Vineri 24 octombrie Alan Eustace s-a paraşutat de la 41.425 de metri, şi a doborât recordul stabilit de Baumgartner, care, pe 14 octombrie 2012 a sărit de la 39.014 metri.
Eustace a purtat un costum spaţial presurizat conceput de compania ILC Dover, furnizorul de costume al NASA pentru echipele de astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională şi o paraşută, pentru a supravieţui căderii supersonice. El a fost urcat în stratosferă, de la aeroportul din Roswell, New Mexico, cu ajutorul unui sistem de baloane cu heliu, folosite la altitudine înaltă.
Urcarea a durat două ore şi jumătate, iar căderea circa 4 minute şi jumătate înainte de deschiderera paraşutei. Eustace a aterizat la aproximativ 100 de kilometri depărtare de aeroport, la 15 minute de la debutul saltului. Înainte de a-şi deschide paraşuta, paraşutistul a atins în cădere liberă viteza maximă de 1.320 de kilometri pe oră.
Pilot şi paraşutist veteran, Alan Eustace a stabilit şi recordul pentru Statele Unite de viteză în cădere liberă în timpul misiunii StratEx.
Eustace este al doilea om din lume care a depăşit în cădere liberă viteza sunetului, după austriacul Felix Baumgarter.
Proiectul a fost realizat de echipa Paragon StratEx pentru a testa tehnologii de realizare a costumelor spaţiale destinate unor misiuni variate, printre care se numără explorarea stratosferei, cercetarea supersonică, tehnicile de salvare de urgenţă pentru astronauţi şi zborurile comerciale.
“A fost uimitor”, a spus Eustace pentru The New York Times. “A fost frumos. Puteai vedea întunecimea spaţiului şi puteai vedea straturile atmosferei aşa cum nu le-am mai văzut până acum”, a povestit Eustace după saltul său.
Alan Eustace este Senior Vice President al departamentul de cercetare al Google.
Saltul supersonic realizat de Eustace a fost o mare surpriză, proiectul fiind pregătit în secret, timp de trei ani, împreună cu Paragon Space Development Corp. şi echipa sa.
Spre deosebire de saltul lui Alan Eustace, proiectul “Red Bull Stratos” – prin care Felix Baumgartner a stabilit recordul mondial, devenind prima persoană din lume care a depăşit viteza sunetului, fără a se afla într-un avion – a fost extrem de mediatizat, săritura austriacului fiind transmisă în direct pe internet şi posturi de televiziune. Diferenţele se văd în numărul de accesări – pe YouTube saltul lui Eustace a fost urmărit de cel mult un milion şi jumătate de oameni. Saltul austriacului a înregistrat cote mult mai mari, iare în doi ani s-au strâns în jur de 50 de milioane de accesări.
Felix Baumgartner a urcat în stratosferă într-o capsulă presurizată, trasă de un balon uriaş cu heliu, după care a fost în cădere liberă timp de peste patru minute.
Alan Eustace este fiul unui inginer care a lucrat la compania aeronautică- Martin Marietta. Student fiind, a vândut popcorn şi a lucrat la Disney World. A înfiinţat un start-up în Silicon Valley şi a lucrat pentru Compaq şi HP. A venit la Google în 2002. Este milionar: doar în 2011 a primit un bonus de 10 milioane de dolari, pentru activitatea sa.
“Mi se pare că are curaj. De la câţi metri a sărit? 4.000? Mi se pare că are curaj şi este foarte hotărâtă. Ştiam că ştie să dea cu mopul” – preşedintele Traian Băsescu saltul electoral cu paraşuta al Elenei Udrea (PMP)
“Noul Parlament European va avea 1/3 PPE, 1/3 socialişti şi 1/3 ciudaţi. Acum reformulez: 1/3 oameni responsabili din PPE, 1/3 iresponsabili socialişti şi 1/3 cretini buni de papagal” – Daniel Funeriu, candidat PMP la europarlamentare
“Să te ferească Dumneazeu să intri în gura lui Gabi Firea. Eu nu ştiu ce a avut Băsescu în cap” – vicepremierul Liviu Dragnea despre atacul preşedintelui la adresa senatoarei PSD Gabriela Firea
“Dacă luăm peste 20%, PNL va face clar că România nu e condamnată să intre iar pe mâna acestor puşlamale roşii” – Crin Antonescu, liderul PNL, despre foştii colegi de alianţă din PSD
“Din toate sondajele reiese că electoratul PMP este un electorat care-mi este şi mie favorabil, aşa cum îi este lui Traian Băsescu. Sigur, nu puteam să-l punem pe Traian Băsescu pe afiş” – Elena Udrea (PMP), explicând de ce figura ei apare în prim-planul afişului electoral al partidului
“O să mă bucur pe 21 decembrie când o să fim la poarta Palatului Cotroceni şi o să strigăm <Ieşi afară, fiinţă extraordinară!>” – premierul Victor Ponta
Pe 22 octombrie 1797, Andre Jacques Garnerin a efectuat, în Parc Monceau din Paris, primul salt, cu ajutorul unei paraşute din mătase. Google marchează, marţi, acest moment printr-un logo animat, interactiv, în care utilizatorul poate folosi tastele computerului pentru a manevra paraşuta şi a ateriza în diferite peisaje.
Francezul Andre Jacques Garnerin (31 ianuarie 1769 – 18 august 1823) a fost paraşutist şi este cunoscut ca fiind inventatorul paraşutei fără cadru rigid.
Student al profesorului Jacques Charles, el s-a implicat în pilotarea baloanelor cu aer cald şi a lucrat alături de fratele său, Jean-Baptiste-Olivier Garnerin (1766 – 1849), la majoritatea proiectelor sale legate de acest domeniu. În cele din urmă, a fost numit aeronaut oficial al Franţei.
Garnerin a făcut regulat teste şi demonstraţii în Parc Monceau din Paris, din 1797, dar a făcut furori când a anunţat, în 1798, că următorul său zbor va include şi un pasager femeie. Însă a fost nevoit să justifice acest lucru în faţa poliţiei, care era îngrijorată că zborul cu balonul ar putea afecta organele fragile ale trupului feminin şi ar induce pierderea cunoştinţei, nemaivorbind de consecinţele morale de a sta atât de aproape două persoane de sex opus. Poliţia a emis o interdicţie, iar chestiunea a ajuns până la ministerele de Interne şi cel al Poliţiei, care, în cele din urmă, au stabilit că nu era mai scandalos un astfel de zbor decât o cursă cu trăsura.
“Cetăţeana Henri” fusese aleasă în urma unui anunţ în ziar, iar, pe 8 iulie 1798, un număr mare de curioşi s-a strâns în Parc Monceau să asiste la eveniment. Femeia era tânără şi frumoasă şi cei doi au făcut câteva ture de parc în aplauzele celor prezenţi la eveniment.
Garnerin şi-a început experimentele cu paraşute a căror formă se baza pe cea a umbrelelor, primul său salt efectuându-l cu o paraşută din mătase, cu un diametru de aproximativ şapte metri, ataşată la un balon.
În calitate de aeronaut oficial, a vizitat, împreună cu soţia sa, Jeanne Geneviève, Marea Britanie, în 1802, în timpul păcii de la Amiens, cei doi făcând mai multe demonstraţii cu paraşuta.
La reluarea războiului dintre Franţa şi Marea Britanie, el şi soţia sa s-au întors pe continent, unde, pe 3 şi 4 octombrie 1803, Garnerin a zburat pe o distanţă de 395 de kilometri, între Paris şi Clausen (Germania), cu balonul său.
Soţia lui Garnerin s-a numărat printre primele femei care au zburat cu balonul şi a fost prima paraşutistă din lume (salt de la o înălţime de 900 de metri, pe 12 octombrie 1799).
Nepoata lui Garnerin, Elisa Garnerin, a învăţat să zboare cu balonul la 15 ani şi a făcut 39 de salturi profesionale cu paraşuta, între anii 1815 – 1836, în Italia, Spania, Rusia, Germania şi Franţa.
Garnerin a murit într-un accident, fiind lovit de o bârnă în timp ce construia un balon, la Paris, pe 18 august 1823.
Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.
Când vine vorba despre costuri, cei de la Red Bull sunt destul de rezervaţi. Se ştie doar că balonul de unică folosinţă de mari dimensiuni folosit de Baugmartner a costat 250.000, iar întregul proiect valorează mai multe miliane de dolari, spune publicaţia The Guardian .Iar în ce priveşte marketingul, cei de la Red Bull şi-au asumat prin această « acrobaţie » un risc major, dar beneficiile sunt pe măsură.
Au existat speculaţii că Red Bull ar fi plătit o sumă estimată la 50 de milioane de euro pentru a fi sponsor al acestui eveniment şi pentru a deţine drepturile exclusive de difuzare live a saltului lui Felix Baumgartner, potrivit broadbandtvnews.com. Căderea liberă de 24 de mile ar aduce astfel un câştig considerabil companiei, a carei valoare era estimată anul trecut la 5,8 miliarde de dolari.
Profitul vine mai ales din drepturile de difuzare ale saltului, un executiv din domeniul advertisingului apreciind că difuzarea aterizării sigure a lui Baugmartner ar fi valorat 10 milioane de lire sterine în Anglia şi 100 de milioane în întreaga lume, scrie The Telegraph. Iar pentru a face o comparaţie, unul dintre cele mai mediatizate evenimente, Super Bowl-ul american – difuza un moment publicitar cu 2,2 milioane de dolari.
Strategia de marketing este pe măsura profitului: reprezentanţi ai filialei Red Bull din Marea Britanie spun că costurile de marketing au fost de 48 de milioane de dolari anul trecut. Numărul de angajaţi din marketing, comparativ cu numărul total de angajaţi este de asemenea relevant: din 181 angajaţi ai companie în Marea Britanie, 52 sunt implicaţi în marketing şi 15 în sectorul de finance. Ce fac aceştia? În Anglia, au organizat două evenimente majore: Red Bull Flugtag – în care starurile erau maşinile de zbor improvizate şi raliul Red Bull Speedjam, în timp ce evenimentele majore – cum ar fi saltul din spaţiu – sunt organizate în Austria.
În 2010, 4,2 miliarde de doze de Red Bull au fost vândute la nivel mondial ajutând la creşterea profitului cu 16 procente, la 3,05 miliarde de lire. Pentru a face o comparaţie, Coca – Cola, a avut un venit de 22 miliarde de dolari. După saltul lui Baugmartner, compania ar valora peste cinci miliarde de dolari, iar Red Bull ar fi plasat ca următorul brand după Coca Cola, scrie The Telegraph. Un top realizat anul acesta de publicaţia Forbes poziţionează Apple pe primul loc la capitolul celor mai puternice branduri cu o valoare de 183 miliarde de dolari, iar McDonalds şi Coca – Cola îşi păstrează locurile patru şi şase.
Specialistul în branduri David Haigh a declarat că ar fi surprins ca Red Bull, care s-a poziţionat ca o companie “tânără, entuziastă, care creează evenimente îndrăzneţe” nu ar ajunge la cinci miliarde de lire sterline.
Specialistul a afirmat că brandul şi-a crescut semnificativ vizibilitatea prin saltul din spaţiu al lui Baumgartner, dar creşterea este dificil de transpus în cifre, având în vedere faptul că cei de la Red Bull sunt destul de rezervaţi în ce priveşte finanţarea proiectului. “Ce se poate vedea este că Red Bull este peste tot” a mai spus specialistul, care a declarat că este imposibil de aflat cât de repede creşte compania.
Costurile de transmisie ale evenimentului au fost prea mari chiar şi pentru CNN, probabil de aceea evenimentul a putut fi văzut doar pe YouTube, un record de opt milioane de vizualizări înregistrându-se pe măsură ce Baumgartner cobora.
După postarea unei fotografii pe Facebook, au fost generate peste 216,000 de likeuri, 10, 000 de comentarii şi peste 29,000 de shareruri în mai puţin de 40 de minute, până la saltul lui Baumgartner, recordul de audienţă al unui eveniment live pe YouTube – circa 500.000 de utilizatori – a fost înregistrat în timpul Jocurilor Olimpice de la Londra din această vară.
Saltul a fost realizat în 1932 cu o paraşută de construcţie românească, în Sacramento, SUA. În acelaşi an, Smaranda Brăescu a stabilit şi primul record de traversare a Mării Mediterane în şase ore şi zece minute, străbătând distanţa de 1100 km dintre Roma şi Tripoli, potrivit wikipedia.
Fraţii Bogdan şi Dragoş Boeru, de 28 şi respectiv 27 de ani, fac între trei şi zece salturi cu paraşuta în zilele din weekend. Înainte, le făceau de plăcere. Acum le fac în cadrul afacerii lor, dat fiind că au dezvoltat un business din skydiving, promovând salturile comerciale, dar şi o şcoală de paraşutism. Bogdan şi Dragoş Boeru au pus câteva sute de mii de euro pe lângă pasiunea pentru căderile libere cu 200 de kilometri pe oră de la 4.500 de metri altitudine şi aşa au dezvoltat un business din salturile cu paraşuta în apropiere de aerodromul Clinceni din Capitală.
“Primul salt cu paraşuta l-am făcut la 19 ani, iar acum am ajuns la 1.266 de salturi. Am moştenit pasiunea de la tatăl nostru, care a fost paraşutist militar”, spune Bogdan Boeru, fratele mai mare din afacerea Skyline Center SRL, înfiinţată în 2005. Skyline Center are ca obiect principal de activitate consultanţa în afaceri şi management. Pe lângă pasiunea pentru salturi cu paraşuta, cei doi fraţi se dedică şi activităţii de consultanţă pentru proiecte cu fonduri europene. Anul trecut firma Skyline Center a avut o cifră de afaceri de 969.162 de lei (230.000 euro) şi un profit de 296.964 (70.000 euro), potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.
“Piaţa de paraşutism din România este la început. Încercăm să obişnuim piaţa locală cu acest sport, care prezintă un grad de risc redus. Dificultăţile în acest business sunt legate de faptul că legislaţia are multe lacune, dar şi faptul că salturile cu paraşuta sunt asociate cu accidentele”, spun cei doi fraţi, care încearcă să atragă cât mai mulţi oameni către experienţa unui salt cu paraşuta. În afara speranţei că tot mai mulţi curioşi se vor înscrie la cursuri, şcoala de paraşutism nu prea are cine ştie ce clienţi: în România aproape 330 de persoane au licenţe de paraşutism, faţă de 6.000 în Franţa, de exemplu.
Cei doi fraţi au început ca paraşutişti sportivi în 2002, când s-au înscris în cadrul Aeroclubului României. Un an mai târziu experimentau acest sport în Franţa şi în Spania. “Ca student al Academiei de Studii Economice, Facultatea de Management, am plecat cu o bursă Erasmus în Franţa, unde am avut ocazia să văd cum se fac salturi cu paraşuta. Acolo am învăţat cu adevărat cum se poate practica paraşutismul la alt nivel”, spune Bogdan Boeru. Cei doi fraţi au făcut salturi cu paraşuta şi din Bulgaria, Ungaria, Spania, Italia, Cehia.
Inspiraţi de cursurile şi experienţele după salturile cu paraşuta în ţările europene cu cele mai înalte standarde în acest sport, cei doi fraţi au hotărât în 2006 să îşi înfiinţeze propria şcoală de paraşutism în Bucureşti, prin care să promoveze acest sport în România. Au numit-o TNT Brothers şi au încercat să facă totul ca la carte. “Am cumpărat un teren de 1,7 hectare în apropiere de aerodromul din Clinceni, în apropierea pistei pentru avioane. Am achiziţionat şi o aeronavă Cessna 206 YR-TNT cu 6 locuri şi echipamente pentru salturi cu paraşuta şi am construit propriul dropzone, investiţia ridicându-se la aproape 300.000 de euro”, spun fraţii Boeru. Banii au provenit atât din fonduri proprii, cât şi dintr-un credit contractat de la bancă: “Am lucrat mai mulţi ani la planul de afaceri şi abia în 2010 am dat drumul la salturile individuale şi în tandem, ca activitate comercială”.
Pe piaţa locală se mai pot face salturi cu paraşuta în Cluj-Napoca şi Constanţa, alături de cele 16 centre regionale ale Aeroclubului Român.Anul trecut la TNT Brothers s-au făcut 1.200 de salturi, iar anul acesta s-au realizat 3.600 de salturi. Un salt cu paraşuta costă 650 de lei (fără filmare), 875 de lei (cu filmare) şi 950 de lei (cu filmare şi poze). Clienţii care aleg să sară cu paraşuta au vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani, cu venituri peste medie. Înainte de-a se angaja în saltul cu paraşuta în tandem clientului i se face un training de 10-15 minute. Saltul de la 4.500 de metri altitudine durează cinci minute.
“În Bucureşti suntem primii care au făcut din această activitate sportivă o activitate comercială. Cele mai mari costuri în acest business sunt cu operarea şi întreţinerea avioanelor, cu combustibilul şi cu echipamentele pentru salturi.” Antreprenorii care au înfiinţat TNT Brothers şi care promovează cu mult entuziasm acest sport aeronautic au ajuns la saltul cu numărul 1.266 şi respectiv cu numărul 1.360 de la 4.000 de metri altitudine. Deşi nu s-ar spune, cei doi fraţi insistă că acest sport este unul cu grad mic de risc, având în vedere că echipamentele sunt moderne şi cei care sar au două paraşute, una de rezervă în cazul în care prima nu funcţionează.
Pe lângă salturile comerciale cu paraşuta, TNT Brothers oferă şi licenţa de paraşutism prin intermediul unui curs care durează aproximativ două săptămâni şi care costă 6.000 de lei. Cursul implică şapte module practice şi un modul de teorie. În prezent, la şcoala de paraşutism a TNT Brothers sunt 30 de cursanţi. Licenţa oferită de TNT Brothers este acreditată de către şcoala US Parachute Association.
Şi pentru că sportul pe care îl practică are o doză mare de senzaţional, TNT Brothers organizează în perioada 22-25 septembrie, Bucharest Skidiving Boogie 2011, primul festival de paraşutism din Bucureşti. În cadrul evenimentului, salturile cu paraşuta pentru amatori, realizate în tandem cu un instructor profesionist, vor fi efectuate de la cea mai mare înălţime atinsă în salturile comerciale, respectiv 4.500 metri.