BusinessMagazin

Tag: Parchetul General

  • Opoziţia acuză sabotarea iniţiativei „Fără penali”: PSD a trimis semnăturile la Parchetul General

    „Sabotarea Iniţiativei Fără penali, iniţiativa pentru care 1 milion de români au acordat o semnătură continuă în Parlamentul României. Astăzi am văzut în Biroul Permanent pe cei doi colegi ai mei (…) am asistat la o încercare a dl. Cătălin Rădulescu, condamnat penal, care a fost promovat PSD în funcţia de chestor al Biroului Permanent al Camera Deputaţilor, care alături de Florin Iordache, autorul OUG 13, încearcă să blocheze transmiterea Iniţiativei Fără Penali la CCR, aşa cum cere legea, intenţionând să trimită la Parchetul general această iniţiativă, sugerând că secretariatul general, în cele aproape 5 luni în care iniţiativa a fost blocată de Liviu Dragnea la copiator, ar fi constat neconcordanţe la semnături”, a declarat preşedintele USR Dan Barna, miercuri la Parlament.

    Aceasta a adăugat că preşedintele PSD, Liviu Dragnea, încearcă să confişte şi atribuţiile primăriilor din „disperare”.

    „Practic, conform legii, semnăturile acelea au fost validate de către primării, în fiecare localitate de unde au fost adunate de către zecile de mi de voluntari din România. Iar aceste primării au validat semnăturile fiind eliminate în proces eventualele semnături care nu îndeplineau condiţiile legale.Faptul că Liviu Dragnea încearcă să confişte şi atribuţiile primăriilor, Liviu Dragnea încearcă să confişte şi drepturile prevăzute de lege în mod expres pentru primari – dreptul de a valida semnături (…) arată cât de disperaţi sunt condamnaţii penali ai României care momentan conduc Camera Deputaţilor faţă de persectiva acestei iniţiative care noi suntem convinşi că va deveni lege în România.”, a conchis liderul USR.

    La rândul său, liderul deputaţilor PNL Raluca Turcan a punctat că „un grup infracţional” se foloseşte de aceste iniţiative cetăţeneşti care condamnă infractorii „în tentativa de politizare a justiţiei”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CSM analizează punctele de vedere trimise de DNA, DIICOT şi Parchetul General la Ordonanţa pe legile justiţiei/ Tudorel Toader şi Augustin Lazăr, prezenţi la discuţii

    Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a ajuns la sediul CSM pentru a participa la discuţii.

    Procurorul general Augustin Lazăr a anunţat, miercuri dimineaţă, referindu-se la ordonanţa de urgenţă privind legile justiţiei, că se face o analiză pe efectele acestui act normativ.

    “Şi noi am vrea să ştim ce vreţi să ştiţi dumneavoastră. Este o analiză în curs. Vom face o analiză”, a declarat procurorul general, întrebat de OUG privind legile justiţiei şi cum se aplică prevederile acesteia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Secretarul de stat Raed Arafat, audiat la Parchetul General în dosarul protestelor din 10 august

    Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, s-a prezentat la sediul Parchetului General pentru a fi audiat de procurori în dosarul protestelor din 10 august. Acesta a refuzat să dea declaraţii la intrarea în instituţie, precizând că va comunica detalii după audiere.

    De asemenea, şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Gheorghe Nucu Marin, a fost audiat săptămâna aceasta de procurori. El a declarat că nu are informaţii că manifestaţia ar fi fost finanţată din străinătate.

    Procurorii militari de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au înregistrat peste 700 de plângeri depuse împotriva jandarmilor care au intervenit la protestul din 10 august.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Parchetul General a deschis dosar penal, după ce ministrul Tudorel Toader a cerut să fie admis în Uniunea Notarilor

    Reprezentanţii Parchetului General au confirmat, pentru MEDIAFAX, că a fost începută urmărirea penală in rem, în urma unui denunţ pentru abuz în serviciu şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane, după ce ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a cerut să fie admis în Uniunea Notarilor Publici, în urmă cu câteva săptămâni.

    La acel moment, ministrul a subliniat că nu intenţionează să demisioneze, după ce a apărut, în spaţiul public, informaţia potrivit căreia a a cerut să fie admis în corpul notarilor.

    „Simple precizari! Dupa incetarea mandatului ca urmare a expirarii termenului pentru care a fost numit, judecatorul Curtii Constitutionale poate opta pentru intrarea in avocatura sau notariat, fara examen” – art. 69 aln 4) din Legea nr. 168/ 2018, pentru modificarea si completarea Legii nr. 47/ 1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 595 din 12 iulie 2018. Nu intentionez sa demisionez de la Ministerul Justitiei”, a scris Tudorel Toader pe Facebook.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BILANŢ IREAL al VIOLENŢELOR din 10 august: 65 de protestatari agresaţi pe cap de jandarm abuziv. Autorităţile ar trebui să EXPLICE cum e POSIBIL

     Cifrele, coroborate cu cele prezentate marţi de ministrul de Interne Carmen Dan în Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor, indică un raport ireal: 651 de protestatari agresaţi versus 10 jandarmi pe care structurile i-ar fi identificat ca fiind responsabili de şase fapte de natură penală. Un singur lucru este cert: autorităţile care se ocupă de anchetarea violenţelor din 10 august vor fi nevoite să pună aceste cifre imposibile cap la cap.
     
    Astfel, Parchetul General informează că a înregistrat, până în prezent, 651 de plângeri depuse de protestatari împotriva jandarmilor, fiind derulate în continuare cercetări pentru a identifica persoanele implicate în incidentele violente de la protestul din 10 august.

    „În urma activităţilor desfăşurate până astăzi, 23 august 2018, în cauza aflată pe rolul Secţiei parchetelor militare având ca obiect cercetarea incidentelor violente petrecute cu ocazia manifestaţiei din Piaţa Victoriei din Bucureşti, numărul plângerilor penale înregistrate a ajuns la 651, fiind efectuate în continuare activităţi privind identificarea persoanelor care au fost implicate în comiterea violenţelor”, informează reprezentanţii Parchetului General, potrivit Mediafax.

    De asemenea, tot în cauza instrumentată de procurorii militari de la Parchetul General, a fost audiat, joi, Cătălin Paraschiv, şeful Brigăzii Speciale a Jandarmeriei Române.

    „Nu dau eu declaraţii şi nici nu fac apologia schimbărilor la nivelul ministrului. (…) Mi-am asumat riscul în momentul în care mi-am condus oamenii fără niciun fel de problemă. Nu vreau să dau niciun interviu, sper că mă înţelegeţi şi pe mine. (…) V-am spus punctul meu”, a spus colonelul Cătălin Paraschiv, la ieşirea din sediul Parchetului General.

    Reamintim că ministrul de Interne, Carmen Dan, a declarat, marţi în cadrul audierii în Comisia de apărare a Camerei Deputaţilor, că până în prezent au fost identificate şase cazuri “în care 10 jandarmi au fost semnalaţi ca autori ai unor fapte de natură penală”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, la ieşirea din Parchetul General: Nu am văzut ce se întâmplă la protest pentru că nu eram acolo

    „Aş vrea să fac câteva lămuriri. Eu vreau să vă asigur că am respectat legea cu stricteţe, contrar a ceea ce s-a încercat sau vehiculat în spaţiul public, nu înţeleg de ce au vrut să denigreze instituţia prefectului, noi nu facem politică, noi respectăm legea prefectului. Să aveţi încredere că noi respectăm legea. Nu pot detalia sau explica modul în care alte instituţii au acţionat. Eu vorbesc doar despre mine. Am respectat legea şi acel ordin de intervenţie a respectat legea. V-am răspuns că a fost legea respectată”, a declarat prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, la ieşirea din sediul Parchetului General.
     
    Aceasta a mai spus că nu a văzut evenimentele din Piaţa Victoriei, pentru că nu a fost prezentă la manifestare.
     
    „Nu m-am întâlnit (cu ministrul de Interne. n.r.). Nu pot să comentez, v-am spus doar că legea a fost respectată. (…) Nu am dat ordin să fie rănit cineva. (…) S-a respectat legea. Nu am văzut cu ochii mei (violenţele de la prostest, n.r.), pentru că nu eram în Piaţă”, a spus Speranţa Cliseru, refuzând să dea mai multe detalii privind această chestiune.
     
    Pe de altă parte, Laurenţiu Cazan, cel care a comandat intervenţia jandarmilor la protest, a spus în urmă cu o săptămână că prefectul Capitalei, Speranţa Cliseru, s-a aflat în Piaţa Victoriei, care a observat desfăşurarea mitingului, iar ordinul de evacuare a zonei a fost semnat în jurul orei 20:00, atunci când situaţia a „degenerat”.
     

  • Tentativa de ASASINARE a lui Liviu Dragnea: SPP nu a fost sesizat/ Parchetul General şi DIICOT anunţă că nu au vreun dosar pe rol | Ce a transmis SRI

    “SPP nu a fost sesizat pe niciunul dintre elementele pe care le-a precizat Liviu Dragnea în declaraţia de marţi, cu privire la ameninţare şi atentat”, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse din cadrul Serviciului.

    În ultimii ani, preşedintele PSD nu a mai beneficiat de paza şi protecţia ofiţerilor SPP, el lansând în această perioadă critici la adresa directorului SPP Lucian Pahonţu.

    Întrebat la începutul lunii august 2018 mai este păzit de cineva, Dragnea a răspuns negativ. „Nu (nu mă păzeşte nimeni – n.r.). Persoană fizică aşa, de capul meu. Domnule, nu ştiu dacă e în regulă, dar iertaţi-mă, nu am nimic cu 99% din ofiţerii SPP. Atâta timp cât Pahonţu e acolo, eu nu am încredere. Principala sa preocupare era să facă raportare la fiecare ofiţer care îl însoţea. La SIE, de al 286 de milioane la 270 milioane de lei, la STS de la 332 milioane lei la 309 milioane lei”, a mai spus liderul PSD, la Antena 3.

    Parchetul General anunţă că nu are pe rol vreun dosar privind presupusa tentativă de asasinat a lui Liviu Dragnea

    Procurorul general Augustin Lazăr a refuzat, miercuri, să declare dacă Parchetul General a avut sau are în cercetare o posibilă cauză referitoare la presupusa tentativă de asasinat a lui Liviu Dragnea, precizând că nu dă interviuri în faţa instituţiei.

    Pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) nu există şi nu a existat vreun dosar referitor la o presupusă tentativă de asasinat asupra lui Liviu Dragnea, au declarat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii biroului de presă al instituţiei.

    Reprezentanţii Biroului de informaţii şi relaţii publice al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) au precizat, pentru MEDIAFAX, că pe rolul Parchetului nu a existat şi nici nu există vreo anchetă referitoare la spusele preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, care a acuzat o tentativă de asasinat anul trecut.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lazăr îi răspunde lui Tăriceanu pentru “aroganţa” delegării lui Kovesi la Parchetul General: Atacul afectează principiul separaţiei puterilor în stat

    În acest sens, Augustin Lazăr arată că delegarea procurorilor se realizează de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în temeiul articolului 57 alineatul 7 din Legea nr. 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, respectiv ”În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcţii de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni”.

    Totodată, arată Parchetul General, repartizarea procurorilor se face în conformitate cu articolul 95 alineat 2 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv ”Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secţii, servicii şi birouri, în funcţie de pregătirea, specializarea şi aptitudinile acestora”.

    Augustin Lazăr mai explică că, pentru perfecţionarea legislaţiei penale, Ministerul Public are atribuţia legală de a studia cauzele şi factorii favorizanţi ai criminalităţii şi de a face propuneri în vederea eliminării acestora, astfel cum este prevăzut în articolul 63 litera i din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv ”Ministerul Public (…) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parchetul General: 21 de articole modificate în Codul penal sunt neconstituţionale

    Articolele contestate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sunt: articolul 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, articolul 16 privind vinovăţia, articolul 17 privind săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune, articolul 39 privind pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni, articolul 64 privind executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, articolul 75 privind circumstanţele atenuante, articolul 96 privind eevocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, articolul 100 privind condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii, articolul 112 privind confiscarea extinsă, articolul 154 privind termenele de prescripţie a răspunderii penale, articolul 155 privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, articolul 159 privind acordul de mediere, articolul 173 privind Legea penală, articolul 175 privind funcţionarul public, articolul 189 privind omorul calificat, articolul 269 privind favorizarea făptuitorului, articolul 273 privind mărturia mincinoasă, articolul 277 privind compromiterea intereselor justiţiei, articolul 291 privind traficul de influenţă, articolul 297 privind abuzul în serviciu şi articolul 367 privind constituirea unui grup infracţional organizat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parchetul General: 21 de articole modificate în Codul penal sunt neconstituţionale

    Articolele contestate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) sunt: articolul 5 privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei, articolul 16 privind vinovăţia, articolul 17 privind săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune, articolul 39 privind pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni, articolul 64 privind executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii, articolul 75 privind circumstanţele atenuante, articolul 96 privind eevocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, articolul 100 privind condiţiile liberării condiţionate în cazul pedepsei închisorii, articolul 112 privind confiscarea extinsă, articolul 154 privind termenele de prescripţie a răspunderii penale, articolul 155 privind întreruperea cursului prescripţiei răspunderii penale, articolul 159 privind acordul de mediere, articolul 173 privind Legea penală, articolul 175 privind funcţionarul public, articolul 189 privind omorul calificat, articolul 269 privind favorizarea făptuitorului, articolul 273 privind mărturia mincinoasă, articolul 277 privind compromiterea intereselor justiţiei, articolul 291 privind traficul de influenţă, articolul 297 privind abuzul în serviciu şi articolul 367 privind constituirea unui grup infracţional organizat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro