Tag: Parisoula Lampsos

  • Blonda lui Saddam

    Iata doar cateva dintre fetele nestiute, mizerabile, marunt
    umane sau absurde, ale lui Saddam Hussein, asa cum au fost ele
    percepute de amanta sa europeana, grecoaica Parisoula Lampsos.
    Cunoscuta printre valetii sau apropiatii lui Saddam Hussein drept
    Shakrra, adica Blonda, grecoaica noastra pusa pe confesiuni l-a
    intalnit prima oara pe “Rais” pe cand ea avea 16 ani, iar el 30 (si
    inca nu ajunsese la putere). Nu era frumoasa, ci doar, dupa cum ea
    insasi marturiseste, pufoasa, rotunjoara si blonzie, avand, adica,
    toate atributele menite sa puna pe jar simturile unor orientali.
    Fantasmele de seducator ale lui Saddam au luat-o razna, asa incat a
    hotarat sa faca din Parisoula exclusiva sa proprietate.

    Amantlacul lor a durat o buna bucata de vreme, a avut suisuri si
    prabusiri pasionale, dar a fost tot timpul intretinut de paranoia
    puterii, pe care liderul irakian o manifesta pana si in materie de
    amor. “De fiecare data cand ne reintalneam, Saddam imi confirma ca
    totul in viata mea fusese aranjat in functie de dorintele lui. Era
    obsedat sa posede si sa domine: <Esti numai si numai a mea.
    Propria mea zeita a dragostei. Esti plina de iubire care-mi
    apartine, Pari.>.” Pana sa fuga din Irak, in 2001, si sa ajunga
    in Thailanda (unde a obtinut protectie americana), doamna Lampsos a
    avut, fara sa traiasca intr-un harem, o viata de papusa erotica,
    fara posibilitatea de a-si construi o viata personala. Pentru ca,
    la un moment dat, s-a casatorit, Saddam i-a trimis sotul in bejenie
    si i-a confiscat toata averea.

    Povestea incredibila a acestei relatii de aproape 30 de ani
    (scrisa de jurnalista Lena Katarina Swanberg in urma discutiilor cu
    Parisoula, incepute in 2002), dezvaluie nu doar aspecte inedite ale
    personalitatii lui Saddam, ci si un intreg cortegiu de cutume si
    blocaje comportamentale ale societatii din jurul acestuia,
    uluitoare pentru cititorul occidental.

    PARISOULA LAMPSOS,
    LENA KATARINA SWANBERG
    “VIATA MEA CU SADDAM”,
    EDITURA PANDORA M, BUCURESTI, 2010


    Dupa “Sexus”, “Plexus” si “Nexus”, cele
    trei tablouri romanesti din “The Rosy Crucifixion”, editura Polirom
    continua seria Henry Miller cu unul dintre cele mai intunecate
    volume ale autorului.
    Publicat in 1936, la doi ani dupa
    aparitia “Tropicului cancerului”, insa nu in America (unde a fost
    interzis), ci in mai libertinul Paris interbelic, romanul
    desfasoara amintirile de tinerete ale autorului intr-o maniera
    intempestiva, dezacordata, anticronologica. Scenele se insiruie
    parca sub dicteu automat, iar textul se deformeaza si se
    construieste simultan, intr-un soi de delir controlat, in care
    “inseminarile” culturale seduc la fel de mult ca propriile panseuri
    si verdicte ale autorului: “Trebuie sa fiu atent sa-mi pastrez
    trupul intr-o forma buna de dragul viermilor.
    Si sufletul, de dragul lui
    Dumnezeu”.

    HENRY MILLER
    “PRIMAVARA NEAGRA”,
    EDITURA POLIROM, IASI, 2010


    Ne aflam in Anglia anului 1938, cand o epidemie de ciuma se
    napusteste asupra populatiei. Disperarea si frica zilnica fac sa
    prolifereze o intreaga serie de ritualuri pagane si de sacrificii
    rituale. In mijlocul angoasei generale, un grup de noua persoane,
    reunite sub imperiul hazardului, incearca sa scape de contagiere,
    fugind spre nordul tarii. Printre ei: un negustor de moaste, un
    magician, o tanara clarvazatoare, un povestitor, doi muzicanti
    italieni, un pictor si sotia lui insarcinata. Cei noua ciudati par
    insa ca vor sa lase in urma nu doar cumplita boala, ci si un trecut
    neguros. Nu dupa multa vreme, unul dintre ei este gasit spanzurat,
    un altul cu membrele taiate, iar un al treilea – injunghiat.
    Potrivit aparentelor, sunt urmariti de un ucigas mai nemilos inca
    decat molima. Ne aflam in miezul unei intrigi politiste, care
    aminteste, prin cromatica medievala si prin descriptiile de un
    realism tulburator, de Umberto Eco sau de Ian Pears. Autenticitatea
    istorica a relatarii si finetea intrigii au facut ca New York Times
    sa considere “Calatoria mincinosilor” drept cel mai bun thriller
    istoric al anului 2008.

    KAREN MAITLAND
    “CALATORIA MINCINOSILOR”,
    EDITURA LEDA, BUCURESTI, 2010