BusinessMagazin

Tag: Paradisuri fiscale

  • Paradisurile fiscale costă guvernele 427 de miliarde de dolari anual

    Paradisurile fiscale costă guvernele mai mult de 427 miliarde dolari pe an, inclusiv peste 89 miliarde dolari în SUA, potrivit unui studiu citat de Business Insider. 

    “La nivel global, echivalentul a peste 34 de milioane de salarii anuale de asistentă medicală se pierde în paradisuri fiscale în fiecare an”, arată studiul realizat de grupul britanic de advocacy Tax Justice Network.

    Aproximativ 245 miliarde dolari din total sunt profituri mutate de companii în ţări cu impozite mai favorabile. Persoane bogate sunt responsabile pentru 182 de miliarde de dolari, prin „ascunderea activelor şi veniturilor nedeclarate offshore, dincolo de limitele legii”, se arată în studiu.

    Publicarea studiului a fost programată să coincidă cu sosirea liderilor mondiali în Arabia Saudită pentru summitul G20. Autorii i-au îndemnat pe lideri, ale căror ţări pierd 290 miliarde de dolari în fiecare an, să ia măsuri pentru a opri ingineriile financiare.

    Insulele Cayman au fost etichetate ca fiind principalul paradis fiscal, fiind responsabile pentru aproximativ 70 de miliarde de dolari pe an.

    Statele care pierd cele mai mari valori sunt SUA, Marea Britanie, Germania, Franţa şi Brazilia, se arată în raport. SUA pierd taxe în valoare de 89,4 miliarde de dolari pe an, iar Marea Britanie 39,6 miliarde de dolari.

    Raportul acuză oficiali guvernamentali. Companiile care abuzează de sistemele fiscale nu evită impozitele pentru că sunt inovatoare, ci pentru că „ştiu că politicienii îi vor lăsa să scape”, a spus Rosa Pavanelli, secretar general al sindicatului Public Services International.

    Autorii au sugerat trei soluţii pentru guverne: impozitarea profiturilor la nivel global pentru companiile multinaţionale, introducerea unui impozit pe avere cu „rate punitive” pentru cetăţenii care îşi ascund averile şi crearea unui grup fiscal global al Naţiunilor Unite.

  • Unde îşi ascund bogaţii lumii banii: Insulele Cayman, SUA şi Elveţia conduc topul

    Insulele Cayman, Statele Unite şi Elveţia sunt statele care îi ajută în cel mai înalt grad pe cei mai bogaţi oameni de pe glob să ascundă şi să spele bani, potrivit unui clasament publicat de Tax Justice Network şi citat de Reuters.

    Studiul testează în ce măsură sistemele juridice şi financiare ale ţărilor permit ascunderea averilor, analizînd legile, modul de control sau activitatea financiară locală.

    Cercetarea vine pe fondul unei dezbateri reînnoite în jurul reformei financiare, în urma scandalurilor din Europa care implică bani din Rusia care folosesc statele baltice ca trambulină către lumea occidentală.

    În analiza sa, autorii studiului spun că Insulele Cayman fac parte din ceea ce numeşte„pânza de paianjen” a sateliţilor Marii Britanii, unde Londra influenţează legile şi numirea oficialilor.

    Un document arăta marţi că miniştrii finanţelor din Uniunea Europeană au adăugat teritoriul pe lista neagră a paradisurilor fiscale ale UE, împreună cu Panama, Seychelles şi Palau.

    Insulele Cayman, care a fost clasată în studiu drept cel mai opac, din punct de vedere financiar, teritoriu, găzduieşte peste 100.000 de companii, număr care depăşeşte populaţia locală.

    Guvernul său a declarat că studiul a ignorat faptul că respectă standardele globale, adăugând că nu a funcţionat „în secret”, ci a colaborat cu autorităţile din întreaga lume.

    Guvernul britanic a spus că Insulele Cayman sunt libere să îşi stabilească propriile taxe.

    De asemenea, studiul critică Statele Unite, spunând că, deşi Washingtonul a cerut reforma altor ţări, nu a făcut suficient pentru a limita fluxurile ilicite de bani de acasă.

    Tax Justice Network a plasat Elveţia pe locul trei în clasament, după Statele Unite, afirmând că reforma secretului bancar, care permite furnizarea de informaţii financiare autorităţilor străine se aplică în mare măsură ţărilor bogate şi mai puţin celor sărace.

    Tax Justice Network, înfiinţată în 2003 şi este finanţată din subvenţii şi donaţii, face lobby pentru schimbul de informaţii la nivel internaţional între autorităţile fiscale.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    > 21.000 mld. dolari
    sumele trimise în paradisuri fiscale, la nivelul anului 2010, de către cei mai bogaţi cetăţeni ai planetei, conform unui studiu efectuat pentru Tax Justice Network

    32%
    ponderea cetăţenilor români care declară că ar prefera anul acesta un concediu în străinătate, conform IRES, faţă de 48% în 2010 şi 42% în 2011

    83,4%
    ponderea datoriei publice în PIB în UE la sfârşitul T1 2012, faţă de 82,5% la sfârşitul T4 2012; în zona euro, ponderea a crescut în acelaşi interval de la 87,3% la 88,2%

    2,1%
    cu atât a crescut soldul creditelor în lei în iunie faţă de mai, la 82,5 mld. lei, în timp ce soldul creditelor în valută a scăzut cu 0,8% în termeni reali, la 144,6 mld. lei

    12,9%
    cu atât a crescut anul trecut producţia vegetală, iar producţia animală a crescut cu 0,8%, în timp ce producţia de servicii agricole a scăzut cu 4,6%

  • Bilanţ G20: acum se vorbeşte deschis despre reglementarea pieţelor financiare

    Nicio ţară prezentă la reuniunea G20 n-a spus ferm că se va alătura Fondului European pentru Stabilitate Financiară (EFSF), s-a plâns cancelarul german Angela Merkel în ultima zi a summitului de la Cannes, încheiat vineri. Declaraţia sa, care se referea la punctul cel mai neclar al planului de salvare a zonei euro convenit cu o săptămână înainte – cine va contribui, cum şi cu cât la majorarea capacităţii EFSF de la 440 la 1.000 de miliarde de euro – a deteminat imediat o scădere a pieţei acţiunilor europene, care tocmai apucaseră să se calmeze un pic după ce s-a confirmat vestea că Grecia renunţă la organizarea referendumului asupra propriului ei acord cu UE, privind viitorul pachet de credite în valoare de 130 de miliarde de euro. La aceasta s-a adăugat şi faptul că a rămas neclar cum anume şi cine va contribui la majorarea resurselor FMI, cealaltă temă spinoasă a reuniunii.

    Pe de altă parte, liderii G20 au căzut de acord că va fi necesară combaterea unora dintre sursele instabilităţii actuale de pe pieţele financiare, precum şi a paradisurilor fiscale spre care se scurg profituri ce ar putea fi impozitate, scăzând astfel presiunea asupra finanţelor publice ale ţărilor dezvoltate. Măsuri concrete deocamdată nu s-au luat, însă este un progres în sine faptul că măcar se vorbeşte deschis despre aşa ceva, după ce discuţiile pe astfel de teme din 2008 şi 2009 au fost abandonate. De asemenea, spre a combate rolul devastator al speculaţiilor pe mărfurile agricole, liderii G20 au convenit şi majorarea producţiei agricole şi creşterea transparenţei pe piaţa materiilor prime agricole.

    Bonusurile bancherilor vor fi supuse unui nou regim de supraveghere şi va fi întocmită o listă cu 29 de bănci de importanţă sistemică, în cazul cărora e necesară o recapitalizare şi de care se va ocupa Consiliul de Stabilitate Financiară al , condus de Mark Carney, guvernatorul băncii centrale a Canadei. Printre aceste bănci se numără Goldman Sachs, JP Morgan, Citigroup, Deutsche Bank, Commerzbank, BNP Paribas, Credit Agricole, BPCE, Societe Generale, Bank of China.

    Următoarea fază în acest proces este reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de finanţe din UE, de la 8 noiembrie, când va fi dezbătut proiectul de reglementare privind taxa pe tranzacţiile financiare, iniţiată de Germania, care ar fi urmat să fie aplicat de toate ţările UE din 2012, deşi Marea Britanie se opune, afirmând că o astfel de taxă trebuie să fie aplicată direct la nivel global ca să poată fi eficientă.

  • Eurostat: In Romania au intrat anul trecut investitii directe de 600 mil. euro din afara UE

    Datele, estimative, sunt continute in cea mai recenta statistica
    a Eurostat privind situatia investitiilor extracomunitare in tarile
    membre ale UE si a celor efectuate de tarile membre in afara
    spatiului UE in 2009. Oficiul comunitar de statistica nu a luat in
    calcul investitiile sub 50 de milioane de euro.

    Cele mai multe investitii le-a atras Ungaria – 4,9 miliarde de
    euro, care in plus fata de Romania a atras si investitori din SUA
    (600 de milioane de euro), Rusia (100 de milioane) si Brazilia (100
    de milioane). Ungaria a fost in 2009 si cel mai mare recipient net
    de fluxuri extracomunitare, avand in vedere ca la randul ei a facut
    investitii de circa 900 de milioane de euro in afara spatiului
    UE.

    Romania nu figureaza in statistica oficiului european cu
    investitii facute in afara UE.

    Printre tarile din Est care au investit in spatiul
    extracomunitar se numara Polonia (1 miliard de euro, din care 400
    de milioane in Rusia), Cehia (500 de milioane) si Bulgaria (100 de
    milioane).

    Pe ansamblu, investitiile straine directe ale statelor UE in
    restul lumii au scazut anul trecut cu 24%, la 263 de miliarde de
    euro, in timp ce fluxurile catre UE au crescut cu 12%, la 222 de
    miliarde. Cel mai mare investitor strain in UE au fost Statele
    Unite, cu peste 40% din total, si tot SUA au fost principala
    destinatie pentru UE, desi fluxul s-a redus puternic, de la 121 de
    miliarde in 2008 la 69 de miliarde.

    Cei mai activi investitori in afara UE au provenit din
    Luxemburg, cu 112 miliarde de euro, urmat de Marea Britanie si
    Franta.

    Conform datelor BNR, totalul investitiilor straine directe in
    Romania a fost anul trecut de 4,89 miliarde de euro, comparativ cu
    9,49 miliarde in 2008.

  • Paradisurile fiscale sunt pe cale de disparitie

    Acum insa acest univers, estimat la 255 de miliarde de dolari pe an, da semne ca se destrama. Urmarirea celor care incearca sa evite plata impozitelor ar putea deveni o actiune mult mai facila in conditiile in care tari precum Elvetia, Austria, Hong Kong si Singapore si-au dat acordul pentru a relaxa regulile referitoare la pastrarea secretelor bancare.
    Acestea au cedat in fata presiunii constante venite din partea comunitatii internationale pentru a adopta standardele globale privind transparenta operatiunilor bancare, dar insista asupra faptului ca vor continua sa protejeze identitatea investitorilor.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro