BusinessMagazin

Tag: parcare

  • Primăria Capitalei vrea să transfere serviciul de parcări către o companie municipală. Cum explică PMB necesitatea acestui proiect

    „Obiectul prezentului Contract constă în delegarea Serviciului public de administrare şi exploatare a parcărilor Municipiului Bucureşti, aflat conform Legii sub responsabitatea Delegatarului, constând în: amenajarea, întreţinerea, dotarea, exploatarea locurilor de parcare; sancţionarea pecuniară sau exercitarea drepturilor legale asupra utilizatorilor/autovehiculelor care staţionează neregulamentar în Parcaj ori care blochează accesul în Parcaj. (…), încasarea tarifelor Serviciului”, se arată în contractul de delegare, care va fi dezbătut în şedinţa CGMB de marţi.

    Durata contractului este de 5 ani. Potrivit inventarului bunurilor aferente serviciului delegat, valoarea bunurilor este de peste 97 de milioane de lei (peste 20 de milioane de euro), constând în 234 de parcaje.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numerele de telefon la care poţi suna să-ţi recuperezi maşina ridicată în Bucureşti. Tarifele şi locurile unde sunt depozitate

    „Subliniem faptul că acest proiect vine în sprijinul fluidizarii traficului ]n Capitală şi vizează strict acele vehicule care staţionează neregulamentar pe principalele artere din Bucureşti şi care blochează circulaţia vehiculelor de intervenţie în caz de urgenţă, ambulanţe sau maşini de pompieri, precum şi accesul în spitale, şcoli, instituţii publice, dar şi circulaţia mijloacelor de transport public sau activitatea utilajelor de deszăpezire şi salubrizare. Procesul de ridicare a maşinilor va fi unul continuu, 24/24 ore”, se arată într-un comunicat transmis, marţi, de Primăria Capitalei

    Potrivit sursei citate, maşinile parcate neregulamentar şi care au fost ridicate vor fi depozitate în spaţiile special amenajate din Bulevardul Timişoara nr. 161- 163, Sector 6 şi Bulevardul Metalurgiei nr. 69- 71 (str.Drumul Jilavei nr.113), Sector 4, care vor avea program de funcţionare 24/24 ore, astfel încât maşinile ridicate să poate fi eliberate la orice oră.

    „Ulterior, cetăţenii aflaţi în această situaţie vor putea suna gratuit la numerele de telefon 021/9544 – Brigada de Poliţie Rutieră sau 021/9752 – Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti, pentru a află în care dintre cele două spaţii se afla autoturismele şi pentru a le putea recupera. Eliberarea vehiculului se va face numai proprietarului / deţinătorului / utilizatorului legal al acestuia şi doar după achitarea tarifelor de ridicare, transport şi depozitare, în baza certificatului de înmatriculare în original sau al oricărui act din care să rezulte dreptul de proprietate sau de folosinţă asupra vehiculului şi a unui act de identitate al solicitantului”, se mai arată în comunicatul PMB.

    Ridicarea maşinilor va începe de luni, 26 august, iar potrivit proiectului, tarifele de ridicare sunt:

    – 200 de lei, pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată de până la 5 tone, inclusiv
    – 270 de lei, pentru vehicule cu masa totală maximă autorizată de peste 5 tone
     

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Primăria Capitalei vrea să delege gestiunea unor servicii, cum ar fi parcările, către companiile municipale

    Astfel, gestiunea serviciului de parcări din Bucureşti ar urma să fie delegată către Compania Municipală Parking S.A.

    Se prevede şi delegarea gestiunii serviciilor de administrare a fondului imobiliar aflat în proprietatea Municipiului Bucureşti către Compania Municipală Imobiliara Bucureşti S.A

    Un alt proiect prevede „Delegarea gestiunii serviciilor ce privesc activităţile de întreţinere a arborilor şi spaţiilor verzi aflate în patrimoniul public şi privat al Municipiului Bucureşti către Compania Municipală Întreţinerea Arborilor şi Spaţiului Verde Bucureşti S.A”, precum şi „delegarea gestiunii serviciului public de admnistrare a cimitirelor şi crematoriilor umane din componenţa serviciilor publice de administrare a domeniului public şi privat de interes local către Compania Municipală Cimitire Bucureşti S.A”, se arată în proiectele de pe ordinea de zi.

    De asemenea, se prevede delegarea gestiunii serviciului public de administrare privind activităţile de întreţinere a parcurilor şi grădinilor către Compania Municipală Parcuri şi Grădini Bucureşti S.A.
    Uin alt proiect se referă la „aprobarea încheierii actului adiţional la contractul de delegae a gestiunii serviciului public de interes local privind obiectivele sportive aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului Bucureşti către Compania Municipală Sport pentru Toţi Bucureşti S.A”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • România, ţara tuturor posibilităţilor. Cum a ajuns un LOC DE PARCARE din Bucureşti să coste mai mult decât maşina pentru care a fost cumpărat

    Numărul locurilor de parcare din Bucureşti a devenit de mult timp insuficient, astfel că decizia de a achiziţiona o casă sau un apartament trebuie să ia în calcul şi posibilitatea de a parca vehiculul personal în apropierea proprietăţii. Dacă în cazul blocurilor vechi şoferii stau mai mult la “mila” primăriei, în cazul celor noi dezvoltatorii au în vedere acest aspect; cu toate acestea, preţul unui loc de parcare într-un imobil nou poate fi extrem de ridicat.

    Preţuri cuprinse între 5.000 şi 7.000 de euro nu mai surprind, probabil, pe nimeni; în cazul unor proprietăţi premium, se poate vorbi însă de costuri ce depăşesc uşor preţul unui autoturism de clasă medie.

    Compania de brokeraj imobiliar Neofort Biz oferă spre vânzare apartamente în mai multe complexuri rezidenţiale noi, preţurile locurilor de parcare fiind, şi în acest caz, extrem de mari: în ansamblul Neofort Rezidenţial 64, situat în Zona Calea Moşilor – Foişorul de Foc, costul unui loc de parcare la subsol este de 10.000 euro + TVA; în ansamblul Neofort Rezidenţial 79, situat în zona Popa Nan – Calea Călăraşi, preţul unui loc de parcare la subsol creşte la 15.000 euro + TVA.

    Impact Developer & Contractor dezvoltă în prezent două proiecte pentru care sunt disponibile pentru achiziţie locuri de parcare: Greenfield Residence, adresat segmentului mediu şi Luxuria Domenii Residence, adresat segmentului premium. “În Greenfield sunt disponibile în faza actuală de dezvoltare numai parcări suprateran,  ce sunt vândute la acest moment la preţul de 6000 de euro, la care se adaugă TVA-ul. În Luxuria, parcările destinate rezidentilor sunt construite în subteran pe două niveluri şi sunt vândute în prezent la preţul de 16.400 de euro”, transmit reprezentanţii dezvoltatorului imobiliar. De la 1 septembrie, preţul locului de parcare va fi de 7.000 de euro +TVA.

    Pe de altă parte, reprezentanţii firmei de consultanţă imobiliară Cushman&Wakefield  Echinox au oferit detalii legate de preţul mediu de închiriere a unui loc de parcare în Bucureşti. Astfel, acesta poate fi de 100 – 130 euro/lună în zonele centrale, 70 – 100 euro/lună în zone semicentrale şi 50 – 90 euro/lună în zone periferice. Preţurile sunt valabile în cazul parcărilor aferente clădirilor de birouri.

    În cazul celor care au avut norocul de a “prinde” unul din locurile de parcare oferite de primării, aceştia trebuie să plătească anual sume cuprinse între 35 şi 100 de lei.

  • Milionarul care trăieşte în dubă şi se bărbiereşte cu toporul

    Daniel Morris este unul dintre cei mai promiţători jucători de baseball din Statele Unite. El a semnat în 2011 un contract cu o echipă din Toronto pentru care a primit un bonus de 2 milioane de dolari, însă trăieşte într-o dubă Volkswagen în parcarea unui magazin Wal-Mart.

    Morris este unul dintre cei mai buni aruncători din liga în care activează, iar acest lucru i-a adus şi numeroase contracte de publicitate. Tânărul preferă însă să investească toţi banii şi să trăiască cu doar 800 de dolari pe lună – jumătate din salariul minim lunar oferit în Statele Unite. “Prefer să trăiesc sărac”, povesteşte Norris. “Atunci când nu ai presiunea banilor, e mai uşor să te concentrezi pe muncă.”

    Ziua sa începe cu prepararea micului dejun la o plită portabilă, atunci când are la dispoziţie ingredientele necesare. Când îi lipseşte ceva, intră în magazinul aflat la doar câţiva metri distanţă. Urmează exerciţiile de dimineaţă şi apoi plecarea către stadion. Un ultim lucru pe care îl face, înainte de antrenament, este să ia un topor pentru a-şi “tunde” barba. Nu foloseşte lame de ras, pentru că nu le vede rostul.

    A cumpărat duba când era în liceu, după ce a semnat primul său contract de profesionist. De atunci, maşina este cel mai bun prieten al său. “Maşina asta îmi dă libertatea de care am nevoie”, spune tânărul atlet, citat de ESPN. “E un lucru precum Yin şi Yiang pentru mine”. Merge cu maşina peste tot, doarme în ea şi îşi face excursiile cu ea. Când ajunge la antrenament şi o parchează între maşinile de lux ale celorlalţi jucători, colegii îl îndeamnă să îşi cumpere ceva potrivit statutului său social. Pentru Morris însă, viaţa pe care o duce este exact viaţa pe care şi-o doreşte.

    Daniel Morris nu ştie cât va mai putea duce acest stil de viaţă, pentru că presiunea pusă de cluburile profesioniste este foarte mare. “Orice ar fi, voi continua să fiu un ambasador pentru promovarea lucrurilor de care îmi pasă”, spune Norris.

  • Maşini afectate de lucrările de reparaţii ale parcării de la Otopeni. Reprezentanţii aeroportului spun că vor acorda despăgubiri

    “Sâmbătă, 11 mai, am primit informaţii despre executarea unor lucrări neconforme în cursul reparaţiilor care se efectuează la nivelul superior al parcării Sosiri de la Aeroportul Henri Coandă. Acestea au avut că rezultat antrenarea unei cantităţi semnificative de apă către nivelul inferior, această scurgându-se pe autovehiculele parcate acolo”, transmit reprezentanţii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB).

    CNAB precizează că întreaga activitate din zona de şantier cade în responsabilitatea prestatorului lucrărilor de reparaţii.

    “Posesorii autoturismelor afectate sunt rugaţi să anunţe imediat personalul parcării pentru constatarea daunelor şi luarea măsurilor ce se impun, inclusiv pentru acordarea de despăgubiri. CNAB va aplică totodată sancţiunile care se impun celor ce să fac vinovaţi pentru această situaţie”, potrivit sursei citate.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Afară e vopsit gardul. Pe ploaie. De ce asfaltează autorităţile parcarea din Otopeni când plouă?

    Am vrut să iau un Uber de la aeroportul Otopeni luni, pe 6 mai, pe la 1 după amiaza. În aeroport era aglomeraţie, iar oamenii se îmbulzeau la ieşire şi aşteptau taxi-urile în număr mai mare decât de obicei –  din cauza încheierii vacanţelor prelungite de 1 mai şi Paşti, mi-am spus. Obişnuiesc să iau un Uber de cele mai multe ori când vin sau merg spre aeroport, astfel că am cerut venirea acestuia în zona parcării de la sosiri internaţionale, unde pot şoferii de Uber să îi aştepte pe pasagerii care s-au întors din călătorii în străinătate. Parcarea era însă blocată şi câţiva muncitori turnau asfalt – pe ploaie.

    Alternativa pentru şoferul de Uber era să mă aştepte în zona sosirilor interne, unde am coborât pe scări, tot din cauza unei aglomeraţii de nedescris din zona lifturilor. După câteva minute, şoferul îmi spune că nu are cum să intre nici în zona parcărilor interne – şi că a încercat „şi pe la intrare, şi pe la ieşire”.

    După un dialog absurd, în care eu încercam să îi explic şoferului că nu are de ce să încerce să intre pe la ieşire, am ieşit în zona giratoriului de lângă aeroport – unde l-am găsit pe şofer învârtindu-se în cerc fiindcă nu avea unde să oprească. Autorităţile blocaseră intrarea – şi ieşirea – din parcare, iar în situaţia lui se aflau de altfel cei mai mulţi dintre cei care sosiseră pentru a aştepta pe cineva la aeroport (cu excepţia maşinilor de taxi). Lângă mine, un grup de turişti însoţiţi de un preot – pesemne întorşi din vreun pelerinaj – încercau să găsească şi ei o soluţie pentru a se urca într-un autobuz – aflat tot în sensul giratoriu cu pricina.

    Câţiva reprezentanţi ai autorităţilor erau acolo şi păzeau intrarea în parcare, astfel că i-am întrebat cât timp va mai dura această situaţie. Mi-au răspuns : „Cât timp este nevoie”. Nu ştiu dacă întâmplarea are legătură cu vizita oficilităţilor pentru summitul UE, însă  nu de puţine  ori m-am lovit de un astfel de răspuns în interacţiuni cu „angajatul statului”– care parcă are rolul să te facă să simţi mic – mai ales când vine vorba de primirea „celor mari”.

    Mi-am amintit de o întâmplare povestită chiar de CEO-ul unui operator aerian, Michael O Leary, despre experienţa sa din perioada comunistă, când Ryanair şi-a început activitatea folosind aeronave TAROM. El mi-a spus într-un interviu pentru Business MAGAZIN: „Să mergi spre Bucureşti în perioada respectivă era un coşmar. Coşmarul începea de la intrarea pe Otopeni, unde trebuia să intri în sala de protocol, care era păzită de gărzi armate, iar acolo se aflau mulţi oameni de la TAROM, dar şi alţii care scriau şi nu spuneau nimic, aşa că nu ştiai niciodată cine e cel responsabil de decizii. Moneda de schimb atunci erau ţigările Kent, dacă aduceai ţigări, puteai să cumperi orice, dacă veneai cu bani, nu puteai să cumperi nimic.“

    O’ Leary a povestit şi cum, în perioada respectivă, zburând de pe aeroportul Heathrow din Londra la Bucureşti cu TAROM, a avut parte de cea mai proastă experienţă de zbor din viaţa sa. „Stăteam cu toţii în avion, iar avionul a avut o întârziere de două ore pentru că a aşteptat un politician. S-a urcat în avion cu două cuptoare cu microunde şi trei televizioare şi lumea a fost mutată de pe scaunele lor pentru ca acele televizioare să fie bine aşezate“.

    Nu ştiu dacă aglomeraţia şi haosul de ieri sunt cauzate într-adevăr de sosirea oficialităţilor care vor participa la summitul UE de la Sibiu sau de vizita recentă a ministrului Cuc acolo, însă o colegă m-a auzit povestind în redacţie despre această întâmplare, care i-a amintit de o fotografie. În poză erau reprezentaţi câţiva muncitori care turnau asfalt pe zăpadă înainte să treacă „tovarăşul” pe acolo. Autorul fotografiei se numeşte Andrei Pandele şi a realizat o serie de fotografii interzise din Epoca de Aur, intitulate „Aberaţia ca normalitate”. În continuare, aberaţia pare să nu lipsească parte din normalitatea noastră.

     

  • Cât costă să îţi faci o parcare în România şi ce condiţii trebuie să îndeplinească proprietarii

    „Amenajarea parcărilor poate fi considerată în primul rând responsabilitatea autorităţilor, însă dacă luăm în calcul timpul relativ
    scurt de recuperare a investiţiei într-un sistem de parcare cu plată, considerăm că şi companiile private au responsabilitatea de a amenaja şi întreţine locuri de parcare în zonele de interes ridicat”, descrie Mihaela Racoviţă, managing partner al Tritech Group, cea mai nouă nişă pe care au intrat. Compania pe care o conduce a fost înfiinţată în 2004, având iniţial ca obiect de activitate sistemele de securitate.

    Ulterior, compania şi-a extins activităţile şi pe importul şi distribuţia de automatizări de căi de acces şi pe comercializarea şi instalarea de sisteme integrate de securitate (sisteme de avertizare la incendiu, sisteme de control acces şi sisteme de supraveghere video). De-a lungul timpului, au păstrat aceste domenii de activitate, însă au identificat un potenţial în sistemele de plată a parcării.

    Anul trecut, veniturile companiei au fost generate, în procent de 60%, de panourile fotovoltaice şi restul, de activităţi precum importul şi distribuţia de automatizări căi de acces, comercializarea şi instalarea de sisteme integrate de securitate (sisteme de avertizare la incendiu, sisteme de control acces şi sisteme de supraveghere video) şi comercializarea şi instalarea de sisteme de parcare cu plată. În ceea ce priveşte investiţiile companiei, cea mai mare dintre acestea, respectiv 2,5 milioane de euro, a fost direcţionată înspre construcţia fabricii de panouri fotovoltaice a companiei de la Ovidiu, din judeţul Constanţa, inaugurată în 2015. Compania investeşte însă constant în instrumente de lucru şi de pregătire profesională a angajaţilor.

    Potrivit Mihaelei Racoviţă, piaţa pe care o ţintesc cu sistemele de parcare cu plată se împarte în parcări administrate de autorităţi publice (gări, aeroporturi, pieţe, etc.) şi parcări private. Acestea din urmă pot fi şi parcări care deservesc şi sunt încadrate în diverse obiective (centre de afaceri, centre comerciale, centre medicale, hoteluri etc.) sau parcări de sine stătătoare.

    „Nivelul de interes al publicului general pentru parcările cu plată a crescut în ultimii ani faţă de anii 2004-2005, semn al creşterii aglomerării, dar şi al nivelului de educaţie; putem interpreta şi prin faptul că jucătorii din piaţă au contribuit la o orientare către monetizarea parcărilor de către administraţiile publice, investitori şi antreprenori”, descrie ea potenţialul dezvoltării unei afaceri cu parcări.
    Cum se construieşte însă o astfel de afacere?

    „În ceea ce priveşte sistemul de parcare cu plată, alegerea acestuia depinde de numărul de locuri de parcare, de circuitul vehiculelor şi de alţi factori de infrastructură rutieră din zona în care este amplasată parcarea”, explică Mihaela Racoviţă. Investiţia variază între 18.000 de euro şi 60.000 de euro, dar pentru parcările aferente centrelor comerciale sau aeroporturi investiţia poate fi de până la 400.000 de euro. Investiţia în infrastructura parcării este la latitudinea beneficiarului proiectului (poate alege un anumit tip de pavaj, spre exemplu), potrivit Mihaelei Racoviţă.

    Amortizarea investiţiei este influenţată de mai mulţi factori, însă, observă Racoviţă, în esenţă este vorba despre cererea şi oferta pentru zona respectivă. Beneficiarul poate dori să recupereze investiţia într-un timp foarte scurt sau poate eşalona amortizarea preferând să ofere bonusuri clienţilor sub forma posibilităţii de folosire a parcării (cum este cazul centrelor comerciale sau al hotelurilor). Din experienţa instalărilor, investiţia într-un sistem de parcare cu plată se recuperează între 3 luni şi 9 luni, explică Racoviţă. „Accesul facil la un loc de parcare merită investiţia şi se leagă cu gradul de civilizaţie şi de dezvoltare economică”, adaugă ea.

    Cei care cumpără un astfel de sistem se împart în trei categorii: reprezentanţii parcărilor publice (spre exemplu, în portofoliul lor se numără Aeroportul Internaţional Iaşi sau Centrul Istoric Alba Iulia), a doua este cea a parcărilor incluse în diverse obiective (în portofoliul lor se află Băneasa Shopping City sau Patinoarul Telekom Arena, precum şi hoteluri din ţară), a treia categorie este cea a afacerilor de sine stătătoare. În această ultimă categorie se află beneficiarii care au un teren disponibil într-o zonă de interes public şi au decis să îşi dezvolte o afacere transformând imobilul în parcare privată cu plată.

    Mihaela Racoviţă oferă ca reper în interesul românilor pentru dezvoltarea unei astfel de afaceri numărul vizitatorilor pe site-ul lor: 9.000 vizitatori unici, în creştere cu 90% faţă de anul 2017.Ca împărţire geografică, cel mai mare interes pentru sistemele lor l-au manifestat clienţi din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara, Braşov.

    În ceea ce priveşte preţul plătit de clienţii parcărilor, Racoviţă spune: „Ne aşteptăm ca cererea şi oferta din zonă să dicteze preţul, chiar fiind el peste media pieţei”.

    „Ne-am propus să creştem organic afacerea pe toate liniile şi o provocare în acest sens este să ajungem la clienţi prin mediul online. În zilele noastre fiecare achiziţie începe cu o căutare pe internet şi ne-am propus să fim prezenţi nu doar offline, ci şi online.”
    Potrivit Mihaelei Racoviţă, există nevoia ca mai mulţi clienţi să aibă o viziune pe termen lung, să înţeleagă că relaţia cu ei nu se limitează la a furniza şi instala un sistem de parcare cu plată; compania oferă şi servicii postvânzare, precum şi partea de consultanţă tehnică şi comercială, pe care o oferă atât la început, cât şi pe parcurs (în situaţia în care, de pildă, cei care au cumpărat un astfel de sistem şi-au propus să extindă zona de parcare).

    „O provocare a afacerii ţine de zona tehnologică, odată cu avansul metodelor de plată depunem toate eforturile să ne sprijinim beneficiarii să vină în întâmpinarea cererii venite din partea clienţilor prin diversificarea metodelor de plată: numerar, aplicaţii mobile, plată cu cardul, plată prin SMS.”

    Mihaela Racoviţă, managing partner al Tritech Group, are formare profesională economică. S-a angajat în urmă cu 10 ani în cadrul Tritech Group ca asistent manager, evoluând până în rolul de partener în firmă. Potrivit reprezentanţilor companiei, în cadrul acesteia nu există poziţia de CEO, coordonarea fiind realizată în echipă de către Mihaela Racoviţă din poziţia de managing partner şi de către Octavian Ghinea din poziţia de technical partner. 

  • În sfârşit: Metrorex vrea să introducă abonamente pentru parcarea goală de la Străuleşti. Cât ar putea costa

    Reprezentanţii Metrorex au precizat, pentru MEDIAFAX, că instituţia lucrează în prezent la un proiect de introducere a abonamentelor lunare la parcarea de la Străuleşti. În prezent, în acest terminal, deschis în urmă cu două luni, parchează doar 19 maşini pe zi, în medie, în condiţiile în care construcţia are aproape 700 de locuri.

    Preţul pentru parcare este de 1 leu pe oră, însă cei care vin din afara Bucureştiului şi vor să parcheze maşina acolo spun că pentru o zi de parcare plătesc chiar şi 12-13 lei.

    Cei de la Metrorex spun că nu au stabilit încă un preţ pentru abonamentul lunar, însă, Ion Rădoi, liderul de sindicat de la metrou spune că acesta nu ar trebui să fie mai mult de 35 de lei pe zi, adică 50% din valoarea unui abonament pentru călătoria cu metroul.

    „Dacă ţinem cont de preţul din Bucureşti este puţin (un leu pe oră – n.r.), dar dacă ţinem cont de faptul că oamenii care parchează acolo trebuie să-şi lase maşinile pentru o zi, este mult, mai ales pentru cei care nu au un venit ridicat. Părerea mea este că piaţa va regla acest preţ. Cred că dacă ne raportăm la circulaţia cu metroul, preţul parcării nu poate să depăşească mai mult de 50% dintr-un abonament lunar la metrou. Adică ar trebui început cu aproximativ 35 de lei, pentru că acolo avem angajaţi şi salariaţi pentru întreţinere, şi acolo trebuie să se justifice investiţia. Trebuie să începem de jos, decât să stea goală această parcare. Riscăm să nu folosim acest terminal” a declarat pentru MEDIAFAX Ion Rădoi, liderul sindicaliştilor de la metrou.
     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Metrorex vrea să introducă abonamente pentru parcarea goală de la Străuleşti. Cât ar putea costa

    Reprezentanţii Metrorex au precizat, pentru MEDIAFAX, că instituţia lucrează în prezent la un proiect de introducere a abonamentelor lunare la parcarea de la Străuleşti. În prezent, în acest terminal, deschis în urmă cu două luni, parchează doar 19 maşini pe zi, în medie, în condiţiile în care construcţia are aproape 700 de locuri.

    Preţul pentru parcare este de 1 leu pe oră, însă cei care vin din afara Bucureştiului şi vor să parcheze maşina acolo spun că pentru o zi de parcare plătesc chiar şi 12-13 lei.

    Cei de la Metrorex spun că nu au stabilit încă un preţ pentru abonamentul lunar, însă, Ion Rădoi, liderul de sindicat de la metrou spune că acesta nu ar trebui să fie mai mult de 35 de lei pe zi, adică 50% din valoarea unui abonament pentru călătoria cu metroul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro