Tag: paralizie

  • STUDIU: Persoane paralizate au reuşit să mişte cursorul unui computer prin puterea gândului

    Asigurarea unei anumite autonomii în cazul persoanelor suferind de paralizie este obiectivul echipei BrainGate2, formată din cercetători de la Brown University, Massachusetts General Hospital, Stanford University şi Providence VA Medical Center din Statele Unite ale Americii.

    De foarte mulţi ani, aceştia încearcă să creeze o interfaţă ambiţioasă, capabilă să descifreze activitatea cerebrală a bolnavilor pentru ca aceştia să poată controla dispozitive care să îi ajute la comunicare şi mişcare.

    Cele mai recente teste au avut ca subiecţi două persoane suferind de scleroză laterală amiotrofică (maladia Charcot), care au reuşit să utilizeze această interfaţă, iar rezultatele lasă să se întrevadă noi perspective în acest domeniu de cercetare.

    Pentru a reuşi o astfel de performanţă, cercetătorii au implantat în cortexul motor al voluntarilor, în vârstă de 50 de ani, câte o reţea de electrozi. Subiecţii au fost apoi rugaţi să îşi imagineze o mişcare prin care să deplaseze cursorul pe ecranul unui computer până la o anumită ţintă.

    În timpul experimentelor, dispozitivul a înregistrat simultan semnalele trimise de partea creierului care controla mişcările şi a retransmis informaţiile către computer pentru a efectua sarcina respectivă.

    Rezultatele acestui studiu, prezentate în revista Nature Medicine, sugerează că noua generaţie de “proteză cerebrală” funcţionează nu numai satisfăcător, ci şi de două ori mai rapid decât versiuni precedente.

    Un astfel de experiment a fost realizat cu succes şi în 2011, pe o pacientă tetraplegică, Cathy Hutchinson, care a reuşit să acţioneze un braţ robotizat cu ajutorul unei reţele de electrozi implantată în creier. De la acel moment, dispozitivul a fost îmbunătăţit.

    Potrivit specialiştilor, prototipul se apropie din ce în ce mai mult de o versiune potenţial utilizabilă de persoane cu handicap, în mod autonom.

  • Un bărbat paralizat merge din nou, cu ajutorul unui cadru, în urma unui transplant de celule din nas – VIDEO

    Tehnica medicală, descrisă drept un progres de un studiu publicat în revista Cell Transplantation, a implicat efectuarea unui transplant al unor celule care alcătuiesc teaca bulbului olfactiv în coloana vertebrală pentru a construi “o punte nervoasă” între două regiuni secţionate ale acesteia.

    “Credem că procedura reprezintă un progres care, pe măsură ce va fi dezvoltat, va duce la o schimbare istorică a situaţiei cu care se confruntă în prezent persoanele infirme din cauza leziunilor asupra coloanei vertebrale”, a spus Geoffrey Raisman, profesor în cadrul Institutului de neurologie al University College din Londra (UCL), care a condus cercetarea.

    Pacientul în vârstă de 38 de ani, bulgarul Darek Fidyka, a rămas paralizat după ce a fost înjunghiat în spate, în 2010. După 19 luni de tratament, bărbatul este capabil să execute o serie limitată de mişcări voluntare şi îşi poate simţi, deşi foarte puţin, picioarele, potrivit medicilor care l-au tratat.

    Fundaţia Nicholls pentru Leziuni ale Coloanei Vertebrale, o organizaţie caritabilă din Marea Britanie, care a finanţat parţial cercetarea medicală, a anunţat, într-o declaraţie, că starea de sănătate a lui Fidyka se ameliorează mai mult decât se aşteptau medicii, iar bărbatul este acum capabil să şofeze şi să ducă o viaţă mai apropiată de cum era înainte de a fi înjunghiat, prin prisma gradului de dependenţă de alte persoane.

    Geoffrey Raisman, specialist în leziuni ale coloanei vertebrale în cadrul UCL, a colaborat cu chirurgii de la Spitalul Universitar din Wroclaw, în Polonia, pentru a îndepărta unul dintre cei doi bulbi olfactivi ai pacientului, care sunt responsabili de simţul mirosului. Apoi, medicii au transplantat celulele care alcătuiesc teaca bulbului olfactiv (olfactory ensheathing cells/OEC, n.r.) şi fibroblastele nervului olfactiv (ONF) în regiunea lezată din coloana vertebrală.

    Medicii au folosit o punte nervoasă construită între cele două capete ale coloanei vertebrale din regiunea în care fibrele nervoase din şira spinării fuseseră secţionate, potrivit studiului.

    Celulele OEC se găsesc atât în sistemul nervos periferic, cât şi în cel central. Împreună cu celulele ONF (fibroblaste, celule ale ţesutului conjunctiv, n.r.), acestea alcătuiesc mănunchiuri de fibre nervoase care pornesc de la nivelul mucoasei nazale şi merg până la bulbul olfactiv, unde este localizat simţul mirosului.

    Când fibrele nervoase care transportă semnalele privind mirosul sunt lezate, sunt înlocuite de noi fibre care se conectează la bulbul olfactiv, au explicat savanţii.

    Celulele OEC ajută în cadrul acestui proces prin redeschiderea suprafeţei bulbilor olfactiv pentru a permite intrarea noilor fibre nervoase, ceea ce i-a făcut pe Raisman şi echipa lui să creadă că transplantarea acestor celule în zona lezată a coloanei vertebrale ar putea contribui la “reconectarea” fibrelor nervoase întrerupte.

    Potrivit lui Raisman, tehnica de conectare a fibrelor nervoase cu ajutorul grefelor prelevate din cadrul aceluiaşi organism a fost folosită în cadrul unor studii pe animale de mai mulţi ani, dar niciodată în combinaţie cu celulele care alcătuiesc teaca bulbului olfactiv (OEC).

    Folosirea celor două tipuri de celule pare să funcţioneze, dar mecanismul prin care ele interacţionează este încă neclar“, a declarat profesorul Raisman.

    Experţi care nu au fost implicaţi în cercetare au spus că rezultatele oferă speranţă, dar este nevoie de mai multe cercetări pentru a înţelege mecanismul care a dus la acest rezultat promiţător şi de mai mulţi pacienţi trataţi cu această metodă, înainte de o evaluare corectă a potenţialului procedurii.

    Geoffrey Raisman şi echipa sa plănuiesc acum să repete procedura asupra a trei până la cinci pacienţi în următorii cinci ani. “Acest lucru va permite o optimizare graduală a procedurii”, a declarat cercetătorul pentru Reuters.

  • Senzaţional: un implant cerebral permite maimuţelor să perceapă obiecte virtuale (VIDEO)

    “Aceasta este prima demonstraţie a unei interfeţe creier-maşină-creier care stabileşte o legătură directă între creierul unei primate şi un corp virtual”, afirmă conducătorul studiului, Miguel Nicolelis, profesor de neurobiologie la Universitatea Duke. Celor două maimuţe le-au fost introduse electrozi în creier şi au fost antrenate să controleze prin activitatea cerebrală mâinile virtuale ale unui avatar, folosite pentru a diferenţia şi manipula două obiecte virtuale.

    Acest lucru înseamnă că este posibilă conceperea unui exoschelet robotic cu senzori, care să permită pacienţilor ce suferă de paralizii complexe să meargă şi totodată să recepteze feedback tactil. Oamenii de ştiinţă şi-au propus să conceapă un astfel de exoschelet în următorii ani, intenţionând să organizeze o demonstraţie publică în deschiderea CM de Fotbal din 2014, din Brazilia.

    Mai mult pe www.descopera.ro.

  • Wikileaks: Claudiu Saftoiu vorbea, in 2006, de ingrijorari privind o posibila paralizie a presedintelui

    Publicatia citeaza un document neclasificat, atribuit ambasadei
    SUA, si care ar fi fost obtinut de Wikileaks, in care se vorbea, pe
    9 mai 2006, despre operatia de hernie de disc a presedintelui
    Basescu.

    “Presedintele Romaniei Traian Basescu a fost supus unei operatii
    pentru hernie de disc in dimineata zilei de 9 mai, marti, la
    Spitalul Universitatii din Viena, Allgemeines Krakenhaus. El a fost
    transportat cu un avion in seara precedenta. Un comunicat de presa
    al Presedintiei arata ca doctorii sunt optimisti in ceea ce
    priveste starea lui Basescu si anticipeaza ca timpul de recuperare
    va fi de aproximativ sapte zile”, se arata in documentul citat de
    Jurnalul National.

    Cititi
    mai multe
    pe www.mediafax.ro