Tag: Partidul taxei patriotice

  • Partidul taxei patriotice

    As vrea sa propun o idee in speranta ca vreun politician descurcaret sau grup de cetateni – sau „Uniunea ‘08“ – o vor dezvolta. Este conceptul pe care eu il numesc „geo-ecologist“. Cum ar putea arata platforma unui astfel de partid?

     

    Recenta concentrare a Congresului dominat de republicani asupra unor diversiuni controversate, precum casatoriile homosexuale sau arderea drapelului, cuplata cu dezvaluirea „Uniunii ‘08“ – un al treilea partid cu baza pe internet care are de gand sa isi selecteze candidatul prezidential prin voturi online – au intensificat palavrageala ca un al treilea partid si poate si un al patrulea isi vor face aparitia cu ocazia alegerilor din 2008.

     

    Pana acum, totusi, mare parte din discutie a fost despre cum un al treilea partid ar putea galvaniza votantii, folosind internetul, mai degraba decat despre ce i-ar galvaniza sa faca. Fundamentul platformei unui partid geo-ecologist ar fi o taxa de un dolar pe galonul de benzina numita „Patriot Tax“, care ar urma sa fie introdusa gradual in decurs de un an. Oamenii care castiga mai putin de 50.000 de dolari intr-un an si cei care trebuie sa sofeze mai mult decat media vor beneficia de o reducere de la impozitele datorate statului.

     

    Miliardele de dolari stranse cu ajutorul „Patriot Tax“ vor merge intai sa sprijine bugetul asigurarilor sociale, apoi sa subventioneze transportul ecologic in interiorul si intre marile orase americane, in al treilea rand sa reduca deficitul bugetar si in al patrulea rand sa creasca serios cercetarea energetica a National Science Foundation si a diviziilor de specialitate din cadrul departamentelor Energiei si Apararii.

     

    Mai important, totusi, „Patriot Tax“ va creste pretul benzinei pana la un nivel care ar garanta ca multe dintre alternativele promitatoare – etanolul, biodieselul, gazificarea carbunelui, energia solara, energia nucleara si eoliana – vor fi toate competitive din punct de vedere economic cu petrolul si prin asta se vor reduce atat dependenta noastra fata de petrolul brut, cat si emisiile noastre de gaze cu efect de sera.

     

    Pe scurt, Partidul Geo-Ecologist poate pretinde ca are un plan pentru a sprijini securitatea energetica a Americii, securitatea mediului, securitatea economica si sistemul de asigurari sociale dintr-un foc. Ar putea de asemenea pretinde ca – indiferent cum se termina razboiul din Irak – Partidul Geo-Ecologist are o strategie pentru a face sa avanseze reformele politice si economice din lumea arab-musulmana, fara un alt razboi. Prin stimularea tuturor acestor alternative la petrol, vom cobori gradual pretul, posibil chiar pana la nivelul de 25-30 de dolari pentru un baril. Asta, mai mult decat altele, va forta regimuri ca acelea din Iran, Sudan, Egipt, Angola, Venezuela si Arabia Saudita sa se deschida.

     

    Tarile nu se reformeaza cand le spune cineva ca trebuie. Se reformeaza cand ele insele isi spun ca trebuie – si isi vor spune ca trebuie numai daca pretul petrolului coboara. Mai mult, facand America lider in promovarea energiilor curate, geo-ecologistii vor oferi un plan credibil pentru a recupera o mare parte din prestigiul pierdut al Americii in lume – prestigiu pe care tara si l-a pierdut cand echipa Bush a aruncat la gunoi protocolul de la Kyoto. Asta va pune America intr-o pozitie mult mai buna pentru a-si galvaniza aliatii sa combata jihadismul.

     

    In fine, geo-ecologismul ar putea fi fundamentul unui nou patriotism american si al unei renasteri in educatie. Sub sloganul „verdele este noul rosu-alb-albastru“, Partidul Geo-Ecologist va cauta sa-i inspire pe tinerii americani sa studieze matematica, stiintele si ingineria pentru a face America nu numai independenta energetic, ci si un jucator dominant in ceea ce va fi industria dominanta a secolului al XXI-lea: energiile curate si tehnologiile verzi. Sincer, as vrea sa nu avem nevoie de un al treilea partid. As vrea ca democratii sa adopte o agenda geo-ecologica proprie (republicanii n-ar face asta niciodata). Dar, daca nu, sper ca va deveni sufletul unui al treilea partid.

     

    „Istoriceste, al treilea partid apare in America atunci cand sesizeaza o problema neglijata si demonstreaza ca ea este legitimata“, spune Micah Sifry, autorul „Spoiling for a Fight: Third-Party Politics in America“. „Al treilea partid castiga fortand ca acea chestiune sa intre in dezbaterea generala – chiar daca partidul in sine este uitat mai incolo. Astazi conditiile par prielnice pentru un asemenea pariu pe un al treilea partid.“

     

    Dar in loc sa faca artificial diferenta intre democrati si republicani, adauga Sifry, „un al treilea partid de succes trebuie sa treaca in fata ambelor – cu o agenda care sa inspire speranta si cu o conducere care sa inspire incredere. Teama de un viitor sumbru nu este cel mai bun motivator; speranta intr-un viitor mai bun este“.

     

    Asta este geo-ecologismul. Geo-ecologismul nu este o filozofie completa pe picior de egalitate cu liberalismul si conservatorismul. Dar poate face pereche cu oricare dintre ele pentru a le face mai relevante in fata marilor provocari ale vremurilor noastre. Chiar daca geo-ecologismul nu va atrage suficienti votanti pentru a castiga un scrutin, ar putea atrage o masa destul de mare de suporteri pentru a-i speria atat pe democrati, cat si pe republicani sa faca odata ceea ce trebuie.

     

    Thomas Friedman este comentator la The New York Times si detinator a trei premii Pulitzer; urmatorul sau articol va aparea in numarul din 12 iulie al BUSINESS Magazin.

     


    Traducerea si adaptarea de Mihai Mitrica

    * Acest articol a fost publicat in The New York Times si este reprodus de BUSINESS Magazin printr-un parteneriat intre cele doua publicatii

    * Articolul poate fi preluat partial/integral numai cu acordul scris al The New York Times

    * Copyright 2006 New York Times News Service