Tag: parteneriate public-private

  • De astăzi, Pilonul II poate deţine până la 15% dintr-o companie, în loc de 10%, şi poate investi şi în companii necotate şi parteneriate public-private

    De astăzi, cei mai mari investitori de la Bursa românească, respectiv admi­nistratorii de pensii private prin intermediul fondurilor Pilon II, vor putea investi în noi clase de active şi vor putea să deţină până la 15% dintr-o societate, în creştere de la 10%, potrivit noilor reglementări ale Autorităţii de Supraveghere Financiară.

    Astfel, fiecare din cele şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, care prin intermediul administratorilor au active de circa 13 miliarde de euro ale 7,4 milioane de români, vor putea să-şi diversifice portofoliul de investiţii.

    Acestea pot investi 15% din active în acţiuni şi obligaţiuni care rezultă în urma unor parteneriate public-private, precum proiecte de infrastructură, 10% în investiţii private de capital, chiar şi companii nelistate, şi 3% în acţiuni imobiliare listate. De asemenea noile reglementări ale ASF permit ca fondurile să poată deţină până la 15% dintr-o companie, în urcare de la 10% anterior, în contextul în care unele se apropie de cel din urmă prag.

    Desigur, legislaţia doar va permite aceste reglementări în vigoare de astăzi, dar decizia finală de a investi în fiecare din cele trei clase de active va aparţine admi­nistra­torilor.

    Probabil cea mai riscantă investiţie din rândul celor trei – PPP, imobiliar listat şi companii necotate –, este cea în companiile nelistate întrucât acestea sunt dificil de evaluat şi nici nu există disponibil un preţ public, unul de tranzacţionare.

    Cel mai probabil administratorii acestor fonduri nu vor vinde din deţinerile actuale, precum acţiuni şi titluri de stat, pentru a se orienta către noile active, asta dacă vor alege să meargă pe această strategie, în contextul în care viramentele românilor sunt de circa 700 mil. lei lunar către aceste fonduri. Strategia de investiţii a oricărui administrator de pensii Pilon II este una pe termen lung, caracterizată în general de „buy and hold“.

    Fondurile de pensii private, administrate cu o strategie caracterizată în principal de „buy and hold“, vor putea astfel să-şi majoreze deţinerile individuale la companiile de la bursa românească, inclusiv la Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România. Potrivit celor mai recente date, cele de la S1/2019, cea mai mare deţinere din capitalul social al băncii de la Cluj o are NN Pensii, de 5,8%, arată datele ZF. Dar unele fonduri se apropie de 10% la alte companii.

    De exemplu Allianz Viitorul Tău, al doilea cel mai mare fond Pilon II din România, după NN Pensii, are o deţinere de 8,8% din Ropharma, arată calculele ZF făcute pe baza celui mai recent raport semestrial, cel din iunie 2019. Recent Allianz Ţiriac Pensii Private, care adminstrează trei fonduri de pensii private, inclusiv AZT Viitorul Tău, a lichidat deţinerea de 10% de la Vrancart.

    Cele şapte fonduri de pensii administrate privat din România au investiţii de 9,9 miliarde de lei (2,1 miliarde de euro) la S1/2019 în acţiuni ale companiilor listate la bursa de la Bucureşti, în creştere cu 34% faţă de finele anului 2018, potrivit calculelor realizate de ZF din rapoartele semestriale ale fondurilor.


     

  • Proiectele PPP ar putea fi cofinanţate şi din bani publici

    Investiţiile derulate prin parteneriate public-private (PPP) ar putea primi finanţare şi din bani publici sau fonduri europene nerambursabile, potrivit unui proiect de lege al ministrului delegat pentru proiecte de infrastructură de interes naţional şi investiţii străine Dan Şova. Proiectul de lege prevede că durata contractului de parteneriat public-privat va fi stabilită în principal în funcţie de termenul de amortizare a investiţiilor realizate de societatea de proiect şi/ sau de modalitatea de finanţare, astfel încât să se asigure atât un profit rezonabil, cât şi preţuri suportabile pentru serviciile prestate publicului. Legea va reglementa atât parteneriatul public-privat instituţional, cât şi pe cel contractual, dar va impune derularea investiţiei prin intermediul unei societăţi de proiect având acest obiect exclusiv de activitate. Societatea de proiect va avea drept acţionari fie partenerul privat alături de cel public, fie exclusiv pe cel dintâi. Premierul Victor Ponta a declarat la finele lunii ianuarie că autostrăzile Bucureşti-Braşov şi Piteşti-Craiova, reactoa­rele 3 şi 4 de la Centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă, centrala de la Tarniţa, podul Măcin şi canalul Siret-Bărăgan au fost incluse pe lista proiectelor de investiţii considerate drept prioritare, toate acestea fiind gândite spre a fi realizate în parteneriat public-privat.

    Toate stirile sunt pe zf.ro