apropiate spaţii de cazare sunt la 3-4 km depărtare de pârtie, iar tarifele încep de la aproximativ 200lei/persoană pentru 3 nopţi.
    tarif ski pass: 85lei/zi
    tarif închirieri: echipament complet de ski: 35lei/zi, echipament complet de snowboard: 45 lei/zi.
    Infrastructură: pârtiile sunt dotate cu 1 telegondolă, 1 telescaun şi 1 instalaţie de teleski.

    Poiana Braşov, Braşov – Fără îndoială cea mai populară şi vizitată staţiune montană din România, Poiana Braşov se află la o altitudine de 1020 metri, între masivele montane Postăvaru, Piatra Craiului, Bucegi şi Piatra Mare. Activităţi sportive se desfăşoară în această zonă încă din 1895, iar prima competiţie majoră găzduită a fost „Jocurile Universitare de Iarnă” din 1951, urmând ca în 2013 să organizeze „Festivalul European pentru Tineret Olimpic”. Poiana Braşov se poate mândri cu 7 pârtii moderne şi un domeniu schiabil total de 25km. Cea mai lungă pârtie ajunge la 3821m şi este de dificultate uşoară, iar pârtia „Stadion” are doar 300m lungime. 3 dintre pârtii sunt uşoare, 1 medie şi 3 dificile.
    Preţuri: Staţiunea este cunoscută pentru hotelurile de lux, însă există tot felul de unităţi de cazare, precum pensiuni, vile şi apartamente la privaţi. Însă rămâne cea mai scumpă din România, tariful pentru 3 nopţi începând de la aproximativ 400 lei/persoană, asta chiar dacă în 2012 era numită „cea mai accesibilă staţiune de ski din Europa”, de către The Telegrapf.
    tarif ski pass: 140lei/zi
    tarif închirieri: echipament complet ski: 50lei/zi, echipament complet snowboard: 60 lei/zi.
    Infrastructură: Pârtiile sunt deservite de 1 telegondolă, 2 telecabine, 2 instalaţii de telescaun şi 3 de teleski.

    Sursa: Umblu-Teleleu

  • Bistriţa: Investiţie nouă de aproape 4,5 milioane lei în pârtia de schi nefuncţională

    Primăria Bistriţa a alocat 4,4 milioane de lei din bugetul acestui an pentru a cumpăra noi echipamente pentru pârtia de schi Cocoş, pârtie care a funcţionat doar trei zile în ultimii doi ani, pe lista achiziţiilor fiind trecut şi un teleschi, deşi pârtia este dotată deja cu un telescaun cu patru locuri.

    Primarul Ovidiu Creţu spune că cea mai mare sumă de bani prevăzută pentru Complexul Turistic Wonderland va merge pentru amenajarea unui Alpine Coaster, o săniuţă de vară pe şine, Primăria umând să achiziţioneze şi un teleschi pe lângă telescaunul cu care este deja dotată pârtia de ski.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pârtie de schi de 25 milioane lei, închisă la 3 zile după inaugurare

    Vremea caldă din ultimele două zile şi precipitaţiile abundente au obligat primăria Bistriţa să oprească telescaunul şi să restricţioneze accesul schiorilor pe pârtia Cocoş, deschisă vineri publicului.

    “Pârtia de schi s-a deschis vineri, a funcţionat pe parcursul weekend-ului. Din păcate, plouă de aproape 24 de ore, vremea este mult prea caldă, stratul de zăpadă din partea superioară a pârtiei face ca schiatul să nu mai fie aşa cum trebuie, în mod corespunzător. O ţinem deocamdată în aşteptare, până când vremea se va răci şi până când vor reuşi să producem din nou zăpadă artificială. Ca număr de persoane pe care noi le-am avut în aceste trei zile, sunt peste 700 de cartele pe care noi le-am vândut, ceea ce înseamnă o prezenţă semnificativă din punctul nostru de vedere”, a declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Primăriei municipiului Bistriţa, Mihai Ruşti.

  • Pârtie olimpică de schi care va fi cea mai lungă din România. Proiectul, relansat din perioada în care staţiunea Borşa urma să găzduiască jocurile olimpice de iarnă

    Primarul Sorin Timiş a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX că proiectul prevede, pe lângă pista de schi, o instalaţie de transport pe cablu de tip telegondolă, cu o capacitate de transport de 1.800 de persoane pe oră, tunuri de zăpadă, instalaţie de nocturnă şi lac de acumulare pentru alimentarea tunurilor de zăpadă.

    „Prima bază a construirii unei piste olimpice de schi s-a pus în anii 1940 când, la Borşa, membrii unui club sportiv au început construirea unei staţiuni turistice pentru sporturi de iarnă, urmând să găzduiască Olimpiada de Iarnă din 1948. Proiectul a fost abandonat din cauza războiului şi s-a reluat, ulterior, de mai multe ori, atât de autorităţile comuniste în anii 1960, cât şi după anii 2000, dar au fost întâmpinate diverse probleme. Primăria Borşa reporneşte acum investiţia care înseamnă instalaţie de transport pe cablu de tip telegondolă, cu o capacitate de transport de 1.800 de persoane pe oră, şi o pârtie olimpică de schi cu o lungime de 2.800 de metri, cea mai lungă din România, dotată cu tunuri de zăpadă, instalaţie de nocturnă şi lac de acumulare pentru alimentarea tunurilor de zăpadă. Investiţia este estimată la 10 milioane de euro”, a spus Timiş.

    Edilul din Borşa a subliniat că proiectul va fi depus integral la Ministerul Turismului după 15 februarie urmând să treacă prin analize şi avizări astfel încât în primăvară să fie semnat contractul de finanţare.

    „Lucrările ar putea începe în acest an iar în sezonul 2019/ 2020 pârtia să poată deveni funcţională. Finanţarea proiectului va fi asigurată din fondurile de investiţii ale Ministerului Turismului, 85%, iar restul de 15% din surse locale şi judeţene. După finalizarea noii investiţii şi darea în folosinţă a pistei, la Borşa ar putea fi organizate competiţii naţionale şi internaţionale de schi. Sperăm să atragem şi un număr cât mult mai mare de turişti”, a mai spus Sorin Timiş.

    Potrivit acestuia, construirea pârtiei de schi este o parte dintr-un proiect mai amplu al Primăriei Borşa, estimat la 70 – 100 de milioane de euro, care include încă 8 instalaţii de transport pe cablu, construirea unei arene de biatlon şi schi fond şi complex de trambuline, ajungându-se, în final, la un domeniu schiabil de 25 de kilometri.

    „Proiectul complet este prins în Masterplanul de turism al României şi s-ar putea derula pe o perioadă de 10 ani”, a conchis primarul din Borşa.

     

  • Care sunt motivele pentru care cea mai frumoasă pârtie de schi din România rămâne închisă

    Sub sloganul „Nu vă bateţi joc de munca noastră”, peste 60 de administratori de pensiuni din Voineasa (Vâlcea) au protestat vineri, 5 ianuarie, la primăria Voineasa, nemulţumiţi că una dintre cele mai mari investiţii guvernamentale, pârtia de schi Transalpina Ski Resort, este închisă în plin sezon, potrivit unui articol publicat de voceavâlcii.ro. 

    Jurnaliştii de la publicaţia locală scriu că protestatarii au fost invitaţi la discuţii de către primarul PSD, Gabriel Năstăsescu, însă în urma discuţiilor nu s-au desprins concluzii clare. Primarul Năstasescu le-a spus protestatarilor că licitaţia pentru administrarea pârtiei va avea loc în data de 9 ianuarie 2018 şi că până la sfârşitul lunii pârtia va funcţiona.

    Potrivit voceavâlcii.ro, firma care a administrat pârtia până acum, ACOMIN, nu se înscrie la licitaţie, iar cei de la ACOMIN sunt decişi să pună sechestru pe tot ce tine de primaria Voineasa (domeniul public), în contextul în care această firmă ar avea de recuperat 24 de milioane de lei noi de la primaria Voineasa, după lucrările efectuate la lac şi captarea din golul alpin, lucrări care nu au făcut parte din proiectul iniţial.

    Primăria Voineasa a pierdut în primă instanţă procesul cu ACOMIN pentru investiţia făcuta la lac şi la captări, un sechestru pe bunurile primăriei pus şi în urmă cu 3 ani, potrivit presei locale.

    Vidra Transalpina  se află la 30 de km de Petroşani şi circa 100 km de Râmnicu-Vâlcea. Domeniul schiabil, inaugurat în decembrie 2012, conţine pârtii de peste 9 km pornind de la o altitudine de 2000 de metri, telegondole, teleschi şi telescaun. Pârtiile se află în apropierea unui  lac de acumulare şi sunt construite pe diferite grade de dificultate.

    Proiectul de la Vidra a beneficiat (de la demararea din 2010 până la inaugurarea din această iarnă) de  investiţii ale Ministerului Turismului de peste 20 de milioane de euro, potrivit informaţiilor oficiale.

     

  • Peste 27 de milioane de lei pentru amenajarea drumului spre pârtia de schi nefuncţională

    Suma de 27,7 milioane de lei a fost primită de municipalitatea din Bistriţa, prin PNDL, pentru amenajarea a două sectoare de drum care însumează doar 3,5 kilometri, acestea fiind utile pentru accesul spre pârtia de schi în care primăria a investit 24 milioane de lei, dar care încă nu este funcţională.

    Pârtia, situată la o altitudine de doar 680 de metri nu a putut fi folosită iarna trecută deoarece au existat numeroase probleme tehnice iar municipalitatea nu a reuşit să găsească o firmă care să administreze pârtia şi telescaunul, sezonul de iarnă 2016 – 2017 fiind ratat.

    Din sumele primite din PNDL, Primăria Bistriţa va realiza două drumuri de acces spre complexul sportiv care au în total 3,5 kilometri lungime, trotuare şi piste de biciclişti. Totodată, va realiza şi racordarea reţelei publice de apă şi canal, alimentarea cu energie electrică a complexului sportiv şi amenajarea reţelei de iluminat public.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro