BusinessMagazin

Tag: PARKINSON

  • Terapia asistată de dispozitiv, un nou tratament pentru pacienţii cu Parkinson, la spitalul din Arad

    Medicul şef al Secţiei Clinice Neurologie a iniţiat acest tip de tratament unui pacient în vârstă de 68 de ani, diagnosticat cu boala Parkinson de peste nouă ani de zile. Pacientul a fost externat luni, după opt zile de spitalizare şi prezintă îmbunătăţiri semnificative.

    Pacientul a ajuns la spital cu o lentoare a mişcării extremă, fără să se mai poată hrăni, spăla sau îmbrăca singur. Acum, pacientul se poate descurca singur cu sarcinile cotidiene, fiind complet independent.

    „Terapia asistată de dispozitiv se efectuează în contract cu Casa de Asigurări de Sănătate, în urma unui consult neurologic. Bineînţeles că această terapie nu este recomandată oricărui pacient diagnosticat cu Parkinson, astfel că administrarea tratamentului se efectuează numai cu indicaţie de la medicul neurolog în urma investigaţiilor de specialitate amănunţite. Este un tratament nou, folosit de aproximativ un an la noi în ţară şi este eficient pentru pacientul cu boală Parkinson, la care tratamentul medicamentos nu îşi mai face efectul. Terapia ajută la îmbunătăţirea mobilităţii pacientului crescând astfel calitatea vieţii şi reuşind să efectueze singur sarcinile uzuale, zilnice. Până acum, pacienţii arădeni care îndeplinesc criteriile pentru acest tip de terapie erau direcţionaţi către centre medicale din alte judeţe”, a explicat Constantin Covăsală, medic şef al Secţiei de Clinică Neurologie.

    Dispozitivele de tratament pentru boala Parkinson sunt metode terapeutice moderne destinate pacienţilor aflaţi într-un stadiu avansat de boală, care nu mai pot fi ajutaţi cu medicamentele clasice. Spre deosebire de tratamentele clasice, aceste dispozitive permit administrarea constantă a medicaţiei, ducând astfel la o asimilare mai bună a substanţei active şi la un efect de durată, transmit reprezentanţii spitalului.

    Boala Parkinson este o afecţiune neurodegenerativă evolutivă, care se manifestă iniţial prin tremor uşor, la o singură mână, însoţit obligatoriu, de lentoare, avansând treptat şi conducând la rigiditatea mişcărilor, dificultăţi de mers, dificultăţi la înghiţire, încovoierea spatelui, dificultatea în efectuarea unor mişcări obişnuite.

  • Moleculă care blochează moartea celulelor, posibil tratament pentru Parkinson şi Alzheimer

    Studiul, publicat în revista Science Advances, reprezintă un prim pas important în dezvoltarea unor medicamente neuroprotectoare pentru afecţiuni degenerative care, în prezent, nu au leac sau tratamente pentru oprirea progresiei lor.

    „În prezent, nu există tratamente care să prevină moartea neuronilor şi să încetinească progresia bolii Parkinson. Orice medicament care ar putea face acest lucru ar putea schimba regulile jocului”, explică profesorul Grant Dewson, director al Centrului de Cercetare a Bolii Parkinson din cadrul WEHI.

    După analizarea a peste 100.000 de compuşi chimici, a fost identificată o moleculă care poate opri moartea celulară prin interferarea cu o proteină cunoscută sub numele de BAX, implicată în acest proces.

    „Am fost încântaţi să descoperim o moleculă care vizează o proteină ucigaşă numită BAX şi o opreşte din funcţionare. Deşi nu este cazul în majoritatea celulelor, în neuroni, oprirea BAX poate fi suficientă pentru a limita moartea celulară”, precizează profesorul Guillaume Lessene, coautor al studiului.

    Moartea celulară excesivă reprezintă una dintre cauzele principale ale simptomelor în bolile Parkinson şi Alzheimer. Noua moleculă ţinteşte proteina BAX, care ucide celulele prin deteriorarea mitocondriilor, componentele celulare responsabile de producerea energiei.

    „Pentru prima dată, am reuşit să ţinem BAX departe de mitocondrii şi să menţinem celulele în viaţă folosind această moleculă. Acest lucru ar putea deschide calea pentru inhibitori de moarte celulară de nouă generaţie pentru combaterea afecţiunilor degenerative”, afirmă Kaiming Li, autorul principal al studiului.

    Descoperirea se bazează pe decenii de cercetări în domeniul morţii celulare realizate la WEHI şi a fost susţinută de Fondul Bodhi pentru Educaţie şi de Consiliul Naţional pentru Sănătate şi Cercetare Medicală din Australia.

  • Un test de sânge ar putea detecta boala Parkinson înainte de apariţia simptomelor

    Oamenii de ştiinţă care au realizat cercetarea au declarat că testul ar putea „revoluţiona” diagnosticarea precoce a bolii Parkinson, „deschizând calea pentru intervenţii în timp util şi rezultate îmbunătăţite pentru pacienţi”.

    Boala Parkinson este o afecţiune neurologică progresivă în care celulele nervoase din creier se pierd în timp. Aceasta duce la o reducere a dopaminei chimice, care joacă un rol important în controlul mişcării.

    Acest nou test, care, potrivit Times, costă 80 de lire sterline, analizează mici fragmente de material genetic cunoscute sub numele de fragmente de ARN de transfer (RFT) din sânge, concentrându-se pe o secvenţă repetitivă de ARN care se acumulează la pacienţii cu Parkinson.

    Acesta analizează, de asemenea, o scădere paralelă în ARN-ul mitocondrial, care se deteriorează pe măsură ce boala progresează. Mitocondriile există în interiorul celulelor şi generează energie.

    Prin măsurarea raportului dintre aceşti biomarkeri, cercetătorii au declarat că testul „oferă un instrument de diagnostic extrem de precis, neinvaziv, rapid şi accesibil, oferind speranţe pentru intervenţii şi tratamente timpurii care ar putea schimba cursul bolii”.

    Pe o scară în care un scor de 1 indică un test perfect, în timp ce 0,5 arată că testul nu este bun, testul a obţinut un scor de 0,86. Cele mai bune teste clinice folosite în prezent pe pacienţii care prezintă semne timpurii ale bolii au obţinut un scor de 0,73, potrivit studiului publicat în revista Nature Aging, citat de The Guardian.

    Testul utilizează aceeaşi tehnologie PCR folosită în timpul pandemiei pentru a confirma cazurile de Covid. Aceasta funcţionează prin amplificarea materialului genetic vizat, ceea ce permite detectarea acestuia.

  • Care este metoda prin care poţi încetini simptomele bolii Parkinson timp de ani de zile

    Tai Chi Chuan poate încetini simptomele bolii Parkinson timp de ani de zile, potrivit unui studiu

    Tai Chi Chuan, care face parte din artele marţiale chinezeşti şi este o formă de meditaţie în mişcare care uneşte mintea şi corpul, poate încetini simptomele bolii Parkinson timp de ani de zile, potrivit unui studiu chinezesc.

    Cei care au practicat aceste arte marţiale de două ori pe săptămână au avut mai puţine complicaţii şi o calitate mai bună a vieţii decât cei care nu au făcut-o, spun cercetătorii citaţi de BBC.

    Parkinson este o boală progresivă a creierului care duce la tremurat şi la încetinirea mişcărilor, iar boala nu are leac.

    Experţii spun că rezultatele confirmă studiile anterioare privind beneficiile exerciţiilor fizice pentru cei care suferă de Parkinson.

    Studiul, realizat de Şcoala de Medicină a Universităţii Jiao Tong din Shanghai, a monitorizat starea de sănătate a sute de pacienţi cu Parkinson timp de cinci ani.

    Un grup de 147 de persoane a practicat regulat tai chi, în timp ce un alt grup de 187 nu a făcut acest lucru.

    Exerciţiul tradiţional chinezesc combină mişcările lente şi blânde cu respiraţia profundă şi relaxarea.

    Cercetătorii au constatat că boala a progresat mai lent în grupul de tai chi în ceea ce priveşte evaluarea simptomelor, a mişcărilor şi a echilibrului.

    De asemenea, în acest grup s-au înregistrat mai puţine căzături, mai puţine dureri de spate şi ameţeli, iar problemele de memorie şi de concentrare au fost, de asemenea, mai puţine decât în celălalt grup.

    În acelaşi timp, somnul şi calitatea vieţii s-au îmbunătăţit continuu.

    Un studiu anterior, efectuat pe persoane cu Parkinson care au practicat tai chi timp de şase luni, a constatat îmbunătăţiri mai semnificative în ceea ce priveşte mersul, postura şi echilibrul decât la cei care nu au participat la program.

    Dr. Gen Li şi coautorii spun că tai chi ar putea fi folosit pentru a gestiona boala Parkinson pe termen lung şi pentru a prelungi calitatea vieţii, contribuind în acelaşi timp la menţinerea pacienţilor activi.

    Ei recunosc, însă, că studiul este relativ mic şi nu a putut dovedi că tai chi a fost motivul pentru rezultatele pozitive înregistrate de un grup.

    Organizaţia caritabilă Parkinson’s UK descrie tai chi ca fiind o activitate fizică de intensitate redusă care poate “ajuta la ameliorarea stării de spirit şi la o viaţă mai bună”.

  • Boala cumplită care face ravagii. Sunt zeci de mii de cazuri acum în România iar numărul se va dubla până în 2030 – raport

    Leziunile neurologice pot să apară cu 20 de ani înaintea simptomelor de Parkinson, potrivit raportului transmis, marţi, de asociaţiile din România, care luptă împotriva bolii. Sunt 72.000 de români diagnosticaţi cu Parkinson, iar numărul se va dubla până în 2030, arată studiile.

    Marţi este Ziua Mondială de luptă împotriva bolii Parkinson, iar Asociaţia Bolnavilor de Parkinson „Sufletul Lalelelor”, Asociaţia de Luptă Împotriva Bolii Parkinson şi Asociaţia „Mai puternici decât boala Parkinson” lansează campania naţională de conştientizare „Înţelege Parkinson”, cu mesajul – Recunoaşte semnele bolii Parkinson – T.R.A.P. [Tremor, Rigiditate, Akinezie, Postura]. Caută un neurolog! şi platforma de informare intelegeParkinson.ro.

    Proiectul este sprijinit de Societatea de Neurologie din România.

    Boala Parkinson afectează peste 6,2 milioane de oameni în lume, dintre care 1,2 milioane sunt în Europa, ceea ce arată că boala Parkinson este a doua ca incidenţă după boala Alzheimer şi în acelaşi timp, este afecţiunea cu cea mai mare creştere la nivel global.

    În România, statisticile oficiale indică 72.000 de pacienţi diagnosticaţi cu această afecţiune neuro-degenerativă progresivă clinic, dintre care 8.100 în Bucureşti.

    Cercetările recente indică faptul că numărul pacienţilor se va dubla până în 2030.

    „Simptomele bolii Parkinson sunt variate, ceea ce face ca deseori aceasta să fie confundată cu alte afecţiuni, iar diagnosticul să fie pus cu întârziere. Boala Parkinson are peste 40 de simptome şi afectează în special mişcările corpului, iar pacienţii sunt diagnosticaţi, în medie, la jurul vârstei de 60 de ani. Tulburările de mişcare apar în stadiul 3 al bolii, însă aceasta se dezvoltă încet şi primele leziuni pot apărea chiar şi cu 20 de ani înainte de primele semne”, transmit organizatorii proiectului.

    Medicii din România vorbesc despre un fenomen de subdiagnosticare în boala Parkinson, cauza principală fiind lipsa de informare. De cele mai multe ori, pacienţii confundă sau chiar ignoră simptomele specifice bolii Parkinson, iar în momentul în care iau decizia de a se adresa unui medic neurolog, boala este deja într-un stadiu avansat.

    „În general, pacienţii în România se adresează târziu sistemului medical, indiferent care este neplăcerea, afecţiunea. Lumea nu concepe să meargă la control dacă nu are o problemă importantă sau dacă nu are nicio problemă, cum ar fi o oarecare dificultate pe care o constată în a iniţia mişcarea. E mai greu să se ridice din fotoliu, e mai greu să înceapă să meargă sau să facă orice activitate motorie. Apoi, dacă văd că mişcările sunt clar mai lente, se mişcă mai încet, indiferent ce fac, le ia mai mult timp. Dacă atunci când stau absolut relaxaţi pe canapea la un film începe să tremure o mână sau un picior. Dacă scriu mai dificil şi literele s-au micşorat. Dacă nu se mai pot încheia cu uşurinţă la nasturi. Bărbaţii pot avea probleme de „dexteritate” la bărbierit. Femeile la fardat sau pensat. Apoi, în boala Parkinson, pacientul poate avea mai multe simptome, dintre care cel mai mult îl supără durerea de umăr, şi atunci merge la consult la colegii noştri ortopezi sau reumatologi. Toate astea trebuie să atragă atenţia cu atât mai mult cu cât constată că mirosul nu mai este bun sau că au avut o perioadă cu depresie (lipsă de plăcere şi motivaţie, gânduri de tristeţe susţinute, stimă de sine scăzută, etc.)”, explică prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, coordonatorul grupului de lucru pentru boala Parkinson şi afecţiuni înrudite al Societăţii de Neurologie din România (SNR), fost Preşedinte al SNR (2017-2021), prorector în cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti şi vicepreşedinte al Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti.

    În cadrul Zilei Mondiale de luptă împotriva bolii Parkinson, va avea loc o proiecţie specială pe clădirea Teatrului Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti, între orele 20:00 – 00:00.

    Ce cauzează boala Parkinson? În cazul bolii Parkinson, celulele din creier responsabile de controlul mişcărilor corpului încetează producerea de dopamină, o substanţă care facilitează comunicarea între nervi. Pe măsură ce aceste celule mor, creierul nu mai primeşte mesajele necesare pentru a coordona mişcările.

    Cercetătorii încă nu cunosc cauza exactă a bolii Parkinson, o afecţiune neuro-degenerativă complexă, dar există date conform cărora atât factorii genetici, cât şi factorii de mediu joacă un rol important. Pe lista cauzelor posibile se află expunerea la substanţe chimice poluante, ierbicide şi pesticide, precum şi substanţele care blochează receptorii de dopamină. De asemenea, stilul de viaţă şi alimentaţia pot avea un impact semnificativ. Medicii sunt de părere că bacteriile din intestin pot influenţa evoluţia bolii Parkinson şi recomandă pacienţilor să consume iaurt cu fermenţi vii şi să mănânce multă fasole şi cereale integrale, legume şi fructe, evitând alimentele grase şi reducând consumul de carne.

    În prezent, deşi nu există un tratament care să poată opri evoluţia bolii Parkinson, există soluţii pentru controlul simptomelor si îmbunătăţirea calităţii vieţii prin terapiile actuale pentru diferite grupuri de pacienţi.

  • Robin Williams suferea de maladia Parkinson

    Actorul nu era pregătit să “facă publică” lupta sa contra maladiei Parkinson, a declarat Susan Schneider, văduva actorului Robin Williams.

    “Sperăm, după moartea tragică a lui Robin, că alţii vor găsi forţa de a căuta îngrijire medicală şi sprijinul de care au nevoie în luptele pe care trebuie să le poarte, să demonstreze mai puţină teamă”, a mai scris aceasta în comunicat.

    Starul american a fost găsit decedat luni, la vârsta de 63 de ani, în reşedinţa sa din California. Autorităţile americane au anunţat marţi că actorul s-a sinucis, spânzurându-se cu o curea. Anchetatorii au găsit tăieturi pe încheietura mâinii stângi a actorului, iar un briceag era în apropierea cadavrului. Pe vârful briceagului erau urme care par a fi de sânge uscat, astfel că vor fi efectuate analize suplimentare pentru a se stabili compoziţia substanţei depistate.

    Actorul american nu a încercat niciodată să îşi ascundă problemele provocate de consumul de alcool şi de droguri, dar, după o perioadă de abstinenţă ce a durat 20 de ani, Robin Williams a recidivat în 2005, în timpul filmărilor pentru lungmetrajul “Marele alb”. Williams s-a internat ulterior într-o clinică specializată.

    Robin Williams a devenit cunoscut datorită rolului din serialul de televiziune “Mork and Mindy” şi a câştigat un premiu Oscar pentru prestaţia din filmul “Good Will Hunting”. Actorul a mai fost nominalizat de trei ori la premiile Academiei de film americane, pentru rolurile din “Bună dimineaţa, Vietnam”, “Cercul poeţilor dispăruţi” şi “Regele pescar”. Recent, Robin Williams a jucat în sitcomul “The Crazy Ones”, de pe postul CBS, rolul lui Simon Roberts, excentricul director al unei agenţii de publicitate, dar serialul a fost anulat de producători după numai un sezon.

    Maladia Parkinson constă în deteriorarea treptată a unei mici zone din creier şi afectează mai ales persoanele în vârstă. Boala degenerativă este progresivă, iar simptomele se acumulează treptat, Parkinson fiind o maladie invalidantă, dar cu o evoluţie lentă. Zona din creier distrusă joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală. În majoritatea cazurilor, primul simptom constă în gesturile ritmice incontrolabile ale mâinilor, capului şi picioarelor, manifestate în special în repaus şi în perioade de stres. Într-o etapă ulterioară a maladiei, poate apărea şi demenţa, care afectează circa 15% – 30% din bolnavi. De asemenea, printre simptomele bolii se numără modificări ale personalităţii.

    Cauzele apariţiei maladiei Parkinson sunt necunoscute, dar cercetătorii vorbesc despre o asociere dintre factorii de mediu şi cei genetici.

    Deşi nu există un tratament contra maladiei Parkinson, simptomele pot fi atenuate şi controlate cu ajutorul unor medicamente. Medicii spun că, în ciuda depresiei şi a anxietăţii cauzate de boala Parkinson, se recomandă menţinerea unui stil de viaţă activ.